duminică, iulie 14, 2024

Până unde se întind graniţele Rusiei? O nouă aventură pe continentul african

Schisma din cadrul Ortodoxiei generată de acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOUk) din partea Patriarhiei Ecumenice este în plină desfăşurare. Biserica Ortodoxă Rusă (BORu) a pus presiune pe bisericile ortodoxe locale pentru a nu recunoaşte această autocefalie. Patriarhia Alexandriei a fost în special vizată de mai multă vreme, deoarece Patriarhul Teodor a anunţat de la bun început sprijinul pentru Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Legăturile dintre BORu şi Patriarhia Alexandriei au fost oficial întrerupte pe data de 29 decembrie 2019.

În luna august 2021 Patriarhul Teodor al Alexandriei a participat la Imbros la oficierea unei liturghii la care a participat şi mitropolitul Epifanie, întâitstătător al BOUk. Imbros are o semnificaţie deosebită, fiind locul de naştere al Patriarhului Bartolomeu. Această asociere a fost picătura care a umplut paharul la Moscova. S-au intensificat presiunile asupra Patriarhului Teodor pentru a revoca recunoaşterea autocefaliei BOUk. Mitropolitul Ilarion a avertizat public în luna octombrie 2021 că BORu ia în calcul creraea unei structuri ecleziastice în Africa. Potrivit lui Ilarion, BORu a primit cereri din partea ierarhilor africani pentru a fi primiţi în cadrul acesteia. La acea dată Ilarion afirma că cererea ierarhilor africani adresată Patriarhului Chiril nu a fost soluţionată, în speranţa unei revocări a recunoaşterii autocefaliei BOUk.

Întrucât aceste presiuni nu au avut rezultatul scontat, BORu a trecut la acţiune: pe data de 29 decembrie 2021, moment ales simbolic, exact la doi ani de la gestul Patriarhului Teodor, Patriarhia Moscovei a anunţat că a primit în rândurile sale 102 preoţi din Patriarhia de la Alexandria, cu ocazia reuniunii Sfăntului Sinod al BORu. Oficial, s-a afirmat că decizia a fost luată ca urmare a cererii unor ierarhi ai BORu de a crea o “Mitropolie a Africii a Patriahiei Ruse”. Cu ocazia şedinţei Sfântului Sinod, arhiepiscopul Leonid al Erevanului şi Armeniei, vice-preşedinte al Departamentului Relaţii externe al BORu, a informat asupra apelurilor venite din partea clerificilor africani care ar dori să treacă sub oblăduirea BORu.

De remarcat modul de acţiune care aduce aminte de “voinţa liberă” a greco-catolicilor de a trece la Ortodoxie după al Doilea Război Mondial, prezentată ca atare în Ucraina şi în România, precum şi, pe plan politic, de apelul Preşedintelui Siriei pentru ca Rusia să intervină în războul civil sub pretextul luptei împotriva terorismului sau de recentul apel al Preşedintelui Kazahstanului pentru trimiterea de trupe ruse în ţara pe care o conduce. Moscova nu intervine niciodată deoarece ar avea intenţii “imperialiste” în exterior, ci ca urmare a unei solicitări. Intervenţia ecleziastică se inspiră din cea politică, iar reciproca este de asemenea valabilă.

Sfăntul Sinod al BORu a decis crearea unui Exarhat Patriarhal al Africii care se compune din Eparhia Africii de Nord ce include Egipt, Tunisia şi Maroc, fiind condusă de “episcopul Cairo şi al Africii de Nord”, precum şi din Eparhia Africii de Sud, condusă de “episcopul Johannesburg şi al Africii de Sud” (titulaturi şi poziţii nou create). Arhiepiscopul Leonid a fost numit Exarh Patriarhal pentru Africa. Astfel, credincioşii ortodocşi din Africa au avut supriza de a fi subordonaţi peste noapte BORu, fără ca imensa lor majoritate să cunoască limba rusă.

Încurajată de “succesul” căpătării unei noi jurisdicţii ecleziale, BORu a anunţat că doreşte să meargă mai departe: pe data de 2 ianuarie 2022 Mitropolitul Ilarion a declarat că BORu nu poate sta impasibilă şi să privească de pe margine “patimile credincioşilor din Turcia”. “Nu putem nega ortodocşilor din Turcia îngrijirea pastorală de care au nevoie, în condiţiile în care Patriarhul Bartolomeu a ales partea schismaticilor”, a afirmat Ilarion. Cu această ocazie, Ilarion şi-a exprimat opinia că Patriarhul Teodor nu a dorit în realitate recunoaşterea autocefaliei BOUk dar a fost forţat să o facă. Cine l-a forţat este neclar. Va urma înfiinţarea unui Exarhat Patriarhal pentru Turcia, ca urmare a protestelor unor clerici nemulţumiţi de Patriarhul Bartolomeu? Tot ce este posibil.

Reacţia Patriarhului Teodor nu a întârziat să apară. Pe data de 3 ianuarie acesta a trimis scrisori celor 102 de clerici care şi-au anunţat trecerea la BORu prin care li s-a atras atenţia că, dacă vor persista în această eroare, vor fi excluşi de la slujire. Patriarhul Teodor a anunţat că va convoca Sinodul care reuneşte episcopii Bisericii Alexandriei pentru a analiza situaţia creată prin decizia Sfăntului Sinod al BORu.

Au existat şi poziţionări critice faţă de decizia BORu de a se extinde în Africa. Una dintre acestea aparţine protodiaconului Andrei Kuraev, interzis de la slujire şi care probabil va fi în cele din urmă caterisit. Acesta a afirmat pe data 1 ianuarie că decizia BORu este inoportună deoarece adânceşte schisma cu Patriarhia Ecumenică. Kuraev a afirnat că este la modă în Rusia a împinge graniţele cât mai departe, dacă se poate până în Antartica: dacă Putin ezită deocamdată să invadeze Ucraina, Chiril nu a ezitat deloc atunci când a “invadat” Africa. Kuraev a anticipat că această decizie a BORu va forţa ca şi alte biserici ortodoxe să se ralieze în jurul Patroarhiei Ecumenice în chestiunea ucraineană, adâncind schisma din cadrul Ortodoxiei.

În conflictul din cadrul Ortodoxiei legat de BOUk, BOR s-a poziţionat de la bun început echidistant, afirmând că acordarea autocefaliei trebuie realizată prin înţelegere între Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei, precum şi prin “consens panortodox”. Această poziţie a fost exprimată foarte clar în februarie 2020 atunci când Patriarul Daniel a fost invitat să participe la o întâlnire la Amman, iniţiată de Patriarhul Ierusalimului. Invitaţia a fost refuzată dar o delegaţie a BOR s-a deplasat la Amman. S-a considerat că aceasta este o ocazie potrivită pentru a prezenta un punct de vedere mai elaborat pe această temă, după ce respectiva poziţie a fost exprimată în repetate rânduri şi în diferite ocazii de ierarhia BOR. Poziţia BOR s-a dovedit a fi cea mai indicată pe termen lung. Dacă BOR ar fi recunoscut autocefalia BOUk, probabil că s-ar fi aplicat acelaşi scenariu din cazul Patriarhiei Alexandriei: câţiva ierarhi afliaţi BOR ar fi declarat că doresc să treacă sub oblăduirea Moscovei, iar BORu ar fi creat toate condiţiile pentru a genera o schismă în cadrul BOR.

Extinderea jurisdicţiei ecleziale a BORu pe continentul african nu este deloc justificată din punct de vedere canonic. Cererile ierarhilor africani, chiar dacă ar fi bazate pe bună credinţă, nu pot fi un argument valabil pentru o astfel de decizie. Din păcate, BORu urmează modelul expansionist al puterii politice de la Kremlin, fără a ţine cont de opinia credincioşilor. Schisma din cadrul Ortodoxiei are toate şansele să se accentueze în viitorul apropiat dacă nu se trece la dialog. Mărul discordiei, atât politice, cât şi ecleziastice, este dat de Ucraina. Aceasta nu este deloc o coincidenţă.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. „Până unde se întind graniţele Rusiei?” Pana unde vrea ea. Bancul era: „Cu cine se învecinează Rusia? Cu cine doreste”. Asta in contextul in care secretarul NATO a anunțat că negocierile diplomatice cu Rusia nu au succes si trebuie sa ne asteptam la atacarea Ucrainei.

      • Da, dar Rusia nu mai este URSS in 1990, o tara in care rugineau complexele militare, radarele Duga si focoasele nucleare. Nu, astazi Răsia este aproape la acelasi nivel militar cu SUA, iar V.V.Putin a fost suficient sa maraie o singura data la Mos Biden, care s-a si executat in sunetul vaicarelilor europene ale „Preasfintiei sale Borell” care vrea si el un scaunel la masa negocierilor. Pe „fituica” scrisa de Putin in stil Yalta, intre doua comasari de trupe, era specificat faptul ca SUA si NATO trebuie sa se care „a.s.a.p” din estul Europei, aici intrand si Romania. Sa vedem ce va urma, insa este foarte probabil sa vedem pe Deveselu un steag alb, in locul celui american.

  2. De regula, lucrurile ,,proaste” au si partea lor buna!Daca populatia Ucrainei, apoi a Belarusului si acum a Cazahstanului este in conflict armat si razboi psihologic cu Rusia (d-lui Putin), cu siguranta ca invecinarea ei ,,cu cine vrea” este de natura sa distruga si ce a mai ramas din sperantele de constructie a CSI!Treptat Rusia devine un fel de ,,Germanie nazista”, care sustine regimurile antipopulare, cu caracter ,,terorist” contra propriei populatii si viitor!Sper ca Rusia si d-l Putin sa inteleaga cit mai devreme acest lucru si sa sustina dorinta de libertate si democratie ,,controlata” a fostelor republici sovietice!In caz contrar groparul Velico-Rusiei devine nu NATO (sau UE) ci insasi Rusia de acum!

    • Germania nazista era pregatita pentru reichul de 1000 de ani, dar le-au stricat americanii socotelile… Daca America nu se amesteca in razboi nici militar, nici economic, garantez ca azi vorbeam toti germana ca a doua limba (sau prima?.. ) si nu era exclus ca America sa se fi gasit in razboi rece cu o Germania atomica.
      Ambitiile imperiale se vor risipi probabil cu retragerea lui Putin din politica, are el o obsesie, sau o mimeaza, cu refacerea URSS. Mai are o problema, majora, daca siloviki pe care ii reprezinta considera ca nu le mai apara bine interesele pecuniare… game over pentru Vladutz. O va da ca ceasca cu agenturili. Deocamdata pare sa se descurce, dar nu se stie niciodata.

    • Parcă nu m-aș grăbi cu concluziile acum…..ptr.ca „mai e mult până departe”.
      Da, o parte din pop.UKR vede RUS ca dușman. Dar o altă parte, nu mică, își dorește, cel puțin, o relație f.apropiată cu RUS.
      In KZH chestiunea e in desfășurare. Protestatarii au cauzat mari pagube, au jefuit, etc. Deocamdată trupele RUS doar s-au poziționat. N-au acționat încă. Greu de presupus că pop.deja ar fi in „conflict armat și psiho.cu RUS”.
      Dar vom vedea.

  3. Putin are toate motivele sa jubileze.

    Reputatia Americii a fost crunt sifonata in Afganistan iar pe plan intern se vorbeste despre un razboi cultural care, printre altele, submineaza ceea ce facea America odata o tara de invidiat. Odata demoralizata suficient nu cred ca America va avea un mare apetit pentru conflicte serioase, regimul Biden mi se pare oricum foarte impaciuitor cu toti despotii lumii, inclusiv cu regimul Vladimir.

    Tinand cont de istoria dintre cele doua tari, azi rusii au relatii foarte bune cu China, asadar in viitorul apropiat nu se prevad probleme acolo.

    Europa este pierduta in visele ei comunizante verzi, cu diplomati duri si de calibru, tip Leyen, Michel, Borell, pe care despotii regionali ii umilesc pur si simplu la fiecare ocazie, pentru ca Europa e ca o batrana de 80 de ani, bogata, educata, dar fara familie si usor alzheimerista de care profita toti. Episodul canapeaua lui Erdogan, episodul vizitei lui Borell in Rusia etc

    Daca vestul (adica USA) era serios in legatura cu Rusia, ar fi taiat complet orice legaturi cu aceasta tara. Eliminare din sistemul swift, zero importuri, zero exporturi, granita blindata, zero vize, interdictie aeriana, confiscari de asseturi, embargo total. In logica realpolitik, la care te obliga printre altele arsenalul atomic si cinismul politicienilor, toata lumea isi exprima ingrijorarea, aplica „sanctiuni” formale dar pe fond businessul cu ei e bine mersi :)

  4. Povestea cu granitele vazute si nevazute este veche si ne putem intreba pana unde se intind actualmente granitele Frantei, ale Romaniei, ale Turciei si chiar ale Israelului.
    Nu stiu cati cetateni etnici evrei traiesc in Europa dar fapt este ca acestia isi au constituit la Brussel propriul Parlament alcatuit din 120 de deputati alesti virtual si condus la momentul infiintarii de un oligarh ucraienian si un belgian.
    https://cclj.be/article/un-parlement-juif-europeen/
    Asa stand lucrurile, consiliat de sfatuitori din toate orizonturile geografic vorbind, gradati sau nu, Domnul Iohannis a decis ca poporul pe care dansul il pastoreste sa nu aiba acces la informatii privind strategii din umbra ai Romaniei
    https://www.g4media.ro/iohannis-a-promulgat-legea-prin-care-studentii-si-personalul-sri-inscrisi-la-academia-nationala-de-informatii-vor-fi-exceptati-de-la-inregistrarea-in-registrul-matricol-unic-al-universitatilor.html
    Aceasta stire realmente ne-a lasat masca pe fostii naivi sustinatori ai domnului primar al Sibiului.
    De cine vor ascunde datele matricole ale spionilor romani?
    De rusi, de chinezi, de mormoni, de rudele invidioase, de Mohoraţi,
    de fostii colegi de seminar ai sectiunii culte-sri ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro