joi, martie 28, 2024

Pandemia, lumea și economia

Pandemia venită din China va trece; însă va lăsa în urmă o severă criză economică și importante mutații geopolitice și geoeconomice, o tendință spre de-globalizare și perspectiva unei extinderi a influenței, oricum majore, a Beijingului pe plan internațional

Manuel Castells avertiza încă din 1997, în „The Power of Identity”, într-o perioadă în care globalizarea literalmente exploda, asupra pericolelor reprezentate de lipsa unui „guvern global” care să fie în măsură să o gestioneze, în condițiile unei enorme mobilități umane, prin migrație, turism sau călătorii de afaceri, și a unor lanțuri de producție și ele globale. Toate aceste evoluții au creat deja numeroase tensiuni și mutații disruptive majore, în plan politic, economic, societal, amplificate de crize ca aceea pe care o parcurgem în prezent. Crize și evoluții cu reverberații mondiale, provocări în fața cărora instituții ca ONU se dovedesc impotente atunci cînd trebuie luate decizii majore. În febra globalizării corporațiile occidentale din cele mai variate domenii, de la industria electronică la cea farmaceutică, și-au externalizat masiv producția. Așa s-a ajuns ca marii producători de medicamente din Statele Unite să importe din China majoritatea ingredientelor farmaceutice de bază. Ceea ce, avertizează doi influenți senatori americani, Marco Rubio și Tom Cotton, constituie vulnerabilități extrem de periculoase, mai ales în timpul unei crize de proporțiile celei pe care o parcurgem în prezent. Iar confirmarea nu a întîrziat să apară. Într-un articol publicat recent agenția oficială chineză Xinhua lasă să se înțeleagă că Beijingul ar putea institui un control asupra exporturilor de medicamente către Statele Unite „pentru a le inunda într-o mare de coronavirus”.

Cu zece ani în urmă China nu ar fi îndrăznit să vină cu astfel de amenințări. Însă lumea s-a schimbat semnificativ de atunci, asistăm astăzi la o acerbă competiție geopolitică. Lumea globală a început să se fractureze așa că, de exemplu, lanțurile de afaceri internaționale nu mai sunt deloc la fel sigure ca în trecut. În special China, dar și Rusia în zona de energie, utilizează frecvent și adesea eficient pîrghii geoeconomice pentru a-și promova interesele strategice. În acest context la fel cum criza economică din 2008-2009 a constituit un moment de ruptură în peisajul geopolitic și cea actuală, generată de epidemia de coronavirus, va lăsa urme adînci. Suprapunerea între o lume puternic globalizată și o pandemie care se răspîndește cu o viteză enormă ne pune în fața unor provocări, de ordin medical, uman, societal, economic pentru care nu par să existe deocamdată decît doar niște răspunsuri parțiale a căror eficiență este în mare măsură neclară.

Pandemia va oferi o imagine de ansamblu asupra capacității diferitelor modele de societate de a gestiona crizele de mari dimensiuni, în plan medical, economic, social. Am văzut cum arată modelul chinezesc dar și maniera de acțiune dintr-o serie de democrații asiatice, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, care s-a dovedit a fi destul de eficientă. Modelul cultural dominant din aceste țări, de sorginte confucianistă, care cultivă respectul pentru autorități și stabilitatea socială, în care interesele naționale prevalează în fața celor individuale, pare să ofere un avantaj în perioadele de criză. Vedem, la polul opus, ceea ce se întîmplă în Italia, care nu pare să aibă parte de prea multă „solidaritate europeană”, cea despre care se vorbește atît de frumos pe la Bruxelles (în vremurile bune, desigur). Italia a tratat inițial problema cu lejeritate pentru a trece ulterior, aunci cînd lucrurile au luat-o razna, la măsuri draconice nu foarte diferite de cele din China. Acum urmează să vedem și cum se va descurca America, care merge pe formula unui amplu partenariat public-privat, în condițiile climatului electoral tensionat de acolo (deși trebuie spus că în acest caz s-a ajuns totuși la un oarecare consens bi-partizan în Congres) și a unui peisaj mass media în mare parte ostil administrației Trump.

Apropo de diversele măsuri radicale, europenii critică administrația Trump pentru că nu a anunțat în prealabil decizia de suspendare a tuturor zborurilor dinspre Europa, cu excepția Marii Britanii. Donald Trump nu a făcut bine, desigur. Dar Austria a procedat exact la fel, a blocat granița cu Italia, fără să anunțe guvernul de la Roma. La fel, Franța și Germania au blocat exportul unor produse medicale (măști și mănuși chirurgicale, alte echipamente de protecție). Decizia, care a afectat în special Italia, de departe țara din UE cea mai greu lovită de criză, a fost aspru criticată de politicieni italieni care acuză lipsa crasă de solidaritate din interiorul Uniunii Europene. Asta în timp ce la Paris Emmanuel Macron făcea un generos apel la o „solidaritate globală” și „granițe deschise”, pentru că „virusul nu are pașaport”.

Ca și în 2015, în perioada crizei grecești, chinezii s-au grăbit să exploateze oportunitatea apărută. Atunci au cumpărat portul Pireu, spre regretul ulterior dar tardiv al Berlinului. Acum au trimis în Italia măști, teste coronavirus și o echipă de medici. O inteligentă lovitură de PR. Am văzut în Italia dar și în România tot felul de reacții favorabile, care scoteau în evidență „demersul generos” al chinezilor în contrast cu egoismul „țărilor surori din UE”. Pe acest teren sunt semne că prinde și propaganda Beijingului care pentru a trece în plan secund faptul că epidemia a avut ca punct de plecare Wuhan-ul vine cu acuzația fantezistă că virusul ar fi fost plantat de militarii americani prezenți la Jocurile Militare care au avut loc în China la sfîrșitul anului trecut. Oricum, foarte probabil vom asista în viitor în Italia la un scenariu asemănător cu cel grecesc. Beijingul a pus ochii pe 4 porturi: Genoa (cel mai mare port italian), Palermo, Trieste și Ravenna. Iar o Italie în pragul colapsului economic pe fondul miopiei geopolitice europene și cu resentimente acumulate între timp pentru lipsa de solidaritate din UE (pentru a doua oară, după ce a fost lăsată fără un suport semnificativ din partea Bruxelles-ului și atunci cînd a trebuit să gestioneze singură marele val migraționist din nordul Africii) va fi probabil tentată să accepte banii Chinei. Care mai are alte două obiective majore. Să blocheze și cu ajutor de la Roma, așa cum a făcut în ultimii ani folosindu-se de Ungaria și Grecia, decizii și critici ale Uniunii Europene care o deranjează. Și să obțină un foc verde pentru instalarea echipamentelor 5G produse de Huawei în Italia, un nou pas pentru obținerea dominației tehnologice a spațiului de comunicații și Internet din UE.

Modelul de acțiune american, modelul britanic și cel chinezesc

Este interesant de remarcat maniera în care Casa Albă a decis să acționeze. Recunoscînd că sistemul lor de sănătate nu a fost gîndit să gestioneze crize de o asemenea dimensiune americanii au decis să regîndească complet modul de acțiune, inițiind un amplu partenariat cu sistemul privat. Au fost implicate marile lanțuri de magazine, Walmart, Target, CVS, laboratoare de cercetare, companii de sistemul medical privat, marile universități, cu toate facilitățile de care dispun. Iar o companie din Alphabet, holdingul care deține Google, lucrează la o platformă online care va permite filtrarea celor care trebuie testați (este un element important în limitarea vitezei de expansiune a epidemiei) și direcționarea lor către spațiile în care sunt prelevate probele, inclusiv cele puse la dispoziție în parcările marilor lanțuri de magazine. Au mai fost introduse și testările „drive-through”, direct din automobile, un model similar cu livrările de fast-food, din mașină, la McDonalds sau KFC.

Este o abordare situată la polul opus celei la care s-a recurs în China, unde s-au luat măsuri extrem de dure derulate complet netransparent, posibile doar într-un stat totalitar. Au fost ziariști arestați sau expulzați, în cazul celor străini, precum cei trei de la Wall Street Journal, Dar abordarea diferă și față de cea din Europa, în care cam totul cade în seama guvernului. Și ilustrează dinamismul și capacitatea de adaptare rapidă la provocări a Americii (pe care Bernie Sanders vrea să o „corecteze” mărind masiv implicarea guvernului, ca parte a agendei sale neo-socialiste). E interesant de urmărit și abordarea inițială din Marea Britanie, destul de diferită de cea dominantă din restul Europei, care pleca de la ideea de imunizare colectivă și de la premiza că din moment ce marea majoritate a celor care se îmbolnăvesc fac forme ușoare și astfel se imunizează nu au rost măsuri drastice de înghețare completă a activității pentru că asta va duce în etapa următoare la un colaps economic cu consecințe potențial mai grave decît cele provocate direct de epidemie. În paralel urmînd a se acorda prioritate protejării categoriilor cu grad mare de risc pentru a diminua numărul de decese. „Va fi un moment – în contextul în care epidemia se va extinde şi probabil aşa va fi – în care vrem să protejăm grupurile de risc, iar cât timp îi protejăm se va atinge imunitatea comunităţii pentru restul populaţiei”, sintetizează pentru BBC această manieră de abordare dr. David Halpern, expert în psihologia comportamentală, care coordonează BIT – Behavioural Insights Team, o structură instituțională responsabilă cu formularea politicilor guvernamentale ca răspuns la epidemia de coronavirus. În același timp guvernul de la Londra a cerut companiilor de automobile dar și celor din alte industrii să-și reprofileze temporar activitatea pentru a produce ventilatoare respiratorii pentru sistemul de sănătate. Numărul insuficient al acestora este în parte responsabil pentru numeroasele decese din Italia. Între timp guvernul Boris Johnson a modificat parțial strategia. Temîndu-se de o explozia necontrolată recomandă totuși autoizolarea la domiciliu a celor care prezintă simptome gripale însă evită, cel puțin deocamdată, măsurile extrem de dure luate în restul continentului. Școlile rămîn deschise, deschise rămîn și restaurantele și pub-urile chiar dacă se recomandă evitarea aglomerațiilor. Mesajul general venit de la Londra este acela că din moment ce epidemia poate dura destul de multă vreme este înțelept să se ia măsuri în mod gradual pentru a micșora impactul economic. Vom vedea în cîteva luni care dintre aceste politici guvernamentale se va dovedi mai performantă însă cea britanică are meritul că încearcă să ia în calcul impactul mai larg al crizei, pe termen mediu sau lung, nu doar prin prisma presiunilor medicale imediate. Pînă la urmă, ce se va întîmpla în lunile următoare va confirma sau va infirma deciziile luate acum de autorități în diferitele țări de pe glob. În acest moment guvernele merg instinctiv pe soluții extreme sperînd sa limiteze astfel rata de răspîndire a epidemiei fără sa ia în calcul ce se va întîmpla în pasul următor, dacă economia se prăbușește, șomajul explodează sau chiar nu mai sunt bani pentru pensii și salarii.

După cum observă George Friedman într-o analiză publicată în Geopolitical Futures această bătălie împotriva pandemiei are costuri care nu pot fi ignorate. „Abordarea conform căreia trebuie luate toate măsurile, „indiferent de costuri” – pe care merg majoritatea țărilor este un principiu dezastruos, mai ales atunci cînd costurile devin atît de mari încît nu mai pot fi suportate în plan social”, scrie el. Cu atît mai mult cu cît deocamdată nimeni nu poate oferi o perspectivă temporală, nu știm cînd vom putea spune că virusul este eradicat. Nu este exclus ca epidemia chiar sa revină la un moment dat. Sigur, poate între timp se găsește un vaccin dar pînă cînd acesta va putea fi omologat și va fi disponibil comercial în cantități mari va trece destulă vreme. Singurul lucru cert este că după ce lucrurile se vor mai liniști din punctul de vedere al epidemiei dar în schimb se va instala criza economică aceleași guverne care au luat măsurile drastice pentru a stopa criza medicală vor plăti costurile inerente. „Guvernele sunt fără îndoială structuri utile dar așteptările publicului sunt în general extravagante în astfel de cazuri. În faza inițială guvernele sunt acuzate că nu se dovedesc suficient de capabile să asigure protecția populației. Însă ulterior vor fi acuzate pentru urmările măsurilor luate pentru protecția acesteia. Nu am ajuns încă în acest punct, dar nici nu suntem departe”, scrie același George Friedman.

Pandemia și economia

În prezent accentul cade în principal pe măsuri de natură epidemiologică luate pentru a încetini propagarea virusului. Dar asta este doar una dintre dimensiunile provocării. Ne vom confrunta foarte repede cu probleme grave de ordin economic, cu mare impact social. Ce e sigur este că la fel ca în 2008, se va intra într-o recesiune economică. Mai puțin clară este amploarea acesteia. „Este foarte probabil ca în zona Euro din UE și în Uniunea Europeană în ansamblu să avem în acest an o creștere economică negativă, poate chiar una semnificativ sub zero”, a avertizat Maarten Vervey, director general în Comisia Europeană. Este de așteptat ca același lucru să se întîmple, cel puțin în primul semestru, și în Statele Unite deși acolo se estimează că se va ajunge din nou pe plus în a doua parte a anului. Iar toate acestea se întîmplă pe fondul unor deficite publice, oricum explodate, care vor crește substanțial pentru că vor trebui injectate sume importante pentru a evita un colaps economic. În majoritatea țărilor occidentale economia se bazează primordial pe consumul intern, care de pildă în Statele Unite reprezintă două treimi din PIB, așa că izolarea oamenilor, îndemnul la „distanțare socială”, va avea un impact catastrofal dacă se prelungește destul de mult timp. După cum nici țările ca Germania, unde exporturile au o pondere importantă în PIB (peste 47 de procente în 2018, în timp ce în Statele Unite ponderea este de doar 12 procente) nu stau mai bine pentru că piețele lor de export se prăbușesc și ele.

Experții sunt în special îngrijorați de situația din Italia a cărei economie era destul de șubredă și înainte de declanșarea crizei. Or Italia nu e Grecia, este a treia economie din zona Euro, după Germania și Franța, cu un PIB de aproape 2 trilioane de Euro. O eventuală intrare în criză acolo ar putea duce, există temeri în acest sens, chiar la colapsul zonei Euro. Va putea oare Germania, care era și ea deja aproape în recesiune (rata de creștere pentru PIB-ul total al zonei Euro a fost anul trecut de doar 1,2 procente) încă înainte de declanșarea crizei să salveze situația? Nu e clar deloc pentru că și Germania este afectată de criză, nu mai suntem în situația crizei grecești din 2015. Inevitabil va fi afectată masiv și România care, din păcate, nu pare prea pregătită să gestioneze situația creată. Între altele și pentru că Italia, a cărei economie va intra cu siguranță într-o recesiune severă, este după Germania a doua cea mai importantă piață pentru exporturile României, absoarbe 13,5 procente din totalul acestora.

Impactul economic negativ generat de pandemie, deja existent sau iminent, este impresionant. Dacă în 2008 colapsul piețelor financiare a afectat masiv economia acum asistăm la fenomenul invers, frica indusă de o previzibilă cădere economică, din cauza pandemiei, a stîrnit panică pe piețele financiare. Am văzut căderi masive pe burse, unele chiar dramatice, așa cum a fost cazul cu cotațiile liniilor aeriene americane. Companiile listate la bursă au pierdut, în total pe plan mondial, în doar trei săptămîni, peste $8 trilioane din valoarea lor de piață. Și asta este doar o fotografie de etapă. Pierderile ar putea fi și mai mari în viitor. Călătoriile de afaceri, pentru care companiile plătesc în mod normal $1 trilion pe an, vor scădea ca volum cu cel puțin o treime. La fel, țările pentru care turismul are o pondere importantă în PIB (7 procente în Franța, 12 procente în Spania și Portugalia, 13 procente în Italia) vor fi sever afectate. În plus, pe acest fond vedem și demersurile destabilizatoare ale Rusiei de a prăbuși prețul petrolului, care a scăzut brusc de la circa $50 pe baril la $32 și apoi la $30 pe baril. Moscova vrea să-i scoată de pe piață pe producătorii americani de gaze de șist, care sub un preț pe baril de $40 încep să intre în pierdere, după cum relatează Wall Street Journal.

Elementul cu totul nou în această criză economică este natura ei specială. Nu ne vom confrunta cu o criză financiară obișnuită ci, așa cum scrie istoricul Niall Ferguson în The Sunday Times, cu o „criză de sănătate publică cu simptome financiare”. Este o precizare esențială pentru că în acest context efectul soluțiilor clasice de contracarare, stimulentele de ordin monetar și fiscal, este serios limitat. În ziua în care Jerome Powell, președintele Federal Reserve, echivalentul Băncii Naționale de la noi, anunța o enormă injecție financiară în piață, de $1,5 trilioane, cotațiile bursiere au continuat să scadă dramatic. Iar după ce duminică seara Fed-ul au anunțat o scădere a ratei dobînzilor pînă la practic zero procente la New York indicele Dow Jones, care doar pe 12 februarie atinsese nivelul record de 29551 puncte, a avut cea mai dramatică cădere (de aproape 3000 de puncte) de la Black Monday-ul din 1987, pierzînd aproape o treime din valoare în raport cu vîrful atins cu o lună în urmă. Din acest punct de vedere situația e chiar mai dramatică decît cea din timpul crize economice majore din 2008. Explicația e relativ simplă. Suntem într-un context în care oameni care ar fi fost cuceriți doar cu puțină vreme în urmă de o reducere de preț de 10-15 procente vor refuza foarte probabil acum să meargă într-o croazieră chiar dacă ar avea pentru bilet o ofertă de 10 ori mai mică decît tariful normal. În astfel de momente comportamentul irațional este extrem de greu de stăpînit mai ales că mass media întrețin această stare de spirit în buclă, raportînd prompt cîți oameni s-au mai îmbolnăvit și cîți au murit. Vom vedea după toate probabilitățile o cădere economică severă provocată de panică, pe de o parte, și de renunțarea la investiții mai substanțiale, cel puțin pentru viitorul apropiat, datorită nesiguranței, pe de altă parte.

Dar există și presiuni imediate, legate de capacitate de menținere a lanțurilor de aprovizionare esențiale precum cele din domeniile produselor alimentare, energiei și medicamentelor. E adevărat și la noi și în UE sau îan Statele Unite se fac eforturi pentru a le proteja însă pînă la urmă carantina și izolarea la domiciliu au un impact serios mai ales că tendința de a face stocuri este irezistibilă oricîte apeluri fac autoritățile sau lanțurile de magazine. De pildă în America livrările de alimente la domiciliu pe care Amazon le făcea în mod normal în aceeași zi au ajuns să fie onorate chiar și abia după zece zile. Mai ales dramatică poate fi lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii cu afecțiuni grave, fie pentru că acestea nu pot fi livrate către farmacii, fie pentru că se rupe lanțul de aprovizionare cu ingredientele necesare pentru producția acestora, multe fabricate în China. În acest caz s-ar putea ajunge în situația în care numărul deceselor provocate de absența acestor medicamente să-l depășească pe cel al deceselor care sunt rezultatul epidemiei de coronavirus.

Sub semnul de-globalizării și ofensivei geopolitice a Chinei

Foarte probabil vom asista de acum încolo la modificări de substanță în peisajul economic internațional, în parte prin accelerarea unor tendințe deja existente, cum ar fi de-globalizarea, diminuarea tendinței de recurgere la externalizări. Cu un impact important și în plan geopolitic. Kenneth Rogoff, profesor de Economie la Harvard, fost Economist Șef al FMI, spune că spre deosebire ultima criză economică, generată în mare măsură de căderea cererii, acum ne vom confrunta cu una dublă, provocată nu doar de o cădere a cererii ci și de una a ofertei din cauza scăderii producției, urmările fiind o penurie generalizată de produse și o creștere rapidă a prețurilor. El face o comparație cu momentul boicotului petrolier din 1970, cînd se ajunsese la cozi imense la stațiile de benzină, și estimează creșteri semnificative ale inflației. În opinia sa impactul va fi unul diferențiat și există și o parte relativ bună: aceea că în țările dezvoltate economia fiind una bazată preponderent pe servicii și cu un surplus mai degrabă decît un deficit de capacități de producție criza pe partea de ofertă de bunuri va fi una temporară. Din acest punct de vedere Statele Unite și Canada fiind mult mai bine poziționate față de Europa și Japonia din cauza resurselor naturale semnificative de care primele dispun. În ceea ce privește China în ciuda șocului financiar masiv cu care se confruntă (gradul de îndatorare total al acesteia este estimat la circa 300 de procente) aceasta va continua să rămînă principalul actor economic pe plan mondial care va acționa în spațiul non-occidental, crede profesorul Rogoff.

Pe de altă parte, o analiză din The Economist identifică două mari tendințe în domeniul gestiunii afacerilor, nu neapărat noi, dar pe care le vom vedea foarte probabil accelerate în perioada următoare. Favorizate și de faptul că serviciile ocupă o pondere dominantă în economiile occidentale. Prima vizează felul în care se va munci în viitor. Întrebarea este în ce măsură se va extinde „tele-munca”, adică munca de acasă? Forțate de împrejurări exact asta experimentează astăzi o serie întreagă de companii, bănci, societăți de asigurări sau o companie ca Twitter care le-a cerut celor 5 mii de angajați să lucreze de acasă. Dacă formula se va dovedi viabilă este foarte posibil ca în viitor să vedem această formulă permanentizată, chiar dacă nu la aceeași dimensiune. Din acest motiv, menționează The Economist, prețul acțiunilor unor companii ca Slack, care oferă o platformă de comunicare internă între angajații unei companii, sau Zoom, care a dezvoltat un program pentru videoconferințe, a crescut dramatic. Or, asta ar putea provoca un adevărat cutremur în zona imobiliară de birouri. Marile corporații multinaționale plătesc, în Statele Unite și în Marea Britanie, în medie $5 mii pe an de angajat pentru chirii și servicii asociate în condițiile în care doar 40-50 procente din aceste poziții sunt realmente folosite în timpul orelor de lucru. Dacă aceste corporații decid să migreze chiar și doar 15-20 procente dintre angajați într-o formulă de muncă la domiciliu impactul economic va fi unul important, pozitiv în unele cazuri (de exemplu, mai puțină aglomerație în trafic), negativ în altele (cum ar fi restaurantele în care corporatiștii mănîncă la prînz). Va fi afectată mai ales zona imobiliară nerezidențială, aspect la care ar trebui să se gîndească și dezvoltatorii de la noi care își făcuseră planuri mizînd pe o creștere semnificativă a necesarului de spații de birouri în București și în marile orașe.

O a doua mare mutație de așteptat este una mult mai semnficativă, cu implicații majore inclusiv în plan geopolitic, și are în vedere lanțurile de producție. Vom asista inevitabil la un proces de inversare a globalizării, de „re-shoring”, tendință deja în curs, prin renunțarea la facilitățile de producție în principal din China. O parte dintre acestea au fost deja mutate sau sunt în curs de a fi transferate în alte țări din Asia, în principal în Vietnam și Taiwan. O altă parte vor fi readuse în Statele Unite în unități cu un înalt grad de robotizare pentru a compensa o parte din costul suplimentar cu forța de muncă. Confruntarea geopolitică dintre China și America va accelera această tendință. Nu în aceeași măsură în cazul europenilor între care unii ar putea fi tentați să încerce să exploateze o astfel de oportunitate. Nu doar criza actuală ci și impredictibilitatea generată de războiul comercial dintre Statele Unite și China au pus sub semnul întrebării viabilitatea menținerii sistemului de producție bazat pe filosofia just-in-time-delivery, sistem introdus de către Toyota în anii ’70, adoptat pe scară largă pentru că este eficient datorită minimizării stocurilor tampon. Problema este însă că sistemul este extrem de vulnerabil la șocuri de tipul celor la care asistăm astăzi. După relevă The Economist o firmă listată pe indexul bursier S&P 500 are în medie stocuri doar pentru 66 de zile. Sunt și situații extreme. Conform Bloomberg Apple are astfel de stocuri doar pentru 9 zile! În aceste condiții companiile vor fi nevoite să schimbe din temelii sistemul, prin extinderea inventarului și mai ales prin readucerea facilităților de producție într-un areal geografic sigur.

Toate aceste evoluții trebuie privite într-un context mai larg decît cel economic. Pledoariile pro-globalizare, livrate mai ales din Europa (prilej cu care Donald Trump era aspru criticat pentru viziunea sa naționalistă mioapă) dar și, previzibil, din China, care a beneficiat enorm de această deschidere a piețelor mondiale în timp ce și-o proteja vigilent pe cea internă, vor deveni tot mai puțin populare. La fel, vom vedea o rejectare tot mai fermă a demersului federalist din UE din partea unor formațiuni euro-sceptice aflate oricum pe val dar care vor căpăta și mai multă tracțiune electorală. Și în general vom vedea o creștere a importanței granițelor într-o lume care nu cu multă vreme în urmă aspira să le elimine în mare măsură. „Criza coronavirusului face tot mai relevante chestiunile legate de imigrația pe scară largă și de importanța în creștere a granițelor naționale”, declara recent Mattias Karlsson, unul dintre liderii partidului Democrații Suedezi, citat de The Telegraph. „Ne confruntăm cu o situație serioasă care impune ca state europene, ca Suedia, să-și redobîndească autoritatea de a se proteja de astfel de evoluții”. Este un semnal clar, pe care îl vom auzi și din alte părți ale vechiului continent, al unui curent în creștere în interiorul Uniunii Europene care dorește diminuarea influenței Bruxelles-ului în relația cu statele naționale.

Însă probabil cea mai importantă posibilă mutație geopolitică la care vom asista în viitor este alta. După cum scrie Walter Russell Mead în Wall Street Journal într-un articol intitulat sugestiv „Oportunitățile oferite de coronavirus Chinei” „în mod ironic, o epidemie declanșată în China ar putea avea ca rezultat creșterea influenței globale a Beijingului”. În perioada următoare China va exploata faptul că statele occidentale sunt paralizate de criza generată în prima fază de epidemie și ulterior de criza economică care va urma inevitabil, ceea ce va da mai multă libertate Chinei să-și urmărească agenda de extindere a influenței sale globale, crede și Ian Bremmer, președintele Eurasia Group. Și nu doar China, și Rusia va fi tentată să obțină beneficii geopolitice de pe urma crizei. Un exemplu sunt donațiile chinezești făcute, în Italia și Statele Unite, de Jack Ma, fondatorul Alibaba, care însă nu este nimic altceva decît un vector de influență al Beijingului. În paralel această ofensivă propagandistică vine la pachet cu un discurs al cărui fir roșu este superioritatea modelului de guvernanță autoritar chinezesc, care ar fi fost dovedită încă o dată, prin comparație cu cel occidental. Un discurs care are toate șansele să fie bine receptat în multe colțuri ale planetei, inclusiv în spațiul occidental și în particular și în cel românesc.

„Pe fondul pandemiei și a inevitabilei recesiuni economice liderii din America, Japonia și Europa trebuie să găsească căi de a răspunde atît provocărilor interne cît și celor externe. Dacă atenția Occidentului va rămîne pe perioada crizei una cantonată exclusiv în interior s-ar putea să nu ne placă ce vom vedea după ce va trece furtuna, atunci cînd ne vom confrunta cu o lume substanțial schimbată”, mai scrie Walter Russell Mead. În fapt suntem în fața unui deja vu. Avem exemplul ascensiunii geopolitice spectaculoase a Chinei din ultima decadă, după criza financiară din 2008. Dacă istoria se va repeta e foarte posibil să ajungem într-un punct de inflexiune în care perspectiva unei viitoare lumi chinezești să devină greu de evitat.

Alexandru Lăzescu

Acest text este o variantă semnificativ extinsă a unui articol publicat în revista „22”

Distribuie acest articol

50 COMENTARII

  1. Eu as fi tentat sa spun ca re-shoring-ul va fi exact factorul care va scadea influenta Chinei la nivel mondial.

    Intr-o prima faza sunt de acord ca China va mai castiga niste spatiu suplimentar, dar pe termen lung China va pierde influenta tocmai pt ca aceasta criza va rescrie mentalitati de business si va face ca multe facilitati de productie sa fie mutate din China fie in alte tari, fie repatriate in statele occidentale.

    • Plecând de la criza după atacul terorist 2001 la NY și durata de 2001-2006 până la trecerea recesiunii și de la criza bancară din 2008 și durata 2008-2012 până la trecera recesiunii, occidentul va avea din nou nevoie de peste 5 ani pentru a recupera poziția economică din 2019.

    • exista ceva ce totusi ii va tine in China -marimea pietei si muncitorul chinez disciplinat si modest.

      Doar India ar mai putea sa concureze China, dar politica interna indiana este mai putin predictibila decat cea din China iar cresterea economica inregistrata de ultima tara mentionata o mentine in pole position,

      Iar in ceea ce priveste globablizarea ea va continua – nu mai poate sa fie oprita la usa nici unei tari
      Poate doar ca regulile jocului sa fie mai clare si mai stricte

    • Dacă Italia trebuie salvată 2020/2021 de la un faliment financiar BCE Frankfurt ar trebui să cumpăre până la 70 % din datoriile de stat (131% BIP, peste 2.000 miliarde Euro) ale Italiei, deci până la 1.500 miliarde Euro. Acest lucru nu poate fi făcut decât cu acordul celorlați parteneri din ZE.19/UE.27. Cancelara A. Merkel a decis 2008 salvarea Greciei (datorii de stat azi 173% BIP, ca. 300 miliarde Euro).
      Azi e mai greu de decis. Cine poate decide azi salvarea Italiei 2020/2021 în caz de nevoie?
      Grecia nu va plăti niciodată datoriile de stat, la fel ar fi cu Italia. Banii cui sunt pierduți?

  2. Tratatul SUA-URSS de controlarea înarmării INF din 1987 s-a semnat în momentul când China nu avea capacitatea tehnică care trebuia luată înseamă. Azi China e a doua putere economică și militară din lume. Rusia nu are azi o pondere economică comparabilă cu SUA și China. Un nou tratat din partea SUA va ține cont de ponderea Chinei azi și mâine.

    ….”… Avem exemplul ascensiunii geopolitice spectaculoase a Chinei din ultima decadă, după criza financiară din 2008. Dacă istoria se va repeta e foarte posibil să ajungem într-un punct de inflexiune în care perspectiva unei viitoare lumi chinezești să devină greu de evitat….”…..

    Virusul COVID-19 va infecta ca. 60 din populație. Firma APEIRON (Geneticianul Josef Penninger) din Viena a realizat după virusul SARS din 2003 un vaccin care poate fi testat acum. Probele trimise la Hongkong nu au primit aprobarea din Peking pentru testare. Testarea durează ca. 4 luni, mai sunt necesare 4 luni pentru pregătirea productiei vaccinului. Peste un an probabil vor fi la dispozoiție primele vaccinuri din cel peste 70 de centre/laboratoare de cercetare pe glob.
    Contra febrei azi avem medicamentul Paracetamol. Nu există un vaccin contra virusului nou. Infectarea poate dura 2 ani.
    Taiwan, Hongkong, Singapur, Vietnam au reușit să împiedice o răspândire exponențială a virusului. În RFG sunt azi peste 8700 infectați și 23 de morți. În Franța sunt 6.500 infectați și 148 morți. În Spania sunt acum 11.000 infectați și 500 morți.

    Italia salvează azi Alitalia de la un faliment financiar prin trecere în proprietate de stat. Economia mondială după criza virusului va arăta altfel decât azi. Companiile aeriene americane primesc acum 50 miliarde $ de la guvernul federal. D. Trump pune acum 850 miliarde $ la dispoziție pentru a combate o recesiune economică în anul de alegeri prezidențiale 2020. Bursele pe glob sunt în cădere liberă, 13 % la NY, peste 37 % la Frankfurt.

  3. Nu inteleg de ce d-l Lazescu, pe care , de altfel, il apreciez si stimez, considerandu-l printre putinele „capete limpezi” din presa romaneasca ii vede pe chinezi drept „raul care se apropie” iar pe americani, de la care, sa nu uitam, a pornit criza din 2008, doar ca niste oameni care isi apara legitim interesul.
    D-l Trump isi apara atat de intens interesul incat a fost gata sa plateasca suplimentar 1mld de dolari unei firme germane pentru folosinta exclusiva a unui vaccin impotriva pandemiei.
    https://www.digi24.ro/stiri/externe/presa-din-germania-trump-ar-fi-oferit-1-miliard-unei-firme-germane-pentru-vaccinul-anticoronavirus-ca-sa-l-foloseasca-doar-in-sua-1275898

    Si iarasi mana de ajutor oferita de chinezi sub forma de bani si echipe medicale trimise in Italia este vazuta sub forma unui cal troian trimis in tabara italienilor si nu ca o adevarata mana de ajutor trimisa de cineva care a trecut prin aceeasi grozavie. Sa nu uitam insa ca Italia are si o mare comunitate de chinezi (aproximativ 300.000 de cetateni), marea majoritate concentrati chiar in provinciile cele mai afectate, Lombardia, Veneto (https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_people_in_Italy)
    Deci poate ca era firesc ca si China sa trimita acolo donatii si echipe medicale. In fond sunt rudele lor.

    Ce se va intampla insa cu lumea dupa acesta epidemie, nu stim. Ca vor fi unii care vor profita e sigur. China sau America e la fel de probabil pentru ca toti isi urmeaza interesul.

    E important ce are de invatat Romania si Europa din aceasta pandemie. Ca si ceilalti, mentionati mai sus, Romania trebuie sa-si urmeze interesul si sa se intareasca. Sub toate aspectele, economic, financiar etc, sa aplice o strategie pe termen lung pe care din pacate, inca nu o vad.

    • Draga mary, referitor la faptul ca nu intelegi de ce domnul Lazescu face anume afirmatii, iti raspund eu. Le face pentru ca nu are niciun fel de simpatii pentru comunistii de orice fel, de oriunde si pentru ca realizeaza ce pericol inseamna pentru planeta o dominatie(de orice natura ar fi aceasta) a unei tari dirijate de comunisti.
      Daca ma insel si exista si alte motive, mult mai profunde, pe care eu nu le inteleg, rog pe domnul Lazescu sa nu posteze comentariul meu.

    • @mary – well, poate noi nu știm ce se va întâmpla după, dar neomarxiștii par să aibă o idee, nu degeaba vorbesc de ani întregi pe sute de voci despre sfârșitul democrației. Într-un astfel de peisaj, locul României și al Poloniei este obligatoriu alături de Statele Unite. ”and nothing else matters”, cum zicea Metallica: https://www.youtube.com/watch?v=tAGnKpE4NCI

    • „marea majoritate concentrati chiar in provinciile cele mai afectate”
      Ma tot intreb oare cum de a izbucnit epidemia fix in nordul Italiei, dar nu imi dau seama nicicum. Lombardia e regiune economica foarte puternica, industria textila de acolo are legaturi foarte stranse cu China. Virusul asta e un mister total.

      • @Xan: pai e simplu – Italia este tara europeana cu cele mai multe zboruri directe catre China (din diverse considerente: sa ajunga mai usor turistii chinezi, interese de afaceri etc) iar cele mai multe zboruri se faceau din Milano si Venetia. Virusul a ajuns in zona fie de la chinezi, fie de la italienii reintorsi si netestati; tinand cont ca italienilor le place sa socializeze in grupuri mai mari, raspandirea virusului s-a facut rapid

        • Care este sursa pentru afirmatia Dvs. ???

          Nu sunt aeroporturile din UK – Londra, Franta – Paris sau Olanda- Amsterdam???
          Poate nu am reusit io sa identifc sursa informatiilor dvs. – multumesc

        • Ba as spune chiar ca nu aveti dreptate.

          Am cautat pentru aeroportul din Bergamo si pentru cele doua de la Roma – no way.
          As spune ca un pic raspanditi stiri false – dar poate gresesc eu…

  4. ‘Să te ferești de chinezi când se pornesc să-ți facă daruri.’ Ați auzit vreodată de proverbul ăsta? Nu? Nu’i nimic, orice cuvânt are un început.

    Virotica. Cine poate crede ceva din presa comunistă? Nimic din ceea ce presa ahtiată si dependentă de fakenews a relatat fără discernământ, prin simpla preluare a materialelor de propaganda chinezesti, nu poate fi considerat adevărat. Deci e musai să ne reamintim ca nu știm nimic sigur despre originea virusului, amploarea epidemiei in China si starea actuală a sănătatii populatiei.

    O prima paranteză economică: aceeași presă lacomă si iresponsabilă europeană relatează de câțiva ani despre…războiul comercial pornit de Trump impotriva Chinei [unii pretind chiar că împotriva lumii]. Niciun jurnalist nu a prezentat ceea ce se întâmplă in economia noastră ca fiind un război chinezesc împotriva Occidentului. Cel puțin bizar, aș spune, să interpretezi realitatea asaltului chinezesc asupra piețelor, companiilor, guvernelor europene ca fiind efectul unui conflict generat de Trump, personaj politic apărut pe scena politică mult după debutul achizițiilor chinești de pe continentul nostru. Tolerarea de către coteria eurocrată a expansiunii si agresiunilor chinezești in economia Occidentului devine astfel un soi de bravadă la adresa ‘imperialistului’ american. Iar trădarea intereselor Uniunii Europene apare ca o chestiune cool, un soi de politică de salon ultraluminat (unde orbii sunt convinși că golirea subită a buzunarelor este un act de generozitate).

    Cine acuză se-acuză și pregătește un nou atac.
    Virotica. Aud scenarii halucinante in aceeași presă poltronă și îmbibată de antiamericanism, niște fakenews din categoria Munchausen. Cica Trump a încercat să cumpere un vaccin nemțesc (care nici nu există) cu 1 miliard de dolari pe care să-l injecteze exclusiv americanilor. Dezmințirea oficiala a laboratorului german nu a mai publicat-o nimeni. Dar, dacă e să-i credem pe guvernanții chinezi, ei au rezolvat deja epidemia. Mă întreb și eu cum de nu apare o teorie a conspirației despre cum Partidul Comunist Chinez a obținut vaccinul de 2 luni dar nici nu se gândesc să-l ofere lumii întregi pentru că…Mao.

    Paranteza numărul 2: câte kituri de testare/măști/echipamente de protecție se produc in Uniunea Europeană? Dar în România? La ce preț? Și câte am adus/primit din China? Și cum de autoritățile au încredere într-un kit de testare produs de niște criminali comuniști care nu au niciun scrupul să-și ucidă proprii cetățenii ce îndrăznesc să se opună regimului, darmite câteva milioane de străini capitaliști și imperialiști? E oare ok să condamnăm speculanții ce vând cu duzina măști pe ebay/olx dar să permitem unor comuniști cu comportament de fasciști să umple piețele noastre cu milioane de produse de strictă necesitate? După ce au paradit competiția locală cu dumpingul sistematic (pe care Comisa Europeană s-a făcut că nu-l vede) iată că a sosit momentul in care vor începe să-și scoată pârleala…luînd pielea după noi.

    Virotica. Paza bună aduce primejdia rea. Partidul Comunist Chinez a transformat un oraș într-un lagăr. Asta după ce au bombardat in prealabil prin massmedia cu viruși mentali ce au produs psihoza colectivă în care trăim. Ți se pare că măsurile luate de PCC au fost benefice? Atunci trăiești în lumea fărită de comuniștii chinezi, in care tot ce știi și tot ce trebuie să crezi e dictat de Partid. Și normal ca ți-e frică. Normal că tremuri lângă fieșce mucos trece pe lângă tine. Normal ca vrei sa fii protejat. De Stat. Și-i ești recunoscător in mod anticipat. Este? adică îi acorzi toată încrederea de care ești capabil. Îl asculți. Îi preamărești ordinele. Le elogiezi cu atît mai tare cu cît mai drastice sunt măsurile. Ești contagiat și, la drept vorbind, nu știu dacă există tratament pentru tine, pentru că ceea ce te-a lovit in moalele capului e mult mai grav decât virusul care-ți ronțăie încet plămânii. Este credința neînduplecată in statul autoritar. Pe vremuri se chema fascism, iar bolnavii simțeau nevoia să se distingă, nu să se ascundă, prin portul unor cămăși…șic. Nu vrei și tu o cămeșă? Poporul chinez ți-a pregătit una…albă. Iar primejdia cea mare e să mori de foame, iară nu de virus, căci dacă guvernele noastre nu ies mai iute din somnul rațiunii in care re-produc pe bandă rulantă, prin metoda copy-paste, idei chinezești de guvernare (citește: de supunere și manipulare a populației), apăi să știi că după o lună de sugrumare a economiei prin carantine (anti)naționale o să fie sărăcie lucie pe-aici, prin Europa. Nici măcar nu o să mai unde să pleci la muncă, pe-afară, că nu o să mai fie nimeni dornic să te primească, că deh, coronavirus.

    • Paranteza nr 1: Iata si scrisoarea capitalistilor americani adresata presedintelui Donald Trump pe marginea subiectului. Alte comentarii pe marginea ideilor dvs. nu cred ca mai sunt necesare (sau stiu oare „ideologistii” din Estul-UE cum este mai bine pentru asociatiile oamenilor de afaceri americani?)

      http://americansforfreetrade.com/americans-for-free-trade-calls-on-president-trump-to-suspend-tariffs-in-response-to-coronavirus-outbreak-provide-relief-to-millions-of-american-farmers-manufacturers-and-consumers/

      Paranteza nr 2: In UE nu este fezabila productia mastilor, halatelor, imbracaminte de protectie, manusi de guma si alte articole (de 25 centi bucata). Chiar si designerii Armani, Gucci, Versace, et al isi coase articolele in Vietnam, Bangladesh si prin alte tari din SE-Asiei, mai nou si prin Africa, (salariile chinezilor au devenit de mult prea mari). Asa cum i-am aratat si camaradului dv. @neamtu tiganu, UE subventioneaza cercetarea si productia aparatelor medicale si a medicamentelor cu valoare mare adaugata (cardiologice, oncologice, imunologice, neurologice, etc). Nu in mod intamplator, raportul importuri/exporturi in industria farmaceutica este 2:1 in favoarea exporturilor.

      P.S.
      ce perere aveti despre instabilitatea politica perpertua din Romania, schimbarea anuala a guvernelor (lupta elitelor pentru ciolan /neintelegerile la bani?), incapacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE pentru dezvolatera infrastructurii, pentru productia hranei si a altor chestii de baza (peste 50% din consumul carnii de porc este acoperit prin importuri din Spania si din Germania. de-a rasu-plansu). Despre aspecte mai complexe precum absorbtia celor 8 miliarde alocate pentru cercetare nu exista nici macar idei vage (romanii sunt f preocupati cu rafuielile interne, politica externa, lectii de ideologie politica „comunism vs capitalism”, viitorul omenirii, samd).

      • Asa cum i-am aratat si camaradului dv. @neamtu tiganu, UE subventioneaza cercetarea si productia aparatelor medicale si a medicamentelor cu valoare mare adaugata (cardiologice, oncologice,

        Minti, pur si simplu minti. UE nu subventioneaza nimic, UE arde banii, atit, redistribuindu-i. Uita-te ce tare-i ajuta EU pe italieni.

      • Comentariul dumneavoastra nu are nicio legatura cu ceea ce am scris eu. In plus e evident ca nu intelegeti ce inseamna si cum se manifesta politica de dumping a unuii stat fascist si care sunt urmarile pe termen lung. Si nu am rabdare/timp sa va explic. Asa ca nu vad ce as putea sa va mai spun in afara de…multumesc pentru atentie si spor la studiu.

        • La paranteza nr 1 de ex, ati acuzat presa europeana de antiamericanism. Faptul ca liderii europeni promoveaza comertul liber si globalismul in favoarea companiilor si economiilor europene nu inseamna ca sunt anti-mericani (asa cum acuzati in mod continuat). Scrisoarea comuna a oamenilor de afaceri americani (asociatiile producatorilor, comerciantilor, fermierilor, etc) este o evidenta clara ca politicile lui Trump -la acest topic- nu sunt binevenite nici macar in SUA. Asadar, mai usor cu acuzele de antiamericanism. De asemenea, a pune Germania zilelelor noastre langa Germania fascista din prima jumatate a secolului trecut este o incercare de manipulare ieftina.

          La paranteza nr 2., de data aceasta va contraziceti singur. Asa cum am explicat si in postarea anterioara, figurinele (raspopite) antiglobaliste din tarile dezvoltate, nu pot „readuce” fabricile de textile sau otelariile si alte unitati de productie cu valoare adaugata mica. Sau o pot face – bineinteles numai cu ajutorul subventiilor masive (asemenea subventionarii sectorului agrar in SUA si in UE – un exemplu in acest sens).

  5. Ca sa scurtam povestea, cu exceptia Marii Britanii, marii nostri lideri si presa au actionat bezmetic, fara nici o viziune. Dupa ce am decimat economiile de-o viata ale micilor investitori (inclusiv subsemnatul), am pus economia pe butuci pe cativa ani buni si am bagat mapamondul in carantina care e planul? Asteptam sa iasa soarele, sa neutralizeze virusul, ca sa o luam de la capat la toamna. Asteptam sa descopere cineva un vaccin, si apoi ce? Ori obligam toata populatia sa se vaccineze, ori speram ca se va vaccina din simt civic, desi de gripa nu se prea vaccineaza. Pana la virusul urmator, peste cativa ani.
    Ce am obtinut in schimb? Am tinut in viata cativa octogenari, pana le vine de hac gripa comuna. Sau ii tinem in carantina cate zile mai au, pana vor chema medicul sa ii eutanasieze. Asa arata lumea condusa de control freaks, care vor sa comande si mortii, pe banii mei.

  6. Ceea ce poate scapa este reactie neadecvata la aparitia viruslui care a venit din USA si din Europa si nu ofensiva chineza, care exista, nu poate sa fie neglijata, dar daca aveau USA si Europa o reactie potrivita mai era loc de China???

    Primul caz semnalt in USA – un american intors din WuHan -13 ian.2020 – primele masuri cand???

    Tari aflate mult mai aproape de China au suferit cu mult mai putin decat Italia – de ce???
    Aici probabil ca sunt cauze interne si iarasi pe fondul unei slabiciuni – ghici cine vine sa ajute??

    Daca este sa privim atent nu este o batalie anti-virus ci este o batalie petnru suprematie si dominatie intre doi colosi in care Europa a picat la mijloc, ca un papagal. Vina majora a europenilor este ca inca nu si-au definit coordonatele politicii lor externe si, intre timp, ca sa nu se plictiseasca prea tare, efectueza un balans cand spre Rusia, cand spre China si mai rarutz spre USA.

    Si acum, ma scuzati, daca noua romanilor ne plac autoritarii care decid hop-tzop sa ne izoleze nu ma mira ca influentza chinezesca ne gadila in mod placut…

    Stau si ma intreb cum suporta americanii izolarea si masurile decise de Presedintele Trump?

    Dar cel mai tare paradox tot in USA il gasim – americanii vor avea, cel mai probabil de ales intre doi candidati autoritari la Presedentie – unul de stanga si altul de dreapta – este ceea ne nu credeam ca o sa pot vedea vreodata acolo…SI atunci de ce sa ne mai miram ca inregistram o crestere a influentei chineze in lume??? Tatuc la tatuc trage chiar daca unii sunt de stanga.

    Pare sa fie vremea taticilor care ne conduc dar care mai degraba ne grabesc spre distrugere.
    IN rest numai de bine sa auzim – cu masca sau fara de masca?!

  7. Mai trist este ce Ro nu are ce proteja. Industria românească aproape că nu există. Și cea care mai exista este sugrumată de deciziile unor politicieni iresponsabili. S-au aruncat milioane pentru achiziții, dar nimeni nu a pus condiția că primele din lista de achiziții sa fie firmele românești. Se vor cumpăra măști, substanțe dezinfectante, aparatura medicala, medicamente, dar nu am auzit sa fie stimulate sectoare ale industriei românești în a se reprofila pe producția de măști, dezinfectante, aparatura medicala.
    Hei-rupisme socialiste și refulările dictatoriale ale unora care sunt la butoane. Nimic coerent, nimic rațional, nimic de folos.
    (Apropos, cui vor mai folosi sutele de termoscanere comandate pentru aeroporturile închise? Alta aparatura care va rămâne încuiată in dulapuri, probabil).

    • Prognoza din RFG, de la ifo Institutul de prognose, e de 10% scădere BIP anul acesta. Economia va zgudui UE.27 încă 5 ani.
      Ce înseamnă pentru România?

      • @Kurt, Somalia. Asta va însemna Romania la finalul tuturor, Somalia.
        Politicienii noștri nu înțeleg că se vor trezi la final cu 22 mil de români ne-imunizati dar posibili purtători, rupți in fund și fără slujbe, care nu vor mai putea pleca nicăieri la muncă pentru că granițele vor ramane închise pentru ei. Sigur, pensiile speciale vor merge înainte, administrația își va lua salariile mărite, șomajul va rămâne plafonat la 75% din nimic. Dar vom fi sănătoși, ne-covizati.

        • @Stefan
          Remdesivir este un medicament care poate va fi eventual de folos a anunțat IKR Institutul Robert Koch de la Berlin. Cred că sunteți prea pesimist.
          Noi cei cu biografia în două epoci foarte difertite (grupul cu riscuri mari) nu avem voie să resignăm. Tinerii de azi din țară care cunosc numai libertatea, pace și democrație sunt în stare să-și clădească țara după propriile aspirații, își vor crea calea în lume după propriile aptitudini. UE.27 nu se va destrăma. Greu cu circulația liberă a persoanelor, a lucrătorilore degajați care aduc azi bani din vest. Dacă criza COVID-19 și criza economică durează doi ani probleme românești vor crește. De acord.

  8. Interesanta analiza. Se pare ca vom avea o injectie enorma de lichiditati, cu bani din elicopter. Teoretic vorbind, o restartare a economiei pe termen scurt este perfect posibila (stergi praful de pe bar si scoti mesele pe terasa) cu un pic de latenta in supply chain, poate.

    Problema cred eu va fi apetitul slab pentru cheltuit. Arestul la domiciliu e un concept socant pentru publicul vestic. trec masini cu megafoane pe strada spunand sa stai in casa etc. Daca totalitarismul de catifea chinezesc poate face ca asemenea episoade de control total din partea statului sa para banale, in vestul „liber” arestul la domiciliu e de rau augur. Conditia zero pentru a nu se ajunge la dezastru economic e sa avem o perioada scurta de paralizie, sau nu va mai conta, mortii in urma epidemiei fiind nimic in comparatie cu cei rezultati din tsunamiul socio-economic ce poate rezulta din oprirea economiei un timp indelungat.

    Cat despre suprematia Chinei…un re-shoring alert al democratiilor occidentale va expune probabil imparatul gol in toata splendoarea lui. Cat despre China vs Vest, urmariti va rog dezbaterea/discutia dintre Jack Ma si Elon Musk :)
    Fara libertate individuala, succesul va fi intotdeauna unul de mucava.

  9. Iata sfatul unui mare doctor de acum 2000 de ani: „8. Apropiati-va de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi. Curatati-va mainile, pacatosilor; curatati-va inima, oameni cu inima impartita!” Iacov 4.8.
    Cred ca acest mic virus ne da o lectie de smerenie si ne avertizeaza za e vremea sa ne TREZIM din orgoliile ego-urilor noastre mult prea umflate. Lumea a luat-o la vale, iar drumul duce in prapastie. Pamantul ne-a fost dat in administrare, iar noi ce facem? Poluam la greu in toate mediile: moral, spiritual, virtual, real.

      • Uita mititica MaeyS ca este recomandat sa incepem cu fiecare dintre noi si dupe ce le rezolvam mai pe toate la nivel individual ne putem extinde la cei apropiati noua si mai departe…

        Chestiile astea cu pamantul, cu semenii aranjati intr-o anume gramada imi da o senzatie de… (nu voi a scrie denumirea)

    • Corect!
      E aceeasi carte cu povesti care spune:

      „Acum, ucideţi toţi băieţii precum şi toate femeile care au cunoscut un bărbat, culcându-se cu el, 18 iar pe fetele care nu s-au culcat niciodată cu un bărbat puteţi să vi le păstraţi vouă.”

      Numeri 31:17-18

      Absolut fantastic, atata intelepciune si bunatate. Nu am nimic cu religia, dar hai sa o lasam in spatiul privat, e mai decent asa… Altfel incepem sa o confundam iar cu legea.

      • @hanu, ai mai jos cuvantul Domnului:
        Matei 5. ” 38. Ati auzit ca s-a zis: „Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte.”
        39. Dar Eu va spun: sa nu va impotriviti celui ce va face rau. Ci, oricui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt.
        43. Ati auzit ca s-a zis: „Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau.”
        44. Dar Eu va spun: iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc”.

  10. Cateva observatii la cele prezentate in articol:
    – o eventuala migrare masiva catre munca la domiciliu va avea consecinte multiple, intre care as mai adauga: cresterea semnificativa a incidentei bolilor cauzate de sedentarism si obezitate, precum si a afectiunilor psihice, cu o presiune marita asupra sistemelor medicale; scaderea vanzarilor de automobile; scaderea cifrelor de afaceri in horeca si turism; migrare masiva a comertului catre online; reducerea/modificarea rolului sindicatelor; cresterea incidentei cazurilor de violenta domestica; scaderea natalitatii si cresterea numarului divorturilor; si putem continua
    – eforturile pentru oprirea schimbarilor climatice au primit o lovitura serioasa in contextul coronavirusului – pe de o parte au iesit aproape complet din atentia opiniei publice, pe de alta parte reducerea activitatilor cauzata de pandemie are deja efecte pozitive masurabile asupra poluarii; nu in ultimul rand, multi dintre adeptii masurilor de limitare a activitatilor umane in scopul opririi schimbarilor climatice au parte de un demo nu tocmai placut. DUpa ce pandemia va trece va fi imposibil de reluat activismul climatic de pe aceleasi pozitii.
    – pe fondul panicii instalate (si alimentate constant), multe guverne vor profita pentru adopta masuri „temporare” care sa le consolideze controlul asupra populatiei sau al si/sau sa faciliteze accesul anumitor grupuri la resursele statului. Masuri politienesti, birocratice, legale pe care vor uita ulterior sa le revoce.
    Pentru Romania aceasta pandemie poate fi o oportunitate de a corecta deficiente sistemice care ne tin in urma si pe care din diverse calcule politice si nu numai, nici un partid nu a dorit pana acum sa le abordeze corespunzator. Oportunitate pe care insa o vom rata probabil. Exista insa cateva aspecte pozitive care vrand-nevrand vor ramane:
    – un nivel mai ridicat de constientizare si aplicare a masurilor de igiena personala
    – mai multa atentie acordata curateniei in spatiile publice
    – romanii invata in sfarsit sa stea civilizat la coada :)

    • ideile tale despre munca la domiciliu sunt o prostie, habar nu ai ce spui, efectele sunt opuse. Stiu ce vorbesc fiindca compania noastra practica mult munca la domiciliu. Din experienta pot spune ca reduce presiunea pe sistemul medical, si din cati stiu au masini in continuare, doar ca nu le folosesc sa mearga la servici, le folosesc pentru turism, deplasari mai lungi. As putea da multe exemple si observatii, dar e o tema separata.

      Dupa parerea mea, trebuie pe scara larga incurajat munca la domiciliu, trecut totul pe online, invatamantul ar trebui sa fie combinat online dar si clasic pentru copii. Nu trebuiesc orase monstru gen bucuresti, activitatea economica si de care este trebuie repartizata uniform pe harta, vezi belgia, olanda, germania, franta, blocurile demolate si construite max. 4-5 etaje, preponderent case cu mic teren.

  11. In general comentariile oficiale si cele ale cititorile lasa sa se intrevada in fapt o lupta intre doua ideologii; si azi se acuza de neocomunism sau progresism asa cum comunistii acuzau de a fi cosmopolit.
    Daca nu vrei sa fi catalogat comunist, trebuie sa vorbesti China de rau. Sau Rusia, Iran RPDK, etc. Clar sint argumente cum ca sint de partea intunecata a Fortei!
    Dar China nu a devenit ce este astazi de una singura – si cei care o injura mai tare sint aceeasi cu cei care au trimis aiurea si gratis tehnologie acolo alergind dupa mina de lucru ieftina.
    Mina de lucru calificata in China e la acelasi nivel sau mai scumpa ca in Europa. Da, lucreaza fara pauza aproape; nu inteleg conceptul de week-end, familia are valenta de clan – si totul se face pt clan, relatiile personale nu prea exista sau sint reci.
    Legat de cazul de fata China, dupa ce a ascuns probabil 2-3 luni problema sub pres (tot asa fac si toate firmele capitaliste din lumea democrata atunci cind au probleme!) a pus mina si a rezolvat totul in forta. Au puterea, au banii si determinarea sa o faca. Si au rezolvat
    Occidentul, perfect democratic se ingrijoreaza de ce face economia, de cum salvam firmele si bursele – de asta startul intirziat. Am vazut ca cineva era disperat ca „pe banii lui” au fost/sau vor fi salvati octogenari care oricum or sa moara – nimic despre taxele platite de acei octogenari sau de apropiatii lor; banii lui au facut treaba!
    De fapt occidentul a gasit ocazia sa sprijine firme si industrii ce au pierdut deja razboiul cu Asia. Au fost scosi mai multi bani pt industrie si servicii decit pt sistemul sanitar. Toti au asumat pierderile – octogenarii – dar cu aceasta ocazie pot salva economia. Si sistemul de pensii.
    Toti managerii in nemasurata lor intelepciune au mutat industriile in Asia; mai intii in Japonia; apoi Hong Kong; Taiwan; Sud Koreea si in final China. Toata industria este in China sau cea mai mare parte a componentelor. Si ne miram ca pun piciorul in prag? De 50 de ani facem Asia tot mai puternica; acum 10-15 ani intrebam dece tot mutam capacitatile de productie acolo. Se albastreau la fata toti aia mari din companie daca auzeau! Si cind nu mai aveau alte argumente spuneau simplu ca legile antipoluare nu mai permit productia chestiei respective in Europa – asta fiind o explicatie cu care inchideau gura repede si oricui; de parca nu exista retehnologizare.
    Toate firmele occidentale sint de fapt RPDK in mic. Toate au un kim si pletora de lingai. Practic societatea noastra acum este o colectie de firme totalitare si transnationale ce incearca sa fie controlate de hirtogarii din Parlamente (European respectiv USA) – daca incearca sa reglementeze ceva, sare toata lumea ca e impotriva pietei libere! Daca dau chix – pling dupa ajutoare de stat si investitii sa nu se prabuseasca economia. Daca piata ar fi libera firmele cu probleme ar trebui sa dispara si altele noi vor aparea. Bineinteles, daca vor avea timp fiindca e clar ca abea asteapta China sa puna piciorul!
    Criza de acum a scos la iveala ca sistemul chinezesc s-a adaptat mai repede si a facut treaba mai buna. Ca manageriaza mai bine economia „capitalista” si ca a cistigat razboiul economic si nu numai fortei de munca ieftine! Daca asta e opinia oficiala a specialistilor, inseamna canu au lucrat cu adevarat cu chinezi. Culmea e ca nu sint nici pe departe atit de buni cit pretind, dar isi permit mult mai multe esecuri decit noi. Din care, in general, invata.

  12. Ipoteze….Nu sunt de acord cu perspectiva tendintei deglobalizarii si a nationalismului protectiv in evolutia economica mondiala. Ca urmare a alterarii lanturilor de productie si distributie pentru economiile occidentale dependente de materiile prime din alte tari si productia orizontala dependenta de manopera externalizata , eu cred ca tendinta va fi nu catre o autarhie nationala (care nici nu se va putea sustine doar prin consum propriu), ci dimpotriva, printr-o creare a unui spatiu functional largit, care sa poata functiona aproape autarhic prin simbioza complementara a aprovizionarii si productiei si prin cresterea pietei interne, adica diminuarea dependentei de export. Exemplul clar mi se pare asocierea EU – Rusia, deocamdata la nivel economic, dar care va trebui intarita si la nivel politic (oricat ar parea de ciudat…inca).

  13. Europa arata jalnic, pandemia arata acum fata adevarata acestui contient de cineva bine numit, batrana c…va. In China pandemia era in varful crizei, europenii dansau pe mase cum s-ar spune de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Priveau cu nepasare tragedia chineza din Wuhan pe ecranele TV, fiecare crezand ca nu va fi nici o problema in Europa.
    Cand in Italia criza a izbucnit, partiile de schi din Alpi erau pline, carciumile, stadioanale neincapatoare, in Germania carnavalul era in toi, lume peste lume, cei cativa care avertizau erau priviti precum niste extraterestrii.
    Toti, dar toti politicienii europeni au dat dovada de cel mai profund diletantism politic, unii poate au stiu sau au putut anticipa de ce va urma insa nimeni n-a avut curajul sa traga frana de avarie fiecare asteptand sa vada cine va trage primul.
    Spaima si frica de ce va putea urma in urma unor masuri drastice aplicate imediat inhiband orice actiune, democratia si libertatile puteau fi in pericol, acum i-au dat foc.
    S-au pierdut saptamani intregi in care s-ar fi putut face ceva !!!
    Italia putea fi izolata din timp, partiile de schi golite, zborurile oprite etc.etc, poate am fi avut sanse mai bune decat acum.
    Acum camionul Europa a intrat in plin , in perete, cabina fiind facuta praf iar soferul la reanimare, despre ce discutam de fapt ?
    Cum va fi, poate , nu stim dar incercam sa intelegem ce nu putem intelege pt ca nu avem experienta unor evenimente similare din trecut, sistemul imunitar global este la fel de nepregatit precum corpurile nostre.
    Dupa cum se vede, frica, isteria si panica au pus complet stapanire pe noi, daca unul cumva tuseste sau stranuta are sansa sa fie omorat, pe loc.
    Nu mai dureaza mult pana magazinele vor fi atacate si devastate de hoarde de oameni si vom vedea cum vor riposta autoritatile si cand va fi primul mort impuscat de politie, armata sau alte servicii.
    Oamenii inchisi in case o vor lua razna daca nu se va gasi cat de curand un vaccin sau medicament, dupa cum se misca autoritatile, dupa declaratii putem sta luni intregi inchisi in case, procedurile birocratice vor omori mai multi decat virusul.
    Nu imi pot inchpui ca lume va arata le fel ca inainte dupa trecerea pandemiei, de pe acum avem semne ca in Europa autoritatile sa gandesc sa-si ia ramas bun de la protectia datelor personale si liberalizarea controlului pana la cel total nemaifiind multi pasi de urmat.
    Modelul chinez si cel sud-corean sunt copiate si privite ca ceva bun si de folosinta, toata protectia datelor personale, sters cu buretele.
    Este un experimet extraordinar pe care il traieste intreaga lume, obiect de stiudiu pt cei care care l-au provocat si se vor trage concluzii pe care poate nici nu le putem visa, in Europa, proiectul european in opinea mea fiind acum esuat.

    • N.R. „Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne, dă-mi voie întâi să mă duc și să îngrop pe tatăl meu.Iar Iisus i-a zis: Vino după Mine și lasă morții să-și îngroape morții lor.Intrând El în corabie, ucenicii Lui L-au urmat.”
      Ursule Bruno, scuza-ma ca nu pot fi de acord cu dumneata, insa „opinea” dumitale, este doar o opinie, iar faptul ca ti se pare ceva, nu este o certitudine. Interese mari si dorinta de bani au facut uniunea si, tot interese mari si tot realizarea de bani o va mentine. Intr-o formula, sau alta (cu Ru, sau fara Ru si/sau cu ajutor=implicare chineza, sau nu). Emotii, empatii, simpatii, simtaminte, afecte, … puah ! Vorbe mari, de sezatori europene . Interesele exista si, la fel posibilitatea reala de imbogatire . Din aceasta ecuatie (asa cum observa autorul) lipsesc SUA (si cred ca si perfidul Albion, care insa,daca incep sa apara banii,cu siguranta ca se va intoarce)…, ceea ce ingrijoreaza pe multi .Evident ca SUA este inca o putere, dar in ultimii 10, nu mai este singura; iar ca o psihlogie a celui ce a prins puteri, incepe sa si enerveze (de parca, pana acum, era factor de linistire). In alta ordine de idei si pietele s-au diversificat, s-au multiplicat, diminuand rolurile unor state ce pana nu de mult detineau suprematia .
      In concluzie, este prematur sa tragi o concluzie, … eu zic sa mai asteptam oleaca, si vei vedea ca It va multumi implicarii UE (in mod special Fr si Germ) in ajutorul si managementul gestionarii crizei. Prietenii stiu de ce ! Fiindca de sapt trecuta tiparnita UE a inceput sa lucreze la greu. Iar de a II-a zi, It avea deja 3 programe de combatere a virusului. Ulterior, sambata, am inteles din presa internat ca ai lucrau la inca 3 programe. Pe ce pui pariu ca nici unul sanatos la cap nu doarme, „decat numai” noi romanii, ne pierdem vremea … cu amanunte ce ni se par esentiale.

    • Virusul COVID-19 a ajuns în 164 state. Infectarea se răspândește în mod exponențial. În Bavaria sunt azi peste 2.600 infectați și 10 morți. Un vaccin se testează luni 23 martie la Firma CureVac/Tübingen pe probanzi sănătoși. In iunie se testează cu un grup mai mare. IRK Institutul Robert Koch Berlin avertizează față de ritmul exponențial de infectare care e azi în RFG mai mare decât în Italia (letalitatea în RFG de 0,3 %) , poate ajunge în iunie la 10 milioane în RFG. Cei cu boli cronice, bătrâni și tineri, sunt în pericol de moarte.
      Bursele sunt în cădere liberă la NY, Frankfurt, Londra, Hongkong, Tokio. Peste 35.000 miliarde $ au fost pierderile în câteva zile (Leerverkäufe, Hedge Fonds au câstigat zeci de miliarde $ peste noapte) . BCE Frankfurt va arunca 1.100 miliarde Euro în foc 2020, va sprijini bursele și economia, cumpără hârtii datorii de stat din Grecia și de la companii private.

      Scindarea est- vest în UE.28 a început 2016 la Bratislava unde estul a refuzat preluarea, respectarea și aplicarea „principilor normative constitutive” ale CE/EWG/UE din 1957/2016. UE nu are azi o politică comunitară externă cum se vede în relația cu Turcia, Rusia, China, etc. UE nu are azi o apărare militară cu scut nuclear propriu, depinde de NATO/SUA. Frontex apără acum granițele Greciei cu Turcia.

      Economia e domeniul unde UE.27 are o pondere mare pe glob. Sirurile lungi de camioane la granițele statelor partenere sunt un semnal de alarmă. Autarhie, închiderea în granițele „naționale” nu rezolvă nici o problemă, nu oprește virusul COVID-19 (azi nu există vaccin niciunde), nu oferă spatiu pentru o politică externă „națională” decuplată de ceilalți în UE.27. Marile blocuri SUA, China, Rusia, Japonia nu țin cont de ce se întâmplă la Varșovia, Budapesta, București, etc.

      Reducerea vitezei de infectare exponențială a virusului are prioritate. Bazele economiei europene trebuie protejate acum. Reorientarea economiei în UE.27 după sfârsitul crizei (reducere BIP cu 5%) cu virusul COVID-19, deci după 1 sau 2 ani, se va face cu țeluri noi. Un țel va fi reducerea dependenței UE.27 în unele domenii cum sunt medicamentele, echipamentul medical și unele produse și servicii cheie.

      Cum se va decide în cazul G5 cu Huawei/China?

      Ce se întâmplă acum cu „lucrătorii degajați”, sezonierii și căpsunarii din țară care nu pot trece frontiera spre vest. În RFG lipsesc azi 300.000 lucrători sezonieri în agricultură (Spargelernte).

        • @Harald
          Pe an sunt în jurul de 800.000 decese în RFG. In circulație sunt zilnic 9 morți. IKR Institutul Robert Koch are ca prognosă 250.000 până la 500.000 de morți mai mulți decât normal din cauza virusului COVID-19.

          Azi mor ca. 2.000 de oameni pe zi în RFG în mod normal.

          Rămâne problema unui virus nou necunoscut și infectarea a 60 %- 70 % din populație în decursul timpului. Dintre infectați ca. 20% se îmbolnăvesc dintre care 3%- 5% grav. Letalitatea de 0,3 % în RFG azi ar putea crește la 1%.
          RFG are ca. 25.000 paturi pentru tratament intensiv cu aparat de respirat. Acum se mărește acest număr. Ramâne problema personalului. UK are 4.000 paturi pentru tratament intensiv cu aparat de respirat și a ales altă cale decât Franța în stare de asediu.

          Mă aflu în grupa celor peste 65 de ani, deci printre cei cu risc mai mare peste tot pe glob.

      • @Kurt _ „…estul a refuzat preluarea, respectarea și aplicarea „principilor normative constitutive”…”

        Vă rog să mă iertați, dar, dacă-mi aduc aminte bine, „vestul a refuzat” semnarea proiectului de Constituție europeană.

  14. Sa nu ne imbatam cu vorbe. Nimeni nu stie ce va urma.
    Un lucru insa este evident pentru cei dispusi sa analizeze lucid evenimentele. Acest fenomen a aratat inca o data, daca mai era nevoie, cat de gol este imparatul de la Casa Alba. L-a aratat pe imparat in deplina (in)capacitate. Mai intai spune ca nu este o problema ca trebuie sa mergem la slujba, ca acesata raceala va trece, apoi spune ca trimite un vas militar spital sa ajute, ca peste 30 min cei de la ministerul de Razboi sa spuna ca vasul nu este echipat si ca vor trece saptamani pana va fi gata. Intrebat ce scor isi da pentru admninistarea crizei el spune: ten out of ten. Cand jurnalistii pun intrebari incomode el replica ” „They’re very dishonest” si le blocheaza accesul la Casa Alba.
    „It amazes me when I read the things that I read,” „It amazes me when I read The Wall Street Journal which is so negative and The New York Times, I barely read it. We don’t distribute it in the White House, and the same with The Washington Post.”
    In schimb ii plac cei care-l lauda. „They treat me very nicely”
    Tragic este ca impotriva lui Trump se pregatesc doi candidati care vor fi octogenari anul viitor. Nu pot pricepe cum o tara de 325 milioane nu se gasesc oameni care sa inlocuiasca geontocratia actuala aflata la putere. Ar trebui sa se bareze accesul la putere oricarui individ peste 70 ani, acesti oameni ancorati in trecut si nu pot contribui cu nimic la lumea de maine.

    Revenind la acest articol. Autorul il citeaza copios pe George Friedman, un analist afiiat CIA, care repeta ca scopul principal al US este sa distruga Germania. Si asta nu bazat pe resentimente tribale pentru ce s-a intamplat in cel de-al doilea razboi mondial, George Friedman, spune asta pentru ca vede in Germania un concurent la industria din USA.
    Cu asa prieteni nu-ti mai trebuie dusmani.

    • In 1944 Goering i-a convocat pe marii industriasi germani si le-a pus ca nu este excus ca Germania sa piarda razboiul (daca stia Adolf il atarna de un carlig de macelarie). Le-a spus ca nu contreaza cine pierde sau castiga razboiul, ci cine se reface cel mai repede dupa razboi. Si asa s-a intamplat. Gremania si Japonia s-au refacut mai repede decat invingatorii din Europa.
      Aceasta afirmatie ramane valabila si astazi. Nu conteaza cati morti va inregistra Italia vs Engleteria sau Alemania, conteaza care din tari se pune pe picioare mai intai.
      Aici prietenul meu George Friedman are dreptate unele tari, precum UK, prefera sa sacrifice niste octogenari si sa-si protejeze economia. Ramane de vazut daca nu vor sacrifica atat economia cat si pe octogenari.
      Mai uimesc discrepantele mari alte ratei de mortalitate in tarile Europene: Italia 8.4%, Spania 4.9%, UK 4.4%, Franta 3.5%, Olanda 3.2%, Elvetia 1%, Germania 0.3%.
      Ce au facut nemtii si elvetienii diferit? Sau doar disciplina nemteasca (elevetieni sunt si ei niste nemti mai incapatanati) face diferenta?
      Tari din prima line: S Corea 1% si Japonia 3.4% (datoriata ponderii mari a populatiei imbatranite sau densitatii populatiei?). In US rata mortalitatii este ~1.3% dar epidemia abia a inceput.

  15. Ma mir ca autorul nu analizeaza impactul acestei crize asupra persoanelor care muncesc in scheme de lucru temporare, asupra celor fara un contract de lucru, al celor din gig economy.
    Noua economie a secolului 21 promovat aceste smenuri ca fiind viitorul glorios in care vom lucra dupa un program flexibil. In fapt vom lucra doar cand este nevoie de noi, vom primi un telefon de la o agentie de recrutare: azi avem 3 ore la companie Gig BS 1, maine 2 ore la compania Gig BS 2, etc. Nu conteaza ca omul ajunge sa traiasca intr-o angoasa continua, ca se peticeste continuu, ca i se prabuseste respectul de sine, etc: compania si-a optimizat resursele umane.
    Iata ce spune un articol din ziarul condus de domnul Lazescu: „Amazon are un sistem care concediază oameni automat, fără a fi nevoie de un supervizor” Filmul Up in the Air in care se prefigureaza asta a fost pus deja in practica, dar la un nivel superior: in filmul respectiv era o decizie umana, acum avem un sistem independent, obiectiv, unii i-ar spune AI.
    Chiar sectorul in care activeaza autorul a promovat acest nou mod de lucru: ziarele si media din audio-vizual au dat afara multi ziaristi, reporteri, fotografi, ca sa-i faca colaboratori externi sau sa colecteze stirile de pe Google sau sa citeze din The Economist (asa cum face autorul in articolul de mai sus).
    Oamenii ajunsi free-lancers sau self employed sunt la mila nimanui, vor ajunge la ciorba saracilor.
    Abia astept un articol al prof Cerna si a altor mujahedini ai pietei libere sa ne explice de pe pozitia de angajati la stat cu un salariu bun (si garantat) cat de bine este de desfiintezi salariul minim si sa ajungem toti muncitori temporari.

    • Cinicule nu te mai mira de ce „autorul nu analizeaza impactul acestei crize asupra persoanelor care muncesc in scheme de lucru temporare, asupra celor fara un contract de lucru, al celor din gig economy.”
      Autorul a lucrat di n primele zile dupa revolutie cu SOROS, coada de topor la „GDS” si „22”.
      Ce te asptepti de la o coada de topor decat la lozincareala si adevaruri pe jumate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Lazescu
Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro