vineri, martie 29, 2024

Pandemia și lecțiile învățate

Probabil că atunci când ne gândim la pandemia de CoViD-19, unul dintre primele cuvinte care ne vin în minte este schimbare. Schimbare a modului în care trăim, a modului în care lucrăm și a modului în care interacționăm cu ceilalți.

Vorbind despre schimbare vreau să citez cuvintele lui Socrate care spunea că secretul schimbării este să iți concentrezi toată energia nu pe lupta cu vechiul sau trecutul ci pe construirea viitorului.

Orice criză naște oportunități, orice criză înseamnă schimbări la nivel de societate și individ, unele profunde, altele moderate.

Principala lecție pandemică este că business-ul și economia trebuie să continue! Fie că vorbim de instituțiile și companiile statului sau de mediul privat, cu toții am căutat soluții pentru a asigura angajaților și clienților o experiență cât mai bună în continuitatea activității.

Vă puteți imagina o discuție despre lucrul de acasă într-unul din ministere în 2019? Sau în trezoreria unei bănci comerciale, departament în care se efectuează tranzacții foarte sensibile și extrem de confidențiale?

Digitalul în mod clar este capul de afiș al schimbărilor pandemice. Poate că vă amintiți  cum ANAF a fost mai mult forțat decât voluntar să mute unele servicii în online, de la autentificarea inițială până la depunerea unor declarații.

Mediul de lucru va mai rămâne o perioadă predominant de acasă după care se va merge pe un concept hibrid, dar nu cred că vom mai reveni la ocuparea 100% în birouri.

A doua lecție este că mereu trebuie să fi pregătit pentru neprevăzut.

Mediul de business s-a repliat rapid noului context și a continuat activitatea prin efectuarea adaptărilor necesare. Știți că în planurile de continuitate a afacerii era și scenariul unei pandemii, scenariu pe baza căruia se făceau cele mai multe glume…până în 2020 când a fost activat.

În ceea ce privește mediul public, guvernamental, principala provocare a fost asigurarea unui cadru fiscal-bugetar care să ajute revenirea economică. Din păcate România a terminat 2019 cu un deficit bugetar peste limita de 3% stabilită cu Comisia Europeană, mai precis 4,8%, astfel că în anul premergător crizei cheltuise deja mai mult decât limita de prudență. Am intrat în 2020 cu un handicap, ceea ce nu ne-a permis ca stat să ajutăm mai mult economia. Cu toate acestea pachetul de sprijin a fost unul bine diversificat, ceea ce a condus la un impact benefic în economie.

Și mai important este faptul că anul 2020 ne-a arătat cât de important este să ai finanțe publice robuste și rezerve suficiente pentru a putea face față unei crize care necesită stimuli fiscali în economie.

Un alt element de care ar trebui sa ținem cont este că pandemia a adâncit inegalitățile sociale. Lucrătorii mai bine pregătiți, mai bine plătiți, white collars cum li se spune, au putut lucra de acasă, și-au menținut veniturile, chiar au economisit, în timp ce lucrătorii mai slab pregătiți, plătiți mai puțin, blue collars,  nu au avut această posibilitate, iar unii dintre aceștia au fost disponibilizați sau au intrat pe scheme de șomaj tehnic.

O proporție importantă a lucrătorilor mai slab pregătiți lucrează în domenii cum ar fi producție, ospitalitate, curățenie sau comerț ceea ce i-a făcut mai vulnerabili în contactarea virusului dar și în ceea ce privește locul de muncă întrucât aceste sectoare au fost afectate de restricțiile pandemice.

La nivel macro-economic, pandemia a accentuat sărăcia și inechitatea între țările bogate care și-au permis să salveze companii și afaceri, și cele sărace care nu au avut suficiente fonduri disponibile să investească în economie. Țări precum Germania, Statele Unite ale Americii sau Japonia au investit în economie peste 20% din PIB sub diverse forme, de la garanții la credite până la granturi sau acordarea directă de sume pentru stimularea consumului. De partea cealaltă a baricadei, India a alocat în jurul a 3,5% din PIB, Mexic 1,9% iar Rusia 4,8%. România care face parte din categoria țărilor emergente, în curs de dezvoltare, a alocat în jurul a 6% din PIB, mai puțin comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est care au alocat în jurul a 8-9% din PIB.

Comportamentul consumatorilor a fost influențat de pandemie întrucât prudența în fața virusului, restricțiile de mișcare și, nu în ultimul rând, comoditatea, i-au făcut pe consumatori să apeleze din ce în ce mai mult la cumpărăturile în online. Comenzile online la supermarket s-au înmulțit iar mulți dintre consumatori au migrat în online. Este mai mult decât un trend, este deja un obicei de zi cu zi.

Pandemia a schimbat lumea în care trăim, atât la nivel profesional, economic dar și social. Oamenii s-au adaptat iar unele schimbări vor fi ireversibile în cursul anilor. Economiile s-au adaptat și acestea la noua realitate, sistemele financiare pare că nu.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Guvernele unde domina cei care sunt bine educati si scoliti vor tine cont de efectele directe si indirecte ale pandemiei si vor avea in prim plan interesul natiunii In altele unde domina minciuna si coruptia nu se va schimba mare lucru, interesele de grup sau personale vor fi mai tari. Nu am reusit sa ne refacem complet nici dupa criza din 2008-2010. Din pacate, multi viseaza frumos.

  2. Nu stiu unde vedeti atatea invataminte, suntem mai degraba in faza invatarii si nu cred sa fie foarte multi care isi pot imagina o alta lume dupa pandemie in afara celor care intradevar vor s-o schimbe din temelii, s-o disrupa din toate punctele de vedere.
    Politicienii balbaie, peste tot, ei fiind care au invatat cel mai putin si tot mai spera sa fie realesi in urma „hemoragiei” de masuri antipandemice, masuri economice si sociale.
    Cei care intradevar invata, sunt cercetatorii adevarati si mai putin cei care s-au aranjat cu mediul politic si mass media, pt acestia conteaza altceva decat numai adevarul stiintific.
    Mediul stiintific dupa cum vedem are si el abordari diferite despre pandemie, a masurilor care trebuiesc luate, vaccinurile, unica optiune la ora actuala aratand ca mai este nevoie de multa cercetare si nu suntem la capatul drumului, din contra iar de medicamente ce sa vorbim ? oare s-a invatat ca este mai mai mult ca oricand nevoie si de medicamente efective impotriva pandemiei s-au aranjamentele cu industria farma pe seama vaccinurilor predomina ? intreb si eu.
    Economia functioneaza, mai mult „gafaie”, efectele anului 2020 s-au vazut in 2021 si vor continua, cel mai vizibil efect, inflatia care da multa bataie de cap insa nici aici nu s-a inteles, respectiv din considerente politice, cel putin in Europa Banca central Eurpeana nu da semne sa schimbe politica monetara, a dobanzilor, cum s-o faca cu madam Lagarde care stim foarte bine este mai mult interesata de mersul economiei franceze decat de cel al zonei euro.
    Imprumuturile statelor datorita programelor de contracarare a efector pandemiei au explodat, Romania stand inca bine fata de alte state unde defapt nici nu mai conteaza cat se mai imprumuta, Franta, Germania, Italia.
    Politicul n-a inteles nici acum efectul multor masuri dintre cele mai aberante doar de dragul mentinierii la putere a unei caste politice, am avut si alegeri in zona euro fara rezultate semnificative, poate in Germania dar si acolo probleme grave predomina numai ca nu se vad.
    Un fapt intradevar remarcabil trecut cu vederea, au crescut considerabil vanzarile de armament la nivel global, de ce ? de ce multe state incep sa se inarmeze pana in dinti cu toate sistemele lor de sanatate si educatie clacheaza in fata pandemiei ? ce s-a invatat ? omoram virusii cu cel mai nou si sofisitcat armament sau trecem la eradicarea purtatorilor ?
    Lumea mai nou este intr-un razboi continuu, se numeste mai hibrid pt ca asa s-a gandit cineva sa-l numeasca.
    Razboiul nu se mai poarta analog, a trecut in mediul digital, pe internet, ce am invatat ? nimic.
    Da, lucratorii mai slab pregatiti cum ii numit, sunt victime, ce ar fi daca daca dansii si-ar opri activitate, mai ajung pachetele din magazinele online la noi daca sclavii moderni de la Amazon refuza munca ?
    Mai ajung pachete cu mancare la cei cu venituri bune daca bicilistii si curierii dau de pamant cu ele si refuza sa mai munceasca pe nimic ?
    Ce se intampla daca personalul medical cu pregatire medie dar foarte necesar nu mai doreste sa munceasca ? mor pacientii.
    Ce se intampla daca camionagii nu se mai urca la volan ? murim de foame cu portofelul plin de bani.
    Ce am invatat daca polarizarea societatilor care deja a existat acum este si mai accentuata datorita aparitiei vaccinistilor si a intivaccinistilor, a protestelor de strada tot mai violente, a interdictiei de a munci , de deplasare si multe altele.
    Ce am invatat daca tinerii si copii sunt tot mai traumatizati in urma masurilor medievale antipandemice ?
    Pandemia daca va mai dura va schimba astfel lumea incat n-o vom mai recunoaste insa nu in bine, oportunitatile de care vorbiti nu sunt altceva decat solutii de avarie, singura realizare adevarata fiind intradevar accentuarea homeofficelui, cea mai efectiva masura si care nu costa NIMIC prin care fiecare dintre noi poate aduce un aport substantila la reducerea incalzirii globale, imediat.
    Digitalizarea dupa cate am impresia este mai mult folosita pt controlul si monitorizarea oamenilor, a inchiderii lor in inchisori virtuale, avatarii lor compusi din datele pe care fiecare le pune la dispozitie spre bucuria celor care castiga sume fabuloase si a „eternului stat” atotocrotitor.
    Nu sunt convins ca s-a invatat foarte mult si imi este mare teama, ca pretul pe care il vom platii va fi unul mare, democratia si libertateta individuala.

  3. O lecție: in timpul unei pandemii hiperbolizate unii omuleți au ajuns să se creadă cumva superiori pentru că li s-a creat posibilitatea de către stat/corporații de a se lăsa pe tânjală, de a se tolăni in fotolii, de a lenevi in fața unor ecrane pe termen nedeterminat sub titlu de „muncă de-acasă”, expunîndu-se astfel unor riscuri de sănătate (niște birocrați cu fundul lățit au parte de și mai puțină mișcare decât de obicei) atât fizică (obezitate plus abuz de dulciuri și grăsimi plus lumină artificială=> boli ale aparatului circulator, diabet, probleme de vedere, sistem imunitar slăbit) cât și psihică (alienare continuă). Lecția e că oricât de școlit ai fi poți fi amăgit și dresat să acționezi impotriva intereselor și sănătății tale. Și împins către un stil de viață bolovănos care te va transforma intr-o gogoașă puturoasă ce butonează aiureli și produce nimicuri și levitează pe-o bandă către nicăieri (ca gândacii umanoizi din Wall-e). Mă întreb ce ar fi zis Socrate despre asta…

    • Exista sali de sport, cluburi de sport, terenuri de fotbal, piscine, terenuri de tenis, golf, parcuri, piste de biciclete, etc. Unii mai au chiar si gradina.

      • Da, există. Deocamdată. Unele cu acces restricționat de autorități…că cică virusul e mai activ pe acolo decât prin restaurante.

        Dar, ce să vezi, sunt goale. Chiar și atunci când e vremea bună și poți pedala in voie bucurându-te de lumina soarelui. Și da, unii au și grădina (inclusiv io, că locuiesc la țară de 10 ani) și muntele aproape, dar nu de ăștia era vorba…ci de un stil de viață seducător (prin comoditate) ce transformă omul pe nesimțite intr-o gânganie de monitor. o efemeridă ce zburătăcește leneș de la un bec cu led la altul până plesnește de…sănătatea indusă prin politici publice.

      • Evident, administrațiile fixează numai ce nu e voie și perioada de timp in care acest “nu e voie” este valabil. Ce e voie rămâne la alegerea cetățeanului. Dar unii maturi, fie au dat deja in mintea copiilor, fie nu s-au maturizat încă și așteaptă să fie duși de mânuță.
        Am avut ghinionul – sau poate norocul – să fiu infectat in Martie -Aprilie 2020, când procedurile încă nu erau suficient testate, iar autoritățile tindeau spre prudență maximă. Ca urmare am fost obligați la 3 săptămâni de izolare: 5 zile până când am prins programare la testare si minim 14 zile după testare. In plus ieșirea din izolare era condiționată de minim 48 ore fără simptome după scurgerea celor 14 zile.
        In cele aproape trei săptămâni m-am îngrășat 3 kg. La primul jogging, după 4 km in peste 25 minute abia îmi trăgeam răsuflarea. Am folosit însă orice prilej pentru a îmi reveni, pentru ieșiri la aer si excursii. Am recuperat greu, abia după 6 luni am reușit performanțele de dinainte de pandemie. M-am vaccinat imediat ce am avut ocazia, la începutul lui Ianuarie sunt programat pentru împrospătare, viața merge înainte si nu simțim aproape deloc restricțiile. Iar ca Bonus, am reușit sa dau jos peste 9 kg in ultimul an si două numere la haine. Deci se poate. Mâine mergem la Metzingen să ne reîmprospătăm si garderoba. Dus întors 230 km in 2 ore și circa 6 litri benzină. Curent de pe acoperiș. Prânz și cina la restaurant. “Luca” e de vina. Viața poate fi frumoasa!

        • Eu am avut norocul să fac covidul prin februarie-martyie 2020. Nu am stat in nicio carantină, nici nu știam la momentul ăla ce naiba gripă e și asta. Am aflat abia mai târziu ce fusese. Am avut o formă destul de nasoală dar răul a ținut doar vreo 3 zile. In prima zi eram pe tren și cred că am împrăștiat virusachele in 2 vagoane, la vreo 40-50 de oameni. Ca să adorm/leșin m-am plimbat întruna și am tot scos capul pe fereastră (că simțeam că n-am aer). Nu am putut mânca vreo 2 zile. Am slăbit rapid 2 kile. A patra zi m-am dus la muncă și am mai îmbolnăvit câțiva (și să zică merci, că toți au scăpat cu bine, că s-au tratat acasă, la sfatul medicului, nu la spital ca nenorociții de prin martie-aprilie vânați de guvern pe străzi). Greutatea nu este și nu a fost niciodată o problemă pentru mine. La 1,9 m și 75-80 de kile nu prea am nevoie de sală. grădina mea de legume și munca pe picioare sunt arhisuficiente pentru tonus.

          Restricțiile și măsurile tâmpite așa-zise anticopvid mă afectează foarte tare. In special măștile. De plastic. Cancerigene. Respir mult mai greu ca in urmă cu 2 ani. Au apărut deja probleme de circulație pe care nu le-am avut niciodată. La fel toți colegii mei de muncă (peste 100). In zilele libere muncesc sau alerg prin curte, fără mască, și scot mâzgă in continuu pe nas.

          Restricțiile mă afectează și social. Practic in 2 ani de zile nu am mai ieșit nicăieri, nu am mai fost la nicio petrecere, nu mi-am mai văzut rudele (ce locuiesc in alt oraș). parcă mă transform in pustnic. Noroc cu munca. Cât o mai fi. Pentru că și firma e grav afectată de măsurile tâmpite ale bunilor samariteni guvernamentali.

          Restricțiile, măsurile și politicile guvernului de ipohondri mă afectează și altfel, psihic aș spune. Atât de multă lume speriată, angoasată, cu creierii zdrențe, prostită și antagonizată rar, pardon, niciodată nu mi-a fost dat să văd. până acum. Oamenii care acum 2 ani erau buni prieteni astăzi se dușmănesc sau se disprețuiesc. Rude apropiate sunt mai depărtate decât și-ar fi putut imagina. Distanțarea s-a produs de-a binelea. Izolarea, segregarea și atomizarea au rupt țesutul social.

          Dar poate că eu nu am nervii matale de oțel…

          • Fiecare tinde să-și absolutizeze experiențele personale. Faptul ca peste 97% dintre cei infectați nu au nevoie de spitalizare, totuși nu înseamnă ca nimeni nu are nevoie. Dumneavoastră ați infectat “câțiva”, iar toți s-au tratat acasă. Nu înseamnă deloc că cei care au avut nevoie de asistență de specialitate și regim spitalicesc ar fi scăpat dacă ar fi fost lipsiți de ele.
            Din familia mare am pierdut pana acum 4 rude, toate nevaccinate, 3 din România, dintre care doar una avea ceva istoric medical, așa-numitele “comorbidități”. A fost singura care, imediat ce a simțit ca ceva nu e in regulă, a mers la urgențe. Ceilalți au încercat sa ducă boala pe picioare. Trăiau la țara, căliți la munci grele și se considerau sănătoși tun. Ultimul dus era chiar școlit in București, alpinist și Speolog și susținea că nimic nu-l putea atinge. Ar fi fost bine sa fi avut dreptate.
            Cred însă că, fără măsurile de izolare temporara, am fi avut până acum mult mai multe cazuri nefaste printre rude și colegi, iar încărcarea psihică ar fi fost mult mai mare. Nu izolarea a rupt țesutul social, ci ideile divergente, care ar fi existat oricum: fără măsuri de izolare, ar fi fost mulți care sa le ceară.

    • @Alin si eunuke mult respect,aveti dreptate!!!! Eunuke nu stiu dar v-ati gindit ca poate chiar asta se doreste?ce scria colegul forumist Mike (sper sa nu deranjez daca repostez fragmente din comentariile dinsului;multumesc!!!)

      „Din cate inteleg, doar anumiti cercetatori accepta astfel de „studii” dirijate si platite de guverne/ ONG-uri, iar cei care incearca sa publice studii impartiale sunt blocati on line si in alte reviste de specialitate. Imaginea de ansamblu este foarte trista daca ar privi-o cineva (…)”

      „Prin urmare, cercetatorii au descoperit noi tehnici de a ne baga mintile-n cap cu privire la apocalipsa climatica. (Ca o paranteza, cealalta tehnica stalinista de reeducare este vaccinarea obligatorie si urmarirea subiectilor in societate, urmata de carantinarea fortata in cazul refuzului vaccinarii. (…)”
      Cum se leaga lucrurile in ciuda atitudinii oponente plina de aroganta a unor „superinvatati” de aici sau de aiurea.

  4. „Economiile s-au adaptat și acestea la noua realitate”

    Ca parte a vieții sociale, economia se adaptează întotdeauna la condiții.

    Astfel, economia noastră – România fiind o cleptocrație – s-a adaptat la condițiile de criză [sanitară] fructificând oportunitățile de afaceri ilegale și corupție.

    • Economia se adapteaza, in felul ei , mai mult sau putin, dar noi suntem obligati sa ne adaptam dupa ea atata timp cat depindem de un venit in urma unei munci prestate.
      Romania face ce poate in conditiile date si nu va veni nimeni de altundeva sa rezolve probleme care dealtfel exista peste tot, in utlima vreme, lumea a luat-o razna, numai probleme si crize, cand ne vom linistii o data ? problemele si crizele sunt urmarea activitatilor umane, o fi fost cei din epoca de piatar mai fericiti ? in orice caz au fost mai liberi decat suntem noi astazi.
      Peste 50 % dintre crize si probleme sunt create arficial, sa fim „tinuti in priza” sa alergam, sa consumam cat mai mult, sa vedem tot ce se poate, de o data daca ar fi posibil iar proverbul , omul sfiinteste locul, astazi se poate transforma in , omul omoara locul.

      • @Alin domnule mult respect pt comentariile si concluziile dvs!!!!
        „Peste 50 % dintre crize si probleme sunt create arficial, sa fim „tinuti in priza” sa alergam, sa consumam cat mai mult, sa vedem tot ce se poate, de o data daca ar fi posibil iar proverbul , omul sfiinteste locul, astazi se poate transforma in , omul omoara locul.”
        Printre altele am scris asta dar sub o alta forma si am fost cenzurat si interzis de 2 autori.
        Numai bine!!!!

  5. O lecție pe care toți liderii politici au învățat-o este ca toate popoarele, indiferent cat de avansata ar fi experimenta lor democratică, pot fi aduse in stare de sclavie când o amenințarea reala sau inventata este prezentata insistent in fata lor.

    • Fara suportul, mai ales technic, necesar, liderii politici n-ar fi putut sa inrobeasca atatea populatii.
      Din pacate cei care le-au pus totul pe tava la indemana suntem chiar noi pt ca datele si informatiile despre noi sunt stocate in „inchisori” foarte bine pazite, numite cloud, ( ferme dee servere) ceva nebulos si opac, nu mai este nevoie de inchidera noastra fizica, este suficient daca datele noastre sunt bine puse sub lacat, folosirea lor impotriva noastra fiind un succes remarcabil.

  6. N-am invatat nimic, va zic eu. Cand dispare asta orice alta boala/catastrofa ne va lua tot prin surprindere, ca de aia e catastrofa. Daca ar fi „preventibila” sau am fi pregatiti pentru orice chestie nici nu am sti de ea. Asa, o pandemie, un vulcan, un asteroid e mereu o provocare careia ii faci fata pe loc si te adaptezi din mers. De invatat invatam ca fiecare pe pe barba lui in vremuri de astea si ca mult trambitata solidaritate, uniune europeana, lume globala dispare ca intr-un vis.
    Am invatat ca daca nu aveam 3 pasapoarte stateam ca un zgribulici blocat in Bruxelles 2 ani de zile, ca daca nu aevam o masina sa „evadez” peste granite pe drumuri rurale stateam ca un zgribulici blocat in Belgia, am invatat ca daca nu ai curaj devii un neica nimeni la mana unor caractere pe car enu le cunosti si carora nu le poti pune intrebari, am invatat ca ratiunea si argumentul nu mai au valoare in astfel de vremuri, am invatat ca e nu e ok sa discriminezi obezi, batrani, bolnavi dar e ok sa discriminezi tineri sanatosi, am invatat c alumea se poate schimba foarte rapid in ceva la care nu te-ai fi gandit vreodata. Am invatat sa fac bani multi nefacnd nimic ci speculand pe un cont de Revolut, am invatat o multime de „smecherii”. Cam atat. Ah…am mai invatat sa nu am incredere nici in medie nici in „iexperti” (climatici, genederisti sau de virusologie) pentru ca „iexpertii” care ajung la inaintare nu sunt chiar iexperti ci (co-)interestati de bani, putere, vizibilitate.
    Am invatat mult, din pacate nu lucruri tocmai grozave.

    • Mama mea (60+) a descoperit plata facturilor online si vanatoarea ofertelor de pe tableta. Cu exceptia alimentelor, cumparaturile si le face si ea din sufragerie.

    • Foarte bine zis.
      Vestul n-a invatat, sau a uitat, de ce a ajuns atat de bine (inclusiv in postura de-a ajuta restul lumii s-o duca mai bine): statul de drept, inclusiv limitarea puterii statului / conducatorilor, respectarea drepturilor cetatenilor, egalitatea in drepturi, responsabilitatea individuala, rationalitatea, metoda stiintifica.
      In schimb s-a ajuns ca deciziile sa se ia in urma scandalizarii pe „social media” a unora – intr-adevar inteligenti si educati si cu facultate, dar cu responsabilitatea si cu controlul emotiilor la nivelul unor copii de gradinita. Iar indivizii respectivi, care se simt datori sa „faca ceva” ca sa se simta buni si superiori morali fata de „prostii de rand”, forteaza aplicarea unor metode a caror eficienta in rezolvarea problemei este nedemonstrata si a caror efecte adverse sunt complet nestudiate.

  7. As face o diferenta intre:

    a) cei care nu invata nimic, orice li s-ar intampla – acestia dau vina mereu pe altii

    b) cei care nu invata, pentru ca nu e in interesul lor sa o faca – spre pilda dezvoltatorii de cladiri de birouri vor lansa tot felul de idei pentru a-si sustinte investitia (muribunda clar pentru oricine are ochi sa vada)

    c) cei care invata, dar nu-i intereseaza, pentru ca viata lor nu depinde de acele lectii

    ===
    Dupa umila mea parere, strict personala si fara pretentia de a se baza pe studii si cercetari, cei mai multi romani apartin categoriei b) cei care se prefac bine ca nu inteleg, altfel spus cei pentru care lectile invatate i-ar dezavantaja.

    ===

    Asa ca probabil in viitorul apropiat vom avea 2 forte contrare:
    1) cei care merg pe ceea ce este de invatat din pandemie = „noul normal”
    b) cei care sustin revenirea la situatia premergatoare pandemiei = „vechiul normal”.

    Probabil ca un timp cele 2 forte vor convietui, generand un „normal de tranzitie”.

  8. Toata lumea vorbeste despre schimbare . Dar numai despre cea exterioara . Despre cea launtrica , nimeni . Cautarile noastre sint indreptate numai catre exterior . Catre interiorul nostru nu mai cautam .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Florin Andrei
Florin Andrei
Florin Andrei este profesor asociat în ASE București, finanțist cu o bogată experiență în sistemul financiar-bancar. În sistemul public a ocupat poziția de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor. Principalele domenii de expertiză sunt: trezorerie și datorie publică, audit intern, managementul riscului, macro-economie și analiză economică. Are un doctorat în finanțe în cadrul ASE București și este certificat în audit financiar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro