vineri, martie 29, 2024

Papa Francisc la Washington

Am fost azi la parada de dupa vizita Papei Francisc la Casa Alba. Este al doilea Papa pe care am prilejul sa-l vad. Pe Papa Benedict l-am vazut de aproape, eram la o tribuna cu Mary, Adam si Diana Turconi, la Vatican, cand, invitat de Marius Lazurca, ambasadorul Romaniei de atunci, am tinut o prelegere la Fundatia San Egidio. Nu este momentul unor discutii teologice, ci al unei smerenii legata de prezenta spirituala a acestui Suveran Pontif intr-o lume dezabuzata, debusolata, tot mai ratacita intr-un materialism cras si tot mai dispusa sa uite ideile fundamentale ale traditiei iudeo-crestine privind solidaritatea, fraternitatea, ospitalitatea. I-am vazut pe americanii veniti pe Constitution Avenue, in preajma Obeliscului de pe Mall, traind un moment de transfigurare, de epifanie. Era frumos, era solemn, era superb.

Photo credit: Marius Stan

23.09.2015

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. O invitatie la modestie si bun gust chiar de la sosirea la Washington. Papa Francisc a asteptat sosirea presedintelui Obama. Nu a facut un pas inainte pe scara avionului pana cand presedintele impreuna cu una din fiicele sale nu au ajuns in locul prestabilit.
    Impreuna cu anturajul sau au plecat la bordul unui Fiat 500 L care are un pret de vanzare in Statele Unite undeva la $21,000. Foarte modest. In imaginile de mai sus papamobilul este construit pe platforma Jeep Wrangler. Nu tu Mecedes sau alte limuzine frecventate de protipendada BOR purtatoare de epoleti. Diferenta ca de la cer la pamant. Bine ca mai existe si astfel de momente de bun gust care pot fi savurate. Pe indelete. Multumim pentru imagini.

  2. Solidaritatea, fraternitatea și ospitalitatea așa cum le definește lumea modernă sunt cele fundamentate de Noul Testament și țin de spiritul creștin al bunătății divine care se revarsă în mod egal asupra tuturor oamenilor (indiferent de poporul din care fac parte toți oamenii sunt iubiți la fel de Dumnezeu), de îndemnul Fiului la pacea universală.

  3. E o rusine ca de dragul popularitatii acest Papa a fraternizat cu fratii Castro acum cateva zile. Nu le-a cerut si ei nu i-au aratat solidaritate si fraternitate, insa i-a parasit pe disidenti, care au fost arestati preventiv inainte de venirea lui in Cuba. Ce fel de preot e cel care poate sa accepte asa ceva??? Ioan Paul al II-lea macar ar fi vorbit despre cei persecutati pentru libertatea de constiinta. Pozele sunt ok, dar ascund faptul ca acest Papa sacrifica angajamentul crestin serios pentru ca sa fie acceptat de presa si pentru confortul personal dat de o spiritualitate caldicica.

    • Spre deosebire de alti lideri {criminali} comunisti ,Fidel {la fel de criminal} s-a ferit sa persecute Biserica si pe credinciosi .A procedat asa, nu din dragoste crestina ci din calcule meschine. In America Latina, Biserica a avut si are o influienta politica enorma,iar credinciosii sint aproape fanatici.Fidel a fost istet si astfel o sa moara in patul lui fara sa fie judecat pentru crime.

      • Pentru ca inchisorile sunt pline de crestini declarati, dar Biserica din Cuba e un fel de BOR si card. Ortega mai rau decat PF Iustinian Marina. Conducerea Bisericii e cuminte, nu se amesteca cu disidentii, nu pune intrebari prostesti despre libertati si alte frivolitati, ca cea din Africa sau din Polonia, care enerveaza puterea politca SI Vaticanul.

    • Pe cat este de adulat acest papa de presa main stream pe atat a fost de dispretuit papa Benedict, fara nici un motiv de substanta. Pentru mine este un motiv in plus de admiratie pentru Benedict si suspiciune fata de Francisc.
      Este o evaluare incredibil de superficiala bazata pe declaratii. Atata vreme cat spui tuturor ce vor sa auda, esti in gratiile lor.
      Alt punct in plus i se da acetui papa pentru ca ar fi modest. Dupa parerea mea lucrurile stau tocmai invers. Papa Benedict a avut modestia de a accepta imaginea glorioasa a vicarului lui Hristos cu care secole de traditie si cutuma au inconjurat oficiul papal, dar in spatele careia eu am vazut un om bland si sfios. Papa Francisc imi lasa impresia unui radical care vrea sa intoarca lumea cu susul in jos in gesturi grandilocvente dintr-o postura de moralitae superioara care da lectii tuturor. Este exact aroganta cu care ne-a obisnuit elitismul progresist antireligios occidental. Nu este de mirare ca face echipa buna cu Obama.
      Dupa parerea mea, papa Francisc, cu al sau „cine sunt eu sa judec”, este vinovat pentru impunerea „casatoriilor” homosexuale in SUA. Daca n-ar fi facut acea afirmatie, poate i-ar fi dat Dumnezeu gandul cel bun catolicului Anthony Kennedy sa voteze impotriva.

  4. Nu ne ajungea Prea-Monumentalul Daniel predicindu-ne despre Sfintul Vadim, ne mai trebuia si o predica despre Spiritualul Papa. (Poate spiritual in sensul de glumet, ca aia e, numai ca intreaga lui papalitate este o gluma proasta de slogane, oportunism si lovituri ieftine de presa.)

    Un papa naiv in cel mai bun caz, o rusine prin comparatie cu Ioan Paul al Doilea, care incearca sa vinda la infinit gogosi cominterniste, abia-abia mascate sub clisee zaharisite legate de o “traditie iudeo-crestina” in care nici el macar nu mai crede.

    Papa poate sa o faca pe modestul la un nivel de propaganda, dar Vaticanul are una dintre averile cele mai uriase imaginabile. Zece-cinspe miliarde asa, numai la vedere, in active recunoscute, fara a pune la socoteala comorile incomensurabile si neevaluabile acumulate in pivnitele fara fund ale Sfintului Scaun, care sint de nivelul bilioanelor. Un oras-”stat” cu o populatie de 800 de bogatani!

    E usor sa fii impotriva materialismului cras cu miliarde si miliarde si miliarde pe deasupra miliardelor.

    La fel precum admiratorii stingisti ai acestui activist neserios din Noua Teologie sud-american-comunista, inamicii self-identificati ai materialismului cras predica din vilele lor bine protejate catre hoi polloi, ca sa fie mai ospitalieri, mai darnici, mai – cu un cuvint atit de drag Centralei de la Moscova de pe vremuri – solidari. Demagogi leftisti din toate sferele de influenta, uniti-va! este noul strigat marxizant, mai subtil dar nu mai putin toxic decit cel clasic.

    Ipocritii in huzur, stingistii de lux, papii si papistasii de ocazie dau lectii pensionarei care isi permite o bucatica de salam numai duminica, sa-si deschida sufletele, usile, buzunarele si paturile pentru “victimele” du jour, ca au decis ei pentru dinsa ce trebuie sa gindeasca si sa simta ea.

    Ultima data cind au semnat ei insisi un cec insignifiant de donatie vreunei cauze caritabile, era inca presedinte Richard Nixon!

    Fantastic cum evenimentele din ultimele luni au adus la suprafata toata ipocrizia, toate falsele reputatii, toata incompetenta marilor lideri occidentali, politici si spirituali, in comparatie cu care Traian Basescu a fost si ramine Winston Churchill.

    Macar si pentru atit sa le fim recunoscatori “refugiatilor” agresivi…. in cautare nu de Sfintul Graal, ci de Gisca cu oua de aur…. pe care poti sa o sufoci fara consecinte, dupa mintea lor si a celor care ii promoveaza.

      • Well, up to a point it’s a matter of opinion. Perhaps you should consider who has a better grasp of reality and then decide for yourself.

        Good luck, my friend.

    • Multumesc pentru comentariu. Datorita dumneavoastra am reusit sa inteleg articolul domnului Tismaneanu. L-am citit ieri si ma intrebam ce l-a apucat, nu intelegeam sensul, rostul, menirea.

      Acum imi este clar, ocazie cu care ii si multumesc domnului Tismaneanu

  5. Sint alaturi de Dvs., Dle professor, dorind din inima sa tarim , aici in USA, ” un moment de transfigurare, de epifanie..” asa cum foarfte frumis spuneti..
    Dar, din pacate, ” Lumea-i cum este si ca dinsa sintem noi ! ” . Nu vad sanse prea multe pentru implinirea acestei dorinte.
    La intimpinarea papei, presedintele Obama, cel care s-a indoit la 90 de grade la intilnirea cu regele saudit, a dat doar din cap solemn si s-a hlizit de parca se intilnea cu un prieten ” organizator de cartier ” din Chicago. prima doamna, a fost imbracat colorat, nimeni n-a stiut s-o invete, daca nu protocolul, macar buna cuviinta. Uneia din domnisoarele Obama I s-au citi pe gura cuvintele de intimpinare ” very nice to meet you „, in locul reverentei cuvenite, o adevarata insolenta.
    Unul din reprezentantii republicani a gasit de cuviinta, probabil din considerente electorale, sa boicoteze sedinta comuna a celor doua camera..
    Reprezentantii si senatorii democrati, se intrec unul pe altul in a-I cere papei sa se alinieze obiectivelor politice ale monetului si sa le sufle vint in poinzele electorale .
    Si in final, insusi prea sfintul parinte papa, uita ca este infailibil numai in problemele teologice si se intrece in a da sfaturi politice. Implicarea sa in cele lumesti este absolut necesara, dar numai si numai in lumina si limitele invataturilor lui Hristos , al carui loctiitor temporar pe pamint este, potrivit dogmei catolice.

  6. Un papa care ridica multe semne de intrebare. Sa tzii o liturghie dominat de uriasa imagine a carismaticului ucigas Guevara nu are nimic de-a face cu Iisus.

  7. Asa este Dle Tismaneanu. Poate ii transmite mesajul cineva si dlui Plesu care de la inaltimea parabolei nu desluseste se pare decat secera & ciocanul sud american la pontif. All the best,

      • Desigur! Orice simbol poate fi ignorat, sau interpretat SI diferit de semnificatia lui majoritar acceptata, fara ca prin aceste „indrazneli” sa fie negata, si nici relativizata, legitimitatea respectivei proaste reputatii!
        Totul depinde de prioritatile si de valorile fiecaruia!
        Puteti vedea in intalnirea dintre Papa si Castro, 2 batrani comunisti nostalgici, care ofteaza sub portretul lui Che si, eventual, conspira in favoarea reinstaurarii comunismului…
        Pentru a si crede asa ceva, trebuie sa ignorati insa, ca reluarea relatiilor diplomatice dintre SUA si Cuba au fost posibile NUMAI datorita interventiei si insistentei Papei Francisc!

    • Din comentarii: „Has anyone called him the „The Hope Pope” or did I just make that up?”
      Ce spera deci toata aceasta masa adulatoare?
      -ca va permite cuminecarea celor recasatoriti inafara bisericii, in contradictie cu cuvintele lui Hristos si cu regula de doua mii de ani a bisericii, poate chiar in octombrie la sinodul familiilor
      -ca va accepta contraceptia
      -ca va elimina necesitatea celibatului pentru preoti
      -ca va permite hirotonirea femeilor
      -ca va introduce „casatoriile” homosexuale
      -ca le va recunoaste femeilor „dreptul de a alege”
      Sper doar ca lumea sa inteleaga de ce noi astia mai traditionalisti avem motive de suspiciune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro