joi, martie 28, 2024

Parodie de morală în Observator cultural

Marele câștig al „epocii Băsescu“ e că nu mai există speranță rezonabilă de impunitate pentru corupți, după Năstase, Hrebenciuc, Fenechiu, Voiculescu, Udrea, Bica, Becali etc. Toți „zeii fericiți“ s-au dovedit muritori. Și atunci, pentru ce ar trebui să ne fie rușine nouă, cei care l-am susținut pe fostul președinte tocmai pentru meritul de a fi contribuit decisiv la „mortalitatea zeilor fericiți“?

Iată-ne deci: suntem niște „lichele“, noi băsiștii, sau foștii băsiști, somați să „ne privim în oglindă“ și să ne fie „o in­su­portabilă rușine“! Cu Gabriel Liiceanu în rolul „lichelei“ principale și cu Băsescu în rolul „conducătorului iubit“! Așa se în­țe­lege din articolul lui Carmen Mușat, Țara ca o pradă, din Observator cultural, nr. 762, care parodiază Apelul către lichele. Ea plantează ici-colo citate și dintr-un alt articol al lui Gabriel Liiceanu (dec. 2014, Contributors.ro) și, adresându-se cons­tant unui indefinit „vouă, cei care…“, evi­­tă orice răspundere directă pentru o fra­ză calomnioasă ca aceasta: „Nu prin­cipii ați apărat în toți acești ani, ci pri­vilegiile pe care președintele-jucător a știut să vi le ofere în schimbul cau­țio­nării acțiunilor sale“.

Nu-mi pot stăpâni curiozitatea: poate enumerați, d-nă Mușat, „privilegiile“ obținute, să zi­cem de revista 22 sau de prin­cipalii ei colaboratori, printre care mă număr! Și care sunt privilegiile primite de la Traian Băsescu de Gabriel Lii­ceanu și de Editura Humanitas? Oare a fost Institutul Cultural Român un „pri­vi­legiu“ oferit lui H.-R. Patapievici? Mai cu­rând invers: directoratul echipei lui H.-R. Patapievici a fost un veritabil privilegiu pen­tru cultura română, recunoscut chiar și în paginile Observatorului. Și oare tot privilegii în loc de principii au urmărit și alți „foști băsiști“, precum Monica Ma­co­vei, Adrian Papahagi, Sever Voinescu, atunci când s-au despărțit de Băsescu, de PDL, de PMP? Nu cumva despărțirea lor a fost exact din cauza principiilor, fiindcă toți au văzut deriva președintelui din ul­ti­mii doi ani de mandat, când, împotriva prin­cipiilor, a mizat totul pe Elena Udrea, așa cum remarcă, de altminteri, și Lii­cea­nu în articolul din Contributors.ro? Ce pri­vilegii au obținut Andreea Pora ori Dan Tă­pălagă, și ei foarte critici în ultimii ani față de Traian Băsescu, în afară de acela de a fi fost împroșcați de sudalmele trus­tului comandat de infractorul Voiculescu și totodată criticați de Băsescu?

Și totuși, în această parodie dezgustătoare pe care ați scris-o prin sfidarea ade­vă­ru­lui, prezentați lucrurile ca și când ar fi existat în ultimii ani și „până în ultimul moment al mandatului lui [Băsescu]“ o encomiastică fără fisuri din partea in­te­lectualilor „băsiști“ la adresa lui Băsescu, în vreme ce președintele ar fi protejat o „mafie transpartinică“.

Dar să privim faptele: susțineți că „per­formanța absolută [a lui Băsescu] este aceea de a fi transformat statul de drept într-un stat mafiot“; de asemenea, că a fost „șeful mafiei“, că „după zece ani de re­formă, modernizare și consolidare a sta­tului de drept… descoperim că ne aflăm exact în situația de acum un de­ceniu, cu politicieni corupți și foști mi­niștri cercetați penal“; că „tot ca la fi­nalul mandatului de premier al lui Adri­an Năstase, constatăm că nu mai suntem o țară, ci o pradă. Etc.“. Ei, chiar așa? Să nu se fi întâmplat nimic în acești zece ani? Justiția să fie tot acolo unde a lăsat-o Năstase cu procurorii lui, Amarie și Botoș?

Dar oare cine erau, acum zece ani, „politicienii corupți și foștii miniștri cercetați pe­nal“? Memoria nu mă ajută. Nu-mi amintesc de niciun mi­nistru care să fi fost atunci cercetat penal. După zece ani de nimic însă, numeroși miniștri, parlamentari, judecători, pri­mari, oameni de afaceri influenți, un prim-ministru au fost definitiv con­dam­nați. Alții vor fi. Alții sunt la închisoare, fiind sub anchetă penală. Printre ei, chiar fratele „șefului mafiei“, arestat în timpul mandatului fratelui său. E arestat și cum­natul primului ministru în exercițiu. E trimis în judecată viceprim-ministrul Drag­nea. Sunt sub cercetare penală mi­niștri din toate ultimele guverne. Oare „ne aflăm exact în situația de acum un deceniu“? Vă luați în râs cititorii, doamnă Mușat?

Tot un nimic a fost rezistența Monicăi Macovei, ministrul Jus­tiției, de a semna actele ilegale propuse de Tăriceanu, cât și de a interveni în cursul unor anchete? Dar cine a apărat-o, împotriva unui cor imens de detractori, întâi pe Monica Ma­covei, apoi pe Daniel Morar, apoi pe Laura Codruța Kövesi? Nu Traian Băsescu? Cine l-a numit și susținut pe Cătălin Predoiu în promovarea legilor „micii reforme“, care a dat o lovitură de grație tergiversării pro­ceselor? Nu tot „dictatorul“? Iar când, mai încoace, s-a cerut urmărirea penală îm­potriva pedelistului Adriean Videanu, nu tot „șeful mafiei“ a aprobat-o? Dar DNA și ANI cine le-a apărat împotriva în­cercărilor repetate ale PSD, PNL, PC de a le anihila? Cine s-a bătut ani la rând cu cea­ta de defăimători ai acestor instituții? Nu Traian Băsescu? Cine a negociat cu Pon­ta (stârnind fulgerele unor Dan Tăpălagă și Monica Macovei) aducerea lui Kövesi la DNA? Ar fi fost totuși în câștig personal „șeful mafiei“ să lase ca un neghiob oa­re­care să distrugă DNA, așa cum voia USL.

Dimpotrivă, oare am uitat cine a încercat să influențeze justiția în afacerea „bi­le­țelului roz“? Oare am uitat cine a condus comisia pentru suspendarea președintelui din 2007 și a urzit firele încercării de lo­vi­tură de stat din 2012, condamnată de ali­ații noștri și pe care și dumneavoastră ați cauționat-o prin semnătura pe o jalnică scrisoare deschisă? Oare am uitat de ace­lași ins care tot demisiona din Senat ca să scape de „justiția băsistă“? Să nu fie nicio legătură între demersul ultimei sus­pen­dări și încercările „penalilor“ din par­la­ment de a anihila justiția? Ce ar fi trebuit să facem atunci? Să fi militat și noi, ca și dum­neavoastră, pentru demiterea pre­șe­dintelui și favorizarea unor infractori? Ne acuzați totuși, doamnă Mușat, fără niciun fel de dovezi, de enormitatea că „prin compromisul nostru cel de toate zilele am făcut posibilă supraviețuirea mafiei transpartinice“, protejată de Traian Bă­sescu!

Nimeni dintre noi nu pretinde că fostul președinte nu ar fi co­mis și greșeli însemnate, ră­mâ­nând de văzut dacă aces­tea sunt numai politice sau și pe­nale. Revista 22 i-a menționat nu o dată ero­rile de judecată, de exemplu în ceea ce pri­vește susținerea Elenei Udrea*. Afir­mați, totuși, cu un dispreț uluitor pentru fapte, că fostul președinte a fost „la fel de co­rupt precum Adrian Năstase, Dan Voi­cu­lescu sau Viorel Hrebenciuc“. Dar din ce fel de anchete DNA sau de sentințe ju­de­că­torești rezultă aceasta în acest mo­ment?

Iar dacă spuneți că a fost o farsă mo­der­nizarea, consolidarea statului de drept și a unor instituții, evoluții despre care noi susținem că au de­venit o realitate de-a lungul acestor zece ani, care este misterul pentru care unele dintre aceste instituții – DNA, ANI, Înalta Curte, Curtea Cons­tituțională, CSM, ani de-a rândul sus­ți­nute de fostul pre­ședinte împotriva de­trac­torilor din parlament, din media și din unele guverne sunt consistent lăudate în rapoartele MCV ale Uniunii Europene? Lă­muriți-ne, doam­nă Mușat!

Da, știu, ziceți și dumneavoastră ca toți cei care nu au alt argument: „de ce acum?“. De ce abia acum „au luat-o“ pe Elena Udrea? Cred că DNA are temeiuri și că nu a existat influență politică nici îna­inte, nici acum. Dar să admitem, prin ipo­teză, că din prudență DNA a amânat de­clan­șarea acțiunilor împotriva Elenei Udrea. La urma-urmelor, nicio armată nu poate lupta simultan pe mai multe fron­turi. Chiar și așa: instrumentele justiției „băsiste“ funcționează acum din plin, chiar și împotriva protejatei celui care le-a făurit. Marele câștig al „epocii Băsescu“ nu e atât acela că a fost condamnat X din partidul Y la momentul T, cât faptul că nu mai există speranță rezonabilă de im­pu­ni­tate pentru corupți, după Năstase, Hre­benciuc, Fenechiu, Voiculescu, Udrea, Bi­ca, Becali etc. Toți „zeii fericiți“ s-au do­vedit muritori. Scadența vine – peste un an sau patru –, dar vine în cele din urmă. Să fi trecut chiar degeaba cei zece ani?

Și atunci, pentru ce ar trebui să ne fie rușine nouă, cei care l-am susținut pe fos­tul președinte tocmai pentru meritul de a fi contribuit decisiv la „mortalitatea zei­lor fericiți“? Așa cum am scris acum pes­te doi ani în De ce a fost indispensabil Tra­ian Băsescu (22, 10 iulie 2012), Bă­sescu a fost animat de o viziune – mo­dernizarea statului; dar viziunii nu i-a lip­sit o umbră însoțitoare: mahalaua. Am lău­dat viziunea și am îndurat, nu fără re­pro­șuri, mahalaua. Am luat-o însă, vorba lui Hegel, drept „viclenia“ de care istoria se folosește uneori pentru a mai sui o treap­tă. Dar unii, cu ochii numai la ma­hala, nu văd treapta, se poticnesc în ea și ratează istoria. Mă tem, doamnă Mușat, că vă numărați printre aceștia.

* Vezi, de exemplu, critici la adresa fostului președinte în 22, numerele din 19 februarie 2013, 10 decembrie 2013, 10 iunie 2014, 17 iunie 2014, 26 august 2014, 14 octombrie 2014 etc.

Text aparut in revista 22

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. Excelent! Un raspuns la care subscriu in intregime. Doamna Musat este orbita de ura!!! Care-i intuneca judecata. Mai bine tacea si se rezuma la ceea ce – crede dansa – s-ar pricepe mai bine. Cand ai bani, te poti pricepe la multe!

    • Carmen Musat este sotie de fost ofiter si colaborator Secu, si face ce stie mai bine.
      „”Curtea de Apel Bucuresti despre avocatul Gheorghe Musat, fost ofiter de Securitate, iar apoi detinut ca urmare a unei condamnari pentru fapte comise in calitate de ofiter: Constata calitatea paratului de lucrator si colaborator al Securitatii… prin informatiile furnizate, paratul a ingradit dreptul la libertatea de exprimare a persoanelor. (Sentinta)”

      • Lucrurile trebuie disjunse: faptul ca Musat&asociatii finanteaza (chiar daca in „familie”) intr-o proportie importanta Observatorul Cultural e un lucru de apreciat in ziua de astazi cand Ministerul Culturii isi bate pur si simplu joc de cultura. A crede ca Gheorghe Musat ar influenta linia politica a Observatorului e nerealist caci cei oarecum informati stiu cu cine au de-a face in cazuri ca radu calin-cristea sau bedros horasangian. Si in Facultatea unde sunt angajati Carmen Musat si Paul Cernat se pot gasi unele motive ale atitudinii lor politice cu oaresce amprenta personala. Sa nu facem din tzantzar armasar: textul semnat de Carmen Musat e o pastisa mediocra a unui model azi celebru, condimentat cu frustrari si refulari in bine-cunoscutul stil al caprei vecinului. Nimic nou pe meleagurile dambovitzene: cand nu ai OPERA ii ataci pe cei care o au.

        • da, si la fosta Saptamina colaborau unii care nu urmau directia trasata de Barbu si Vadim (e drept, putini).
          Cum a mai zis cineva, tovarasica Saptamina prin casatorie a ajuns dna Observator cultural.

      • Da, acesta este singurul punct pe i care trebuie pus la nesfarsit pana cand il vede si doamna Carmen Musat. Ea este cea care traieste in compromisul ei cel de toate zilele de cand i se finanteaza joaca de-a opinia si printre calomnii de catre fostul ofiter de securitate, degradat la misiunea de informator simplu, mult mai alunecos decat ea, caci mult mai inteligent. Ea are de profitat de pe urma acestui compromis, ea-si rasplateste finantatorul contorsionadu-si mintea sa faca din alb negru din din negru alb. Buna credinta a dlui Cornea este cum nu se poate mai nepotrivita aici.

  2. Dle Cornea, DA, Justitia a inceput sa dea semne ca exista in primul mandat al lui T Basescu, numai ca NU lui i se datoreaza, ci presiunilor externe ale UE si ale SUA!!
    Chiar Traian Basescu a spus asta de multe ori, ca Romania risca sa ramana izolata din cauza coruptiei, cred si eu ca nu-i era deloc usor sa mearga la Brussels si de fiecare data sa fie intrebat: „ce faceti cu coruptia”?!
    Numai ca Justitia era lasata sa functioneze numai in ceea ce-i priveste pe adversarii politici ai lui T Basescu si eventual ceva ciosvarte de la PDL, PDListi fara proptele grele sau chiar cazuti in plasa presei cu fapte care nu mai puteau fi ascunse de ochii romanilor.
    La fel a fost cazul cu fratele presedintelui, aparitia de la Antena 3 l-a adus in ochii publicului, iar cu alde Bercea Mondialu’ nu ar fi scapat altfel, de aceea DNA a dat ancheta pe fata.
    Azi in sfarsit vedem toate astea, azi cand acelasi Traian Basescu intra cu bocanici in Justitia libera si independenta, devenita nelibera si neindependenta dupa plecarea lui de la Cotroceni(!!)si devenita evident si POLITICA, subit si dintr-o data ACUM dupa ce DNA s-a apropiat de Elena Udrea si se apropie vertiginos de T Basescu!
    Nu mai e Justitie libera, imediat UE si SUA se vor supara pe noi(!!), vom fi izolati in UE, asa cum ameninta de fiecare data T Basescu pe cei care indrazneau sa spuna ceva, sa faca DECLARATII politice impotriva Justitiei lui libere!
    Azi T Basescu face declaratii politice contra Justitiei nelibere, amenintandu-l pe Tiberiu NItu ca nu va tacea !!
    Cum comentati aceste iesiri ale lui TB contra Justitiei aleia libere si independente lasata mostenire?
    T Basescu si-a dat arama pe fata, un impostor de neegalat, numai e Udrea ii e pe aproape, nu ca ceilalti politicieni ar fi floricele, dar TB este de neegalat in materie de ipocrizie!

    • Da Lili, aceleasi presiuni externe fara vointa politica interna au dus, in timpul regimului Adrian Nastase-Rodica Stanoiu, la aparitia minunatului PNA condus Ioan Amarie, cu rezultate certe in combaterea coruptiei in randul celor mai mari si mai periculosi infractori, „nasii” de tren! Nu mai vorbim de la fel de efecientul Ilie Botos! La ce ne folosea sustinerea UE si SUA daca franarii Nastase si compania erau la butoane?
      Basescu a avut vointa politica sa faca ceva bun in privinta justitiei. A numit-o pe Macovei la conducerea Ministerului Justitiei, aceasta numind la conducerea DNA si a Parchetului General doua persoane capabile si profesioniste ca Daniel Morar si Laura Codruta Kovessi. Astfel o institutie de 3 parale ca PNA s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat in DNA-ul care a trimis in inchisoare inclusiv un fost premier, ceva nemaiauzit in istoria Romaniei; nu mai vorbesc de alesi locali, parlamentari, ministri, judecatori, „afaceristi”,moguli media, frate de presedinte (Traian Basescu adica)… etc. etc. etc.! Faptul ca justitia functioneaza azi se datoreaza (si) vointei politice a lui Traian Basescu! Este primul presedinte care nu a fost cu sistemul vechi si nu a fost invins de el!
      Cat despre articolul lui Carmen Musat, sunt aproape fara cuvinte: „Vouă, celor care prin compromisul vostru cel de toate zilele aţi făcut posibilă supravieţuirea mafiei transpartinice, încurajată, protejată şi acoperită timp de zece ani de Traian Băsescu, din postura de şef al Statului, vă adresez acest apel.” Sa va fie rusine tuturor celor care ati facut posibila supravietuirea „mafiei” prin eradicarea ei!!!!!!???? Pare ciudat dar in capul doamnei Carmen se pare ca nu! Sa va fie rusine ca mafia a „supravietuit” prin judecarea si pedepsirea atator mafioti. Ca asa supravietuieste mafia, prin pedepsirea mafiotilor, vreo 1900 in 5 ani, incluzand un prim-ministru, multi ministri…! Sa va fie rusine ca nu am ramas la PNA-ul lui Amarie si Nastase-Stanoiu. Uitati-va in Bulgaria unde in 2015 isi pun problema infiintarii unui DNA bulgaresc dupa 10 ani de functionare a celui romanesc si rezultate 0 de combatere a coruptiei in Bulgaria, cu toata sustinerea UE si SUA.

    • @lili
      1. Presiuni externe ale UE si SUA au fost si inaintea lui Basescu, dar justitie ioc. Cum va explicati asta? Il mai stiti pe Nastase, care se indigna ca toata lumea umbla cu coruptia in gura, dar noi nu aveam niciun corupt? Nu era minunat pe vremea aceea?

      2. In timpul lui Basescu, DNA a deschis dosare penale pentru:
      – Mircia Gutau, primar PDL Ramnicu Valcea
      – Sorin Apostu, primar PDL Cluj-Napoca
      – Monica Iacob Ritzi, ministru PDL
      – Ionel Mantog, presedinte PD-L Gorj
      – Dan Pasat, deputat PDL
      – Antonie Solomon, primar PDL Craiova
      – Alin Trasculescu, deputat PDL
      – Marinica Cazacu, prefect PD Ialomita
      – Adriean Videanu, ministru PDL
      – Ioan Oltean, vicepresedinte si secretar general PDL – dosar nefinalizat
      – Gheorghe Stefan „Pinalti”, presedinte PDL, primar PDL/PMP Piatra Neamt – dosar nefinalizat

      Cateva dosare nu au fost finalizate inca, unele inca se mai judeca, dar majoritatea au deja sentinte definitive. Lucrurile nu sunt perfecte, justitia merge cam greu, dar la fel au mers dosarele lui Nastase, Voiculescu si altii.

      Totusi, ce dosare ati mai fi dorit ca sa constatati ca justitia a fost lasata sa lucreze? Dati-ne o lista cu preferintele dumneavoastra si poate vorbesc eu la Parchet daca am ocazia, vorba lui Tariceanu.

      In rest, se vede ca n-ati inteles nimic din articol si ati ramas blocata in proiectul jos basescu. Va uitati prea mult la antene si nu va face bine la tensiune.

      Poate intr-o buna zi o sa intelegeti ca persoana lui Basescu nu conteaza prea mult, si ca basistii nu sunt aparatorii lui Basescu asa cum v-au mintit antenele, ci ai justitiei atacate de infractorii ce se dadeau victime politice si de portavocile lor.

    • Pai in alte comment-uri spuneai ca Basescu nu a facut nimic pentru „justitie” in primul mandat si numai in al doilea, la presiunea UE, SUA etc.. a inceput sa faca ceva. Cam asa nu?

  3. Nu isi va turna nimeni cenusa in cap, vor sublinia „realizarile” epocii Basescu si vor ignora cu seninatate degenerarea Romaniei intr-o tara ”africana” coloniala, depopulata si dezindustralizata, exportatoare de materii prime si de oamenii capabili care ii are (care inca ii mai are, fiindca suntem si in catastrofa demografica).

  4. Domnule Cornea asa e de cand Pamantul. Cine face bine, asa patimeste.

    „Si veti fi urati de toti pentru numele Meu; iar cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui.”

    Din pacate putini din crestina noastra natie stiu ce scrie in Biblie. Orele de religie chiar nu servesc la nimic.

    • @fefe Am sa te rog sa ne lasi in pace cu versetele tale din biblie. Or fi insemnand ceva pentru tine, dar pentru altii nu-s decat un semn ca nu au cu cine discuta rational. Nu te atac, iti spun doar ce se intampla.
      Si as vrea sa-ti dau dreptate ca orele de religie chiar nu servesc la nimic, dar din pacate e mai rau de-atat.

  5. Hm! Ceea ce a facut Basescu pentru Justitie si stat de drept in Romania e de netagaduit. Atat declarativ cat si faptic, fostul Presedinte a actionat constant in favoarea unei Justitii cat mai independente de factorul politic.Afirmatiile facute de dl Cornea in acest articol sunt, de asemena. bazate pe fapte, pe certitudini.
    Dar exista, totusi, un mare DAR. Efectul final al tuturor negocierilor si sustinerilor anumitor personalitati din Justitie de catre dl Presedinte nu a fost cel asteptat. Arestarea si condamnarea infractorilor VIP din Romania nu a combatut coruptia in Ro, ci a inlocuit doar coruptii, a creat noi culoare pentru „coruptii portocalii”, cei foarte protejati de justitie pana la sfarsitul mandatului lui Basescu. Doar cand mizeria nu mai putea fi ascunsa Sub pres, iar presiunea mediatica prea mare, au fost arestati acolitii presedintelui. Si atunci nu are dreptate O C cand spune ca mizeria de acum e asemanatoarea celei de la finalul mandatului primministerial al lui Nastase?! Ca sunt corupti si dupa gratii, nu diminueaza neaparat nivelul coruptiei.

    P.S. Nu doar in ultimii doi ani fuse Udrea Elena Gabriela protejata de Basescu Traian, ci tot timpul deceniului. Doar ca a mizat exclusiv pe aceasta carte a devenit evident pentru fostii basisti abia in ultimii doi ani.

    • @Hantzy
      „Efectul final al tuturor negocierilor si sustinerilor anumitor personalitati din Justitie de catre dl Presedinte nu a fost cel asteptat.”

      Scopul acelor negocieri si sustineri politice nu era sa devenim mai buni si mai putin corupti, ci sa avem o justitie care sa functioneze incat acestia sa fie prinsi si pedepsiti.

      Procesul de diminuare a coruptiei are nevoie de o justitie functionala si de timp. Pe vremea lui Nastase aveam doar timp.

      • Treebeard, mulțumesc pentru răspuns.
        Unul dintre scopurile justiției este de a combate corupția. Metoda este de a-i condamna pe corupți la pușcărie. Pe toți. Altfel se cheamă că nu vezi pădurea de copaci.

        • Problema este ca nu poti sa-i condamni pe toti deodata – anchetele si procesele iau timp. Si chiar daca ar fi condamnati toti, dar apoi apar alti corupti, tu tragi llinie si ajungi la concluzia ca tot atatia corupti avem, deci justitia nu ne foloseste la nimic.

          Apetitul politicianului roman pentru coruptie se schimba in timp, nu peste noapte. Si daca romanii l-au votat pe dom’ profesor desi avea dosar la DNA si se vedea cu ochiul liber cum fuge de justitie, atunci nu putem decat sa spunem ca romanii au politicienii pe care ii merita, si sa lasam justitia sa isi faca treaba in continuare.

          Nu e vina justitiei daca poporul roman va continua sa umple parlamentul cu corupti.

          Si mai e o eroare in rationamentul tau: coruptia de care auzim azi a fost facuta in urma cu ani de zile, inainte ca atatia politicieni grei sa ajunga dupa gratii, deci inainte ca actul de justitie sa isi faca rolul educativ. E ca in Eminescu cu steaua care a rasarit, acum o vezi si nu e. Nu spun ca mai e coruptie, dar probabil de acum incolo va fi mai putina si mai mica.

          • Cunosc, bineinteles, toate astea: mi-e clar ca nu poti fi toti deodata condamnati, dar e prea mare coincidenta ca unii sa fie anchetati abia acum, dupa incheierea mandatului fostului presedinte.

            • Este o naivitate sa crezi ca poti face vreo reforma, in justitie sau in alt domeniu, fara a-ti asigura colaborarea unei parti din clasa politica a unei tari. Daca clasa politica este unita, poate sabota orice proiect, oricat sprijin extern sau intern ar avea. Oricine ar fi incercat sa repuna justitia pe picioare, era obligat in primul rand sa-si gaseasca un sprijin politic suficient printre politicieni, sprijin pe care nu putea sa il gaseasca fara a face compromisuri. Ce politician ar fi sprijinit un astfel de proiect, asa doar pentru ca i se promitea ca rasplata sigura cativa ani de puscarie? Politicienii nu sunt naivi. Meritul principal al lui Basescu(si lucrul care l-a facut indispensabil) este faptul ca si-a insusit acest proiect imposibil si a gasit pargiile si strategiile prin care sa il porneasca, in ciuda faptului ca marea majoritate a oamenilor politici(indiferent de partid) aveau tot interesul sa il franeze. Care au fost metodele? Cele obisnuite in politica reala, teama si interesul, dezbinarea, promisiunile cu sau fara acoperire, coruptia, santajul etc.
              Adevarul este ca in orice tara politicienii sunt sarea pamantului, fara ei nu se poate face nimic. Iar noi uitam asta, ocupati sa visam la o lume utopica in care lucrurile se fac de la sine.

  6. Da, este posibil ca forte discrete sa fi sustinut curentul anti-coruptie. Pana la urma, nici U.E. si nici S.U.A. nu-si pot permite un partener slab si corupt, aici, langa o posibila noua cortina de fier.

    Nu suntem buricul pamantului, vreo Elvetie sau vreo mare putere mondiala. Asa ca, ne place sau nu, trebuie sa alegem o luntre, in care sa vaslim alaturi de altii. Trebuie sa aderam la un set de valori, trebuie sa avem parteneri, trebuie sa ne afirmam, fara echivoc, pozitia. Orice om politic ce intelege lumea in care traim si care, atunci cand este in pozitia de a lua o decizie, ia o decizie inteleapta, este de apreciat. Indiferent care e numele acelui om sau carui curent politic ii apartine el.

    „Un ton ridicat denota lipsa argumentelor” scria pe un poster motivational afisat in birourile unei companii germane. Toti cei care fac apel la ura si/sau la violenta (chiar si numai verbala) pentru a-si impune punctul de vedere, isi tradeaza slabiciunea. Sunt nevoiti sa strige, pentru a acoperi lipsuri. Iar cei ce le apreciaza prestatia, sufera de aceleasi lipsuri.

    Una si cu una fac doua. Conteaza rezultatele. Oameni ce se considerau intangibili, sunt astazi prin puscarii sau fac poteca la DNA. Sunt oameni pe care noi toti ii consideram intangibili, pana nu demult. Si sunt din diverse partide politice. E bine, pentru noi, cetatenii obisnuiti? E bine, pentru viitorul tarii? As zice ca da.

    Greseli omenesti poate face oricine. Si, pana la urma,a te dezice de un om aflat la greu poate fi o greseala morala, daca acel om a ramas langa tine, la greu. I se reproseaza lui Traian Basescu sustinerea pentru Elena Udrea. Loialitatea e o pasare rara, printre politicienii romani si a raspunde loialitatii cu loialitate nu e condamnabil, as zice.

    Dincolo de nume de oameni si de partide, Justitia dovedeste ca e o putere. Si trebuie sa fie o putere. Si toate celelalte puteri trebuie sa constientizeze ca Justia este o putere. Independenta. Lupta anticoruptie este un razboi. Ca in orice razboi, exista batalii, obiective de etapa, exista tactica si strategie. Avand incredere in Justitie, nu simt nevoia sa contest ordinea in care dosarele ajung sa fie judecate. Poate fi o strategie. Si, cata vreme am incredere in Justitie si in institutiile care-o sprijina, aleg sa merg pe mana ei. Iar cei ce latra impotriva Justitiei nu-s decat cainiii care latra la caravana care trece, implacabil. Din partea mea, pot sa latre pana fac rosu-n gat.

    Ca exercitiu de logica, sa admitem ca, la limita, „antibasistii” pot avea dreptate: Basescu a influentat Justitia, iar aceasta i-a bagat in puscarie pe adversarii politici ai lui Basescu. Dar, daca Basescu este omul americanilor, adversarii sai politici ai cui oameni sunt? :)

    • In cazul de fata, tonul tot mai ridicat denota mai mult decat lipsa argumentelor. OB are pe caciula o musca ingrozitor de mare, MUSCA FINANTATOARE; daca ar fi inteligenta, echipa de aici ar face o revista in care ar dscuta la nesfarsit rafinate probleme estetice. Dar ea se incapataneaza sa vorbeasca de funie in casa spanzuratului, proiectandu-si obsesia morala asupra adversarului ales, unul cu multe pacate, cum bine a spus de multe ori Andrei Cornea, dar una peste alta, cu totul altele decat cele insirate aici si cu incontestabilele realizari.

    • Sa fiu sincer, sustinerea pe care i-o oferă Băsescu d-nei Udrea e lucrul cel mai puțin condamnabil. N.o consider nici măcar eroare omenească. Mai degrabă consecvență.
      Loialitate, însă?! Băsescu are încredere în Udrea, tocmai pentru că dumneaei nu mai are altă carte pe care sa mizeze.

      • Si consecventa e „rara avis” in politica romaneasca.

        La cata putreziciune s-a adunat in politica si in administratie, Justitia are de lucru, la foc continuu, muuulti ani, de-acum incolo. Se pare ca meseria de procuror anticoruptie este una de mare viitor.

        • Tocmai de aia o apreciez (consecventa).

          O fi meseria de mare viitor, dar e necesar a fi finantata. greu de crezut ca doar din recuperari.

          • Eu, personal, as fi de acord sa platesc un impozit suplimentar (echivalent, sa zicem, cu impozitul pe masina sau pe locuinta), care sa fie folosit, EXCLUSIV, la finantarea luptei anticoruptie. Si ar fi singurul impozit pe care l-as plati cu zambetul pe buze. :)

  7. nu ma intereseaza polemica autorului cu Observatorul Cultural. Dar acest articol este mult prea laudativ fata de Traian Basescu. Va auto-amagiti…pentru ca adevarul e dureros si jenant.
    E dureros si jenant sa iti dai seama (si cu cat iti dai seama mai clar, cu atat negarea evidentei e mai vehementa) ca NU ai sustinut ani de zile un campion al anti-coruptiei, ci cu totul altceva.
    E dureror si jenant sa constati ca ai sustinut omul in jurul caruia gravitau Udrea, Cocos, Videanu, Bica, Gabriel Sandu, Gheorghe Stefan, Mircea Basescu, Bercea Mondialu, plus propriii sai gineri si alte persoane din categoria asta.
    E dureros si jenant sa constati ca ai sustinut omul care a promovat-o pe Eba in Parlamentul European si inca nu s-a dezis de aceasta monstruozitate.
    E dureros si jenant sa constati ca ai sustinut omul care s-a dat realmente peste cap ca sa o faca pe Elena Udrea nici mai mult nici mai putin decat presedintele Romaniei.
    E dureros si jenant sa constati ca omul pe care il considerai un erou al anti-coruptiei a avut ca scop doar pedepsirea coruptilor care ii erau adversari (in politica si media), nu si a celor din propria tabara. Acestia din urma au intrat in hora DNA abia dupa finalul regimului basist sau in ultimele saptamani / luni ale acestuia.
    Si atunci, care e solutia? Sa negam evidenta, sa sustinem sus si tare ca Traian Basescu a meritat sustinut si ca deci noi – cei care l-am sustinut – nu am gresit si nu avem motive sa fim, macar un pic, rusinati.

    • Reality check: Traian Basescu nu mai este presedintele Romaniei. Avem un nou presedinte.
      Daca Traian Basescu a comis ilegalitati, Justitia va ajunge si la el. Deocamdata, justitia abia a ajuns la Ion Iliescu. Aveti putintica rabdare, cu presedintii e ceva mai complicat.

      Eu zic sa ne concentram pe prezent si pe viitor. Sa fim mai atenti la ce fac parlamentul, prim-ministrul si presedintele ales. Sa fim atenti la ce se intampla in lume si in Europa. Devine putin penibila aceasta atentie excesiva acordata fostului presedinte. Se pare ca „antibasistii” nu-si pot „reface viata” nici dupa ce Traian Basescu a parasit Cotroceniul. Oare „antibasismul” sa fie o meserie pe viata? Sau doar razbunarea-i mai mana inainte pe „antibasisti”? Pana in panzele albe…

    • @mihai
      Era un proverb undeva: daca noaptea un prost spune ca e noapte, soarele nu va rasari imediat ca sa-l contrazica.

      L-am sustinut pe Basescu pentru ca a intarit justitia, si faptul ca azi sunt atatia corupti condamnati nu poate fi contestat. Daca Basescu va fi condamnat pentru coruptie nu inseamna ca ce a facut Basescu nu mai e bun, sau ca nu ar fi trebuit sa-l sustinem.

      Chiar daca ar fi bagat dupa gratii doar coruptii din opozitie as fi fost multumit – ar fi fost oricum mai bine ca pe vremea lui Nastase cand aveam coruptie fara corupti – dar nu s-a intamplat asta. Am adunat mai sus o lista cu coruptii din PDL anchetati in timpul lui Basescu, si sunt nume grele acolo.

      • @treebeard
        „Daca Basescu va fi condamnat pentru coruptie nu inseamna ca ce a facut Basescu nu mai e bun, sau ca nu ar fi trebuit sa-l sustinem”.
        Multumesc pentru aceasta chintesenta a gandirii basiste. Se potriveste foarte bine in contextul proverbului pe care l-ati citat :)
        Eu pot sa admit ca pana si un condamnat pentru coruptie (sau doar suspect) a facut cate ceva bun – poate chiar si Nastase, poate chiar si Udrea. Dar, ma scuzati, nu pot sa sustin un politician corupt / suspect de coruptie sau doar inconjurat de corupti… pentru ca a facut cate ceva bun. Fie si doar pentru ca nu cred in sinceritatea motivatiei lui.
        Prefer sa sustin un politician care face si lucruri bune, fara a fi corupt sau suspect sau etc. Daca nu exista un asemenea politician, nu sustin pe nimeni. Cel mult votez raul cel mai mic o data la 4 ani, daca nu am alta varianta. Dar voi ati SUSTINUT regimul Basescu si va prefaceti ca nu aveti nimic a va reprosa, nici macar acum, dupa toata sarabanda DNA.

  8. @mihai
    „Eu pot sa admit ca pana si un condamnat pentru coruptie [..] a facut cate ceva bun.”

    Va grabiti sa intelegeti gresit. Nu l-am sustinut pe Basescu pentru ca „a facut si ceva bun”.
    L-am sustinut exact ca sa poata reforma justitia, altfel Nastase ne-ar fi intrebat si azi de ce vorbim despre coruptie daca n-avem niciun corupt.

    Daca doriti, puteti sa asteptati sa vina Fat-Frumos cu dovada ca nici el si nimeni din anturajul lui nu e corupt, si cu garantie ca nici nu se va dovedi corupt ulterior. Noi am facut la momentul respectiv alegerea cea mai buna, si chiar s-a dovedit o alegere buna. Ne-am atins scopul, azi avem o justitie functionala.

    Daca maine va trebui sa aleg intre un politician care nu e alba-ca-zapada, si coalitia infractorului Voiculescu si a plagiatorul Ponta, fiti sigur ca o sa-l aleg pe primul.

    Dar sa nu uitati totusi ca Basescu nu e deocamdata nici condamnat, nici anchetat pentru coruptie.

    „Prefer sa sustin un politician care face si lucruri bune, fara a fi corupt sau suspect sau etc”
    Noi am preferat sa sustinem lucrurile bune, si nu neaparat politicianul. Am sustinut politicianul atata timp cat a sustinut scopurie noastre. Cand ne-a propus-o pe Udrea presedinte am votat-o pe Macovei si apoi pe Iohannis – am facut iarasi cea mai buna alegere la momentul respectiv.

    Prin urmare suntem mandri pentru alegerile noastre si nu gasim nimic dureros sau jenant in ele.

  9. excelent d-le Cornea! Ma bucur ca nu ramane fara replica tipatul isteric si inexplicabil pentru mine, al acestui personaj…Inexplicabil pana am aflat ca sotul personajului a fost securist. Cum bine zice cineva mai sus – d-na Marina Vlaicu – personajul face din alb negru si din negru alb pentru a se revansa, adaug eu, pentru sprijinul financiar pe care sotul il primeste din partea celor ce au puterea in tara asta (fostii brothers „in arms” ai sotului). Credeam ca sotului, la milioanele pe care le are, nu-i pasa de ce zice lumea. Dar iata ca ii.

  10. Cu toate defectele unui personaj și contestabilitatea aferentă funcției,declarațiilor, personalității și orgoliilor politice, Traian Băsescu a fost garantul transformărilor din Justiție (regăsirea independenței față de politic) și de restaurare a unei ordini morale(condamnarea actelor comise oribile comise de comuniști).

    La fel cum un plus se poate acorda și dlui Ponta pentru că în linii mari, a respectat trendul din justiției și nu a abuzat de pârghiile de putere(până la punctul ireversibil în care România probabil ar fi fost abandonată de aliații occidentali) și care probabil i-ar fi adus pe plan personal și de partid mai multe beneficii decât perspectivele de acum.

    Din nou cu toate defectele anterioare aferente și prezente, viața nu e făcută doar din calități sau defecte, e un amestec, iar acțiunile de azi pot îndrepta pe cele de ieri sau le pot anula.

    Acum referitor la conflicte pe opinii, cred că cel mai important ar fi păstrarea unui spațiu civilizat de discuție, poți să fii în dezacord sau acord , dar limbajul utilizat trebuie să nu irite pe ceilalți care asistă, deși înțeleg sunt mize personale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andrei Cornea
Andrei Cornea
Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist, filosof. Profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, departamentul de relaţii internaţionale şi studii europene. Colaborator permanent al revistei 22.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro