vineri, martie 29, 2024

Partea pozitiva a bilantului. De doi lei speranta!…

Asistam la o vaicareala generalizata, condusa de sindicate, care prevestesc apocalipsa, daca nu se „dau” revendicarile din listele lor. Ii inteleg, trebuie sa justifice cotizatiile din care isi iau salariile uriase, isi fac vile impunatoare, de genul celei aratate la tv zilele trecute.

Si totusi, nu s-a intamplat nimic pozitiv in ultimii ani?

M-am decis sa fac si o lista a lucrurilor pozitive intamplate, prea cadem prada pesimismului si deznadejdii.

1. Constructiile noi, civile si industriale. Profitand de relativa crestere economica si de banii mai multi intrati in buzunare, multi romani si-au construit vile in jurul oraselor, realitate care se vede cu ochiul liber, nu trebuie demonstrata. Constructii care la randul lor au ajutat la dezvoltarea industriei pe orizontala, de la instalatii la materiale de constructii, la centrale termice, izolatii, panouri solare si cate si mai cate. A aparut un corp de constructori, lucrand la negru, ce-i drept, care s-a calificat din mers, fara prea multa scoala si teorie. Ei pot merge, in vremuri de criza, sa castige la fel de bine, in alte tari. Constructiile industriale, in special ale unor mari firme straine, aflate pe centura marilor orase, ne arata eficienta in organizare si management. Inca odata regretam absenta infrastructurii, centuri ocolitoare, autostrazi.
2. Masinile si utilaje straine. Cel putin autoturismele straine au invadat soselele si strazile, asa incat rar mai vezi cate o Dacie. S-a implinit visul multor romani, o masina buna si fiabila. Pana si eu, profesor, mi-am luat in leasing o Skodita, de care sunt foarte multmit. Nu mai vorbesc de tot felul de autoutilitare, mai mici sau mai mari. Si, cu toata criza, soselele si strazile sunt la fel de aglomerate. Uzinele Dacia fabrica si vand Loganuri in ritmuri ametitoare. E drept, cu aportul banilor, tehnologiei, managementului si pietelor aduse de Renault. Macar de-am avea sute de astfel de produse. In ciuda crizei, aglomeratia si consumul de carburanti nu se potolesc.
3. Calatoriile in strainatate. In sfarsit, visul de zeci de ani al romanilor s-a implinit. Sa vada lumea. Milioane de romani calatoresc anual in Europa si in afara sa. Unii cu afaceri, altii in excursii. Am fost si eu in excursii, in Italia, pe Coasta de Azur, la Amsterdam, in Elvetia, Austria, Franta, Germania, Croatia. Cu masina proprie, ca mi s-a parut mai palpitant. Cei care au si lucrat afara au vazut ce inseamna sa faci treaba serioasa, nu de mantuiala, au trimis bani in tara de ordinul a 7 miliarde de euro pe an, cat a fost varful la un moment dat. Si-au construi case in comunele de bastina, si-au luat bunuri de tot felul. Si au contribuit la bugetul de stat prin TVA, accize si alte taxe si impozite.
4. Bunuri de folosinta indelungata, televizoare, calculatoare, combine de tot felul, au umplut casele romanilor. Internetul a patruns in foarte multe case de la orase si aproape in toate scolile si institutiile de stat. La preturi mai mici decat afara. Sigur, ar trebui sa discutam de procente. Cati raman in afara acestui flux de bunastare. Cei care doresc si muncesc pentru asta au avut acces la resurse. Ceilalati sa faca bine sa munceasca mai mult.
5. Orasele mari, Bucurestiul in primul rand, si-au modernizat infrastructura stradala si aspectul bulevardelor. Locuiesc in Drumul Taberei si parcurile si bulevardele sunt mai frumoase decat la Budapesta, de exemplu. De departe mai frumoase decat celebra insula Margareta, da la Budapesta. Cu spaga, fara spaga, multi primari s-au preocupat si de asfaltarea ulitelor, gaze, apa, canalizare. Cel putin in jurul Bucurestiului asa este. Adaugand vilele cochete aparute pe ulite, peisajul periurban s-a schimbat.
6. Foarte multi studenti fac studiile afara, platind taxe comparabile cu acelea practicate pentru cetatenii din tarile UE. Imi spunea o eleva ca jumatate dintre colegii ei de clasa a XII-a isi propun sa aplice la o universitate din UE. Sa simta si universitarii nostri, pe propria piele, ce inseamna concurenta.
7. In ciuda crizei am inteles ca depozitele din banci ale romanilor sunt inca considerabile. Exista mentalitatea economisirii la romani, mostenita de la parintii grijulii cu ziua de maine. Munca la negru si evaziunea fiscala fac veniturile nefiscalizate inca destul de mari. Ele se duc oricum in consum, deci in TVA si accize sau in economisire, asa ca statul isi incaseaza portia si de aici.
8. In ciuda multor fapte antisociale, intens mediatizate, ca ajung la proportii astronomice pentru a demoniza guvernarea, observ in traficul auto si politete si intelegere pentru aceia care ar trebui sa astepte zeci de minute sa intre in fluxul principal de circulatie. In cateva minute cineva opreste si face semn celui care asteapta sa intre in flux. La fel ca in Germania si alte tari civilizate. Mare lucru!
9. Filialele CEC-Bank s-au modernizat, au disparut ghiseele acelea inalte din spatele carora nu vedeai fata si ochii salariatului. Acum stai pe scaun in fata lui si-i vezi ochii. Am scapat de o frustrare!
10. Infrastructura institutiilor de stat, inclusiv a scolilor, s-a imbunatatit, in special in urban. Termopane, internet, calculatoare, mobilier scolar nou, grupuri sociale, conditii mai bune de incalzire si iluminat exista in foarte multe scoli. Ca deficitul a fost foarte mare, este adevarat. Institutiile publice s-au dotat cu retele de computere, imprimante, copiatoare, nu se mai fac acte, state de plata, fise de calcul, cu creionul chimic. N-am ajuns la nivelul tarilor avansate, dar si nivelul de la care am pornit a fost foarte jos.
11. DNA, Parchetul General, DIICOT-ul au inceput sa aresteze pe banda rulanta. Probabil prea incet pentru cati ar trebui arestati. Dar nume grele, senatorul Catalin Voicu, afaceristul Casuneanu, Vantu, Vlas, Monica Ridzi, judecatorul Costiniu, Remes, primarii Solomon, Anghel, Gutau, unii si condamnati, iar lista este mult mai lunga, multi dau cu subsemnatul sau fac deja puscarie.
12. Globalizarea economiei are si efecte pozitive, nu numai aducerea crizei si in tara noastra. Multinationalele (cele de telefonie mobila, de exemplu), bancile internationale aduc know how, de care avem atata nevoie. Tinerii romani capabili si-au gasit locuri de munca bine platite, elevii din clasele superioare de liceu, din orase cel putin, vorbesc engleza in mod curent. Fara a mai vorbi de abilitati informatice pe care le deprind copiii inca de mici, din familie.

Sigur, nu toata tara se inscrie in tabloul acesta pozitiv. Statul putea sa faca mult mai mult pentru aceia care nu s-au incadrat singuri in fluxul de progres si civilizatie. Ca unii nici nu fac eforturi pentru asta, e la fel de adevarat. Ce sa faca statul, sa le faca binele cu forta?

Am si pornit de jos de tot. Comunismul ne-a abrutizat si ne-a tinut intr-o izolare aproape perfecta, sparta doar de posturile occidentale de radio.

Dar sa nu ignoram progresele pe care le-am facut. De doi lei speranta!

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Trebuie sa fii detasat si lipsit de compexe ca sa poti vedea partea plina a paharului!Ma bucur sa citesc parerea unui roman care nu este complexat !

    • Trebuie doar sa fii lucid. Nici alte popoare nu stau mult mai bine decat noi. Au trecut 20 de ani, nu inseamna ca n-am acumulat. Dimpotriva, multi stau bine si sunt multumiti. Din pacate e greu de dat procente. Iar cei nemultumiti sa se uita cat muncesc cei multumiti. Sa ia exemplu. Lupta politica nu trebuie sa ne intunece clarviziunea.

      • Cred ca ceea ce lipseste romanilor este masura si echilibrul,caracteristici pierdute dinainte de ’89,si asta ii face sa fie lipsiti de luciditate ,frustrati si complexati mai mult sau mai putin!Desi am plecat din tara de aproape 30 de ani tin legatura strinsa cu tara mea de bastina,o vizitez des,si ma bucura nespus evolutia ei pe care eu o vad ,asa cum vad si handicapurile ei(ce tin mai ales de partea morala a romanilor din toate domeniile societatii)!

  2. Stefan Vlaston pe HotNews: “M-am decis sa fac si o lista a lucrurilor pozitive intamplate, prea cadem prada pesimismului si deznadejdii”… …”Am si pornit de jos de tot. Comunismul ne-a abrutizat si ne-a tinut intr-o izolare aproape perfecta, sparta doar de posturile occidentale de radio”
    Oare, ii chiar asa!? Nu-i rau sa vedem si cate ceva bun in jurul nostru, dar nu pot sa fiu de acord ca si dupa 21 de ani sa aruncam vina pe trecut si pe Ceausescu pentru nerealizarile de astazi. „Democratia” de 21 de ani pierde la scor mare comparatia cu „ceausismul” de 25 de ani cand e vorba de realizarile din economia tarii si pentru masa de salariati.
    In „ceausism” s-au facut: uzine, drumuri, cai ferate, hidrocentrale foarte mari, termocentrale, canale, scoli, spitale, campusuri universitare, irigatii, metrou, forta de munca (inalt) calificata in toate domeniile si la toate nivelurile, succese mari in fotbal/handbal/canotaj/gimnastica/scrima/tir/box etc, locuri fruntase la olimpiade, statiuni de odihna la mare si la munte, electrificarea intregii tari, concedii de odihna pentru majoritatea salariatilor, locuinte pentru aproape toata populatia, mari magazine, parcuri, achitarea datoriei externe a tarii, primul si singurul cosmonaut, prestigiu mondial pentru medicina romaneasca, respect pentru pozitia Romaniei in problemele internationale, educatia patriotica oricum mai inalta decat in prezent. Enumerarea poate continua si poate fi concretizata cu extrem de multe exemple. Carcotasilor care acum vorbesc despre calitatea, chipurile scazuta, a realizarilor de-atunci le atrag atentia ca ne folosim (inclusiv ei, carcotasii) si astazi (dupa n+21 ani!) de foarte multe din realizarile “ceausismului”. Si tot pentru ei o vorba populara zice: “Mai bine putin, decat deloc!”
    Ce s-a facut in democratie? In primul rand s-a distrus aproape tot ce ce s-a facut in „ceausism”: industrie, agricultura, turism, sanatate, invatamanat, sport, ordine publica, prestigiu international al tarii s.a. Mare „isprava”! S-au facut cladiri de birouri si vile pentru cei imbogatitii „suspecti”. S-au facut si cateva locuinte pentru salariatii mai marunti, dar au fost indatorati la banci pana la moarte. S-au facut o multime de televiziuni, radiouri si ziare care inunda viata noastra a tuturor cu noroaiele mediocritatii, subculturii, mahalagismului, nonvalorii. A fost inlocuita mutra lui Ceausescu de pe ecrane cu curve, palavragii politici, crime, accidente, jafuri, teleshoping si reclame mincinoase, jocuri la „poti sa castigi”, talk show-ri fara niciun sens. S-au deschis absolut toate canalele de scurgere peste granita a banilor romanilor inainte de a se crea fluxuri de venituri indreptate spre interiorul tarii (majoritatea caselor de schimb sunt ale turcilor si arabilor; romanii fac concedii peste granita, dar strainii nu vin la noi; bancile sunt in totalitate straine sau cu participare straina; cele mai bune surse de adus bani la buget au fost vandute strainilor: Petrom, Electrica, CEC si celelalte banci, cea mai mare parte din Loteria Romana, o parte din transporturile feroviare de marfuri; hienele si rechinii pandesc Posta Romana si ce-a mai ramas din Loteria Romana si ce-o mai fi in cotloanele intunecate ale mintilor lor lacome) Ce-a mai adus „democratia”?! „Democratia” a pus la discretia presei, cea de „a patra putere in stat”, TOATE celelalte puteri. Si daca in Constitutie se prevede separatia celor trei puteri in stat, nu se spune nimic despre neinterventia celei de a patra in treburile celorlalte trei. Daca a patra putere ar reprezenta poporul (cetateanul, contribuabilul, alegatorul) n-as avea nimic de zis. Nu cred ca mai exista vreun roman cu minte care sa nu fi observat ca toata mass-media (inclusiv posturile publice de radio si TV la care poporul plateste taxe!) reprezinta interesele unor cercuri de interese (ale celor foarte bogati sau sus-pusi!) extrem de restranse. Iar dumneavoastra, domnule Vlaston, incercati sa va salvati optimismul. Va doresc succes! Si eu duc demult o permanenta „munca de lamurire” cu mine insumi, dar pana acum n-am reusit sa ma autolinistesc. Incep sa ma tem ca mi-a ramas doar metoda blestemelor, intre care cel mai bland este „Lua-i-ar dracu’!”

    • Se pare ca ai dreptate,dar ce este prea mult nu este sanatos :combinate ca IMGBuc,CUG Craiova CUG Cluj CUG Iasi zeci de fabrici de strunguri ,fabrici de vagoane etc nu mai amintesc de cele metalurgice,chimice In China dupa Mao primul lucru inceput au fost TELECOMUNICATIILE nu metalurgie nu chimie CI INDUSTRIA BUNURILOR DE LARG CONSUM IN SPECIAL TEXTILA ,Terenul agricol cat a fost si pe unde s-a putut ,a fost CONCESIONAT PE 49 ani cu obligatia ca produsele obtinute 1/3 la stat ca cota ,1/3 statul s-a obligat sa le achizitioneze la pretul pietii iar restul de 1/3 sa dispuna dupa bunul plac Pentru investitorii straini ; l-a asigurat GRATUIT terenul necesar, pus la dispozitie mana de lucru necalificata cu obligatia sa o califice,sa poata sa fabrice ceeace doreste dar sa isi asigure singur desfacerea exportul dar sa plateasca toate taxele si impozitele,asa a luat nastere SHENG ZEN-ul ca o replica a HONG KONG-uli, as putea sa scriu sute de pagini deoarece in perioada 1977 -1995 am calatorit an de an si am stat cu lunile Aeroportul din CHENG DU inceput in primavara anului 1985 pana in toamna a si fost inaugurat Daca vorbesc despre dezvoltarea turismului prin constructia unor hoteluri numai de 5 stele IN TOATE ORASELE toate in stil „oversea” dar cu ornamentatie traditionala chinezeasca si ce curatenie …Capul conducatorilor si dorinta de munca a POPORULUI aduc prosperitate unei natiuni

      • Mai e o problema: economia comunista avea debuseu in tarile CAER si Tratatului de la Varsovia. Foarte putin in alte tari, care nu admiteau calitatea, amabalajul, prezentarea romaneasca. Unde exportam tractoare, autocamioane, combine? Iran, Irak, Africa. Dacia a ramas in aceiasi parametri tehnologici 30 de ani. A trebuit sa vina Renault sa vedem ce inseamna o masina buna.

  3. Aveți dreptate în ceea ce spuneți, lucrurile enumerate și multe altele sunt un câștig cert al ultimilor 20 de ani.
    Dați-mi însă voie sa remarc câteva aspecte ca orice roman „cârcotaș”: multe din „realizări” (majoritatea) sunt de ordin strict material și nu spiritual , sunt progrese individuale sau de grup și nu colective (în nici un caz naționale), sunt făcute de cei care „s-au încadrat singuri în fluxul de progres și civilizație”, adică de cei care muncesc în străinătate sau în multinaționale sau au profitat de relațiile strânse politico-economice. Nu pot sa nu remarc discrepanta majora intre dezvoltarea urbana ( și aici ar fi multe diferențe intre marile orașe și micile târguri de provincie ramase evident într-o stare de subdezvoltare) și înapoierea de la sate, intre progresul material individual și stagnarea educației, regresul sistemului sanitar, inexistenta unui sistem de cercetare-dezvoltare-exploatare a certelor calități intelectuale ale acestui popor etc.
    Sunt un roman de 37 ani care-și aduce aminte încă(spre deosebire de mulți conaționali) de lipsurile enorme ale „epocii de aur ” și care vrea ca statul roman sa nu fie preocupat doar de „propășirea”materiala a (doar unora!) din cetățenii lui ci de dezvoltarea armonioasa a tarii întregi, de eliminarea dezechilibrelor din societate, de crearea unui spațiu în care sa ne simțim cu toții protejați, ocrotiți, în care educația și sănătatea poporului sa fie prioritate „0” etc.
    Dar se pare ca cer prea mult…

    • Nu statul trebuie sa asigure bunastarea fiecaruia ci propria munca si dorinta de autodepasire si auto formare continua. Statul asigura doar conditiile pentru asta. Daca reuseste sau nu este o alta discutie. A reusit sa deschida piata muncii din UE pentru romani. Asa ca aceia care s-au „dotat” cu competentele necesare pot merge in UE sa-si realizeze maximum de bunastare la care considera ca au dreptul. Vreo 2-3 milioane de roamani au si facut-o.

  4. „parcurile si bulevardele sunt mai frumoase decat la Budapesta, de exemplu. De departe mai frumoase decat celebra insula Margareta, da la Budapesta. ”

    Nu stiu cand ati fost dvs pe insula Margareta…cand Bucurestiul va avea macar un strand sau niste baze sportive de nivelul celor de acolo, mai vorbim. Pana atunci, pe alocuri ati cazut in hiper-optimism…

    Am fost de curand (sfarsitul lui august) si saptamana viitoare voi merge din nou la Budapesta, la cineva „la periferie” (districtul XVI). Nu am vazut inca in Bucuresti „periferie” care sa arate ca acolo.

    P.S. Am locuit doi ani in Budapesta, destul de aproape de insula. Nu prea exista comparatie cu Bucurestiul, fara suparare…

  5. O opinie contrara scrisa pe un blog.

    LUA-I-AR DRACU’
    Stefan Vlaston pe HotNews: “M-am decis sa fac si o lista a lucrurilor pozitive intamplate, prea cadem prada pesimismului si deznadejdii”… …”Am si pornit de jos de tot. Comunismul ne-a abrutizat si ne-a tinut intr-o izolare aproape perfecta, sparta doar de posturile occidentale de radio”
    Oare, ii chiar asa!? Nu-i rau sa vedem si cate ceva bun in jurul nostru, dar nu pot sa fiu de acord ca si dupa 21 de ani sa aruncam vina pe trecut si pe Ceausescu pentru nerealizarile de astazi. „Democratia” de 21 de ani pierde la scor mare comparatia cu „ceausismul” de 25 de ani cand e vorba de realizarile din economia tarii si pentru masa de salariati.
    In „ceausism” s-au facut: uzine, drumuri, cai ferate, hidrocentrale foarte mari, termocentrale, canale, scoli, spitale, campusuri universitare, irigatii, metrou, forta de munca (inalt) calificata in toate domeniile si la toate nivelurile, succese mari in fotbal/handbal/canotaj/gimnastica/scrima/tir/box etc, locuri fruntase la olimpiade, statiuni de odihna la mare si la munte, electrificarea intregii tari, concedii de odihna pentru majoritatea salariatilor, locuinte pentru aproape toata populatia, mari magazine, parcuri, achitarea datoriei externe a tarii, primul si singurul cosmonaut, prestigiu mondial pentru medicina romaneasca, respect pentru pozitia Romaniei in problemele internationale, educatia patriotica oricum mai inalta decat in prezent. Enumerarea poate continua si poate fi concretizata cu extrem de multe exemple. Carcotasilor care acum vorbesc despre calitatea, chipurile scazuta, a realizarilor de-atunci le atrag atentia ca ne folosim (inclusiv ei, carcotasii) si astazi (dupa n+21 ani!) de foarte multe din realizarile “ceausismului”. Si tot pentru ei o vorba populara zice: “Mai bine putin, decat deloc!”
    Ce s-a facut in “democratie”? In primul rand s-a distrus aproape tot ce ce s-a facut in „ceausism”: industrie, agricultura, turism, sanatate, invatamanat, sport, ordine publica, prestigiu international al tarii s.a. Mare „isprava”! S-au facut cladiri de birouri si vile pentru imbogatitii „suspecti”. S-au facut si cateva locuinte pentru salariatii mai marunti, dar au fost indatorati la banci pana la moarte. S-au facut o multime de televiziuni, radiouri si ziare care inunda viata noastra a tuturor cu noroaiele mediocritatii, subculturii, mahalagismului, nonvalorii. A fost inlocuita mutra lui Ceausescu de pe ecrane cu curve, palavragii politici, crime, accidente, jafuri, teleshoping si reclame mincinoase, jocuri la „poti sa castigi”, talk show-ri fara niciun sens. S-au deschis absolut toate canalele de scurgere peste granita a banilor romanilor inainte de a se crea fluxuri de venituri indreptate spre interiorul tarii (majoritatea caselor de schimb sunt ale turcilor si arabilor; romanii fac concedii peste granita, dar strainii nu vin la noi; bancile sunt in totalitate straine sau cu participare straina; cele mai bune surse de adus bani la buget au fost vandute strainilor: Petrom, Electrica, CEC si celelalte banci, cea mai mare parte din Loteria Romana, o parte din transporturile feroviare de marfuri; hienele si rechinii pandesc Posta Romana si ce-a mai ramas din Loteria Romana si ce-o mai fi in cotloanele intunecate ale mintilor lor lacome) Ce-a mai adus „democratia”?! „Democratia” a pus la discretia presei, cea de „a patra putere in stat”, TOATE celelalte puteri. Si daca in Constitutie se prevede separatia celor trei puteri in stat, nu se spune nimic despre neinterventia celei de a patra in treburile celorlalte trei. Daca a patra putere ar reprezenta poporul (cetateanul, contribuabilul, alegatorul) n-as avea nimic de zis. Nu cred ca mai exista vreun roman cu minte care sa nu fi observat ca toata mass-media (inclusiv posturile publice de radio si TV la care poporul plateste taxe!) reprezinta interesele unor cercuri de interese (ale celor foarte bogati sau sus-pusi!) extrem de restranse. Iar dumneavoastra, domnule Vlaston, incercati sa va salvati optimismul. Va doresc succes! Si eu duc demult o permanenta „munca de lamurire” cu mine insumi, dar pana acum n-am reusit sa ma autolinistesc. Incep sa ma tem ca mi-a ramas doar metoda blestemelor, intre care cel mai bland este „Lua-i-ar dracu’!”

    • Daca era mai bine in comunism nu s-ar fi produs evenimentele din dec. 89. Cand, indiferent cum a pornit, contributia populatiei, inclusiv a muncitorilor de la marile uzine bucurestene, a fost decisiva.

      Daca a trai la fel de prost cu totii reprezinta un obiectiv, ma rog, poate fi o optiune. Si atunci patura conducatoare nu traia la fel de prost cu noi. Dimpotriva, ne sfida din Mercedesuri, cum face si acum.

      Cei care traiesc mai bine acum, (nu toti sunt niste hoti), nu regreta vremurile comuniste. Eram tinuti incuiati in propria tara, n-aveam dreptul sa privim la tv-uri straine (cu exceptia bulgarilor), eram prostiti cu propaganda comunista oripilanta, cultul personalitatii, acelasi autoturism Dacia timp de 30 de ani, disparitia alimentelor de baza, cartelizarea lor, etc. Ar trebui ca fiecare sa aleaga pentru el cum vrea sa traiasca, nu pentru ceilalti concetateni.

  6. Buna dimineata, d-le Vlaston!

    Va felicit pt. perspectiva dvs pozitiva, si chiar daca poate unele din exemplele date nu sunt cele mai fericite, totusi este bine sa contorizam si plusurile, ca sunt destule.
    Asa zisa noastra criza din prezent, e mai mult o criza de moral, in care toata lumea e deprimata si nu stie… incotro; adevarul e ca ne ajuta mult si politicienii (nu doar cei din arcul guvernamental), care induc o angoasa continua, si vb d-lui Trump, se concentreaza prea mult pe problema, in loc sa se concentreze pe solutie.

  7. Am citit la o ora prea mica articolul dvs.(asa cum fac de obicei de fiecare data cand va gasesc) ,ca sa pot comenta.Acum o fac ,pentru ca mi-a placut si o fac cu placere (rar citesti ceva de bine…binele trece neobservat ,pe cand raul creste si distruge tot).Cei de mai sus care comenteaza si critica preamarind REALIZARILI si-au pierdut complet memoria sau privilegiile.Eu sper din tot sufletul ca acestia sa se inputineze si cei care apreciaza ceace ati scris ,sa se inmulteasca.Nu am fost de fiecare data de acord (vezi impozitul pe drepturile de autor),dar de cele mai multe ori sunt…si va respect.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro