vineri, martie 29, 2024

Partidele românești și religia. Un mariaj steril ideologic

Imediat după 1989, religia a fost un simbol al libertății, apoi, de-a lungul anilor 90, un simbol al anticomunismului. Treptat, Biserica Ortodoxă Română a devenit un apendice al administrației și puterii de stat și element obligatoriu protocolului de stat. După 2016, însă, dogma religioasă își face locul în doctrina politică a partidelor de la noi. Astăzi, religia nu e doar simbol și protocol, e deja parte a ideologiei politice.

Religia, simbol al libertății în societatea post-comunistă

După 45 de ani de comunism, la noi religia a fost privită ca un simbol al libertății în anii de după Revoluția din 1989. În chiar primele minute de transmisie liberă din istoria televiziunii române, Ion Caramitru și Mircea Dinescu, două dintre personajele-simbol ale Revoluției, invocau divinitatea, în deja celebrul ”Fraților, Dumnezeu și-a întors fața către noi!”

Credință = anticomunism

În anii 90 religia a fost asociată anticomunismului și deseori invocată de opoziția politică în lupta cu puterea reprezentată de FSN și Iliescu, considerată continuatoarea Partidului Comunist. Erau vremurile în care protestatarii îngenuncheau în Piața Universității, se închinau și spuneau Tatăl Nostru, erau vremurile în care referința la credință era considerată de opoziția de atunci o carte câștigătoare în lupta electorală. În dezbaterea finală din campania pentru alegerile prezidențiale din 1996, candidatul CDR, Emil Constantinescu i-a adresat contracandidatului său, Ion Iliescu, faimoasa întrebare, considerată la vremea respectivă aproape un game-changer electoral: ”Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?” Cu toate acestea, dincolo de credința asociată anticomunismului, în antiteză cu ateismul comunist, niciun partid nu s-a avântat în subiecte ce țin de dogma religioasă. 

Protocolul de stat și nelipsitul sobor de preoți

După 1990 Biserica Ortodoxă Română a redevenit o instituție asociată protocolului de stat, iar de atunci soborul de preoți e nelipsit de la tot felul de evenimente care implică autoritățile centrale și locale, fie tăieri de panglici sau sărbători oficiale, iar clericii de prim rang apar deseori alături de șeful statului sau al guvernului.

PSD și BOR în mediul rural

În același timp, dependența Bisericii Ortodoxe de finanțarea de la buget a creat o relație puternică între structurile sale din teritoriu și cele ale PSD, în condițiile în care social-democrații au avut de-a lungul anilor cea mai puternică reprezentare în teritoriu și mai ales preoților din mediul rural. Nu de puține ori, aceștia din urmă au acționat ca agenți electorali ai primarului. După ieșirea lui Iliescu din scenă, s-a accentuat și apropierea dintre PSD și BOR.

Ponta, român ortodox versus Iohannis, german luteran

În 2014, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, candidatul PSD, Victor Ponta a jucat, fără succes electoral, cartea apartenenței la ortodoxie, dar în cheie strict autohtonistă. Era pe de o parte, românul ortodox, Victor Ponta, de cealaltă parte, germanul luteran, Klaus Iohannis. Deși în sondaje românii optau pentru un președinte român și ortodox, la alegerile propriu-zise, profilul etnic și religios al candidaților nu a contat. Românii ar fi preferat un președinte român și ortodox, dar acestea nu erau considerate atribute prioritare în decizia de vot. În ciuda eșecului acestei strategii electorale, începând cu 2014, profilul conservator al PSD a devenit tot mai vizibil și manifest.

Coaliția pentru Familie și ascensiunea fundamentalismului religios în politică

Apariția Coaliției pentru Familie și campania acesteia pentru modificarea Constituției a marcat și intrarea religiei în prim planul disputelor politice. E adevărat că au mai fost în prim plan teme care au atras implicarea politică a cultelor religioase, cum e, de exemplu, aceea a predării religiei în școli, dar niciuna dintre acestea nu a avut un asemenea impact și anvergură.

Campania Coaliției pentru Familie a fost susținută de toate partidele parlamentare, cu excepția USR, cele două mari partide din Parlament la acea dată, PSD și PNL, fiind și cele mai active în susținere. Liberalii au semnat chiar și un protocol de colaborare cu CPF înainte de alegerile parlamentare din 2016.

Noul PNL și implicarea politică a cultelor neoprotestante

Perioada 2016-2018, cât a durat campania de modificare a Constituției inițiativă de Coaliția pentru Familie a marcat ascensiunea aripii conservatoare a PNL și a implicării politice a cultelor neoprotestante, din ce în ce mai puternice în PNL și chiar în PSD.

Deși referendumul pentru modificarea Constituției a fost un eșec rușinos pentru Coaliția pentru Familie și partidele care au susținut inițiativa, curentul politic care susține o un stat religios și-a continuat ofensiva, inspirat în primul rând de mișcările conservatoare din vest și, mai ales, din Statele Unite.

Astăzi, în campania internă din PNL, aripa conservatoare e decisivă în stabilirea câștigătorului, și religia a devenit o temă centrală.

O relație sterilă

Prin prisma ideilor și doctrinelor politice, relația dintre partidele politice și religie s-a dovedit superficială și sterilă în ultimii 30 de ani. Deși a avut o puternică prezență publică, religia nu a inspirat vreun set coerent de măsuri politice sau vreo mișcare politică și ideologică relevantă în România postcomunistă. Nu găsim în toți acești ani pe scena noastră politică un curent politic cu forța și consistența ideologică a creștin-democrației vest-europene.

În general, partidele au fost atente să nu deranjeze sensibilitățile religioase ale populației și nici autoritățile religioase și nu de puține ori au cedat presiunilor din partea Bisericii. Dar, până acum, niciun partid nu a trecut de această atitudine respectuoasă motivată electoral spre un curent politic ancorat în dogma religioasă. 

La rândul său, BOR, lipsită de vocația politică a Bisericii Catolice din Polonia, de exemplu, a preferat o relație comodă cu puterea politică, care să-i conserve statutul economic și administrativ și nu a dovedit în acești ani capacitatea de a inspira vreo mișcare ideologică.


În Centru este un proiect Digital Communication Network și Forum Apulum, sprijinit de Friedrich Naumann Foundation.
Puteți asculta podcastul “În Centru”, realizat de Teodor Tiță, pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts sau aplicația dvs preferată.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Buna Ziua Autorului
    tema este actuala, ramane actuala si peste o Suta de Ani. In perioada urmatoare vom asista si la Aparitia Aripii Politce a cultului Penticostal, timid reprezentat de Alternativa Dreapta si cativa ONGisti de la Clubul Libertatii.

    p.s cum s a incheiat povestea aceea din 2011, august ?
    Victor Cozmei a reliefat ceva legat de Dumneavoastra, in legatura cu niste afirmatii legate de un sinucigas.

  2. Un articol ce pare scris la normă, incapabil să transmită vreo idee demnă de reținut, alta decât că „BOR sucks” (ceea ce e ok – m-am obișnuit și sunt dispus să citesc, dacă există vreo șansă să găsesc și alte idei, mai de Doamne-ajută). N-am citit la vremea respectivă blogul d-lui Axinte, dar pare genul de postare pe care ar fi pus-o online din când în când, ca să nu uite followerii de el.
    Sper să fie doar o scăpare, nu o deteriorare a standardelor platformei Contributors (care publică și alți autori anti-religioși și anti-clericali, doar că mult mai talentați).

    • Cred că ați luat-o pe lângă subiect. Nu, ideea nu este că BOR sucks (asta e deja un truism, o organizație care militează pentru morala familială în timp ce unii dintre cei mai înalt plasați membri din ierarhie servesc la greu LGBT cu garnitură de viol – mă rog, doar LG, și nu vorbim de marca de electronice).
      Ideea, ca să o desenez pentru ca dvs. să o puteți percepe, este că relația dintre religie (nu doar BOR, sunt menționate și alte culte) și partidele politice este una sterilă.
      Adică, pentru a traduce ideea în termeni accesibili dumneavoastră, din relația celor două părți nu rezultă nici un avantaj sau direcție pentru societate, spre deosebire de Biserica Catolică, cea care adoptă linii mai clare și colaborează cu partidele într-o direcție sau alta (chiar și una greșită – părere personală – cum e cazul Poloniei).
      Adică cele două părți colaborează doar pentru a obține influență socială, și nu pentru a da contur unor mișcări sau idei, sau direcții de dezvoltare a societății.

  3. rolul lui Karol Wojtyla in prabusirea comunismului este incontestabil. de asemenea Laszlo Tokes a fost un razvratit si nainte de 89 si dupa. ce a facut popimea Romaniei ? i a spionat pe romanii din afara, securisti in sutana, i a flancat pe iliescu si toti bolsevicii ce au urmat. de la politrucimea, justitierimea, securimea si militienimea ce au sugrumat Romania inainte si dupa 89 n aveai nici o asteptare, dar memoria unor martiri ai inchisorilor comuniste (Calciu Dumitreasa, Arsenie Boca, Bartolomeu Anania si multi altii) ar fi trebuit onorata.

    • Păi există și-i puteți spune pe nume: PSD.
      Că programul e una și ceea ce face cu puterea pe care o are la dispoziție (și nu mă refer doar la majoritatea parlamentară, e destul de puternic și de vocal încât să influențeze și din opoziție) e alta, intră deja la chestiuni de detaliu.

    • Logica ne spune ca un partid ce vorbeste de prieteni imaginari si frici inchipuite este, categoric, format din excroci, religia este, a fost si va ramane prima si cea mai mare excrocherie. Asa ca legea si respectul sunt doar cuvinte goale.

      • Preotii spun ca doar un credincios poate fi moral ; daca nu esti credincios, automat esti imoral, sufletul tau nu are cum sa fie curat, decat in relatie cu cel de sus. O alta idee interesanta este faptul ca religia nu mai este in antiteza cu stiinta (!), ele concorda. Mi s-a spus de catre credinciosi ca ei nu citesc carti de stiinta ; cei dintr-o anume secta le-au comparat cu ciupercile otravite ; cum or fi stiind ca ele concorda ?

  4. A mina spala pe alta si amindoua obrazul . Pina la urma suntem obligati de viata sa ne separam credinta intr-un Dumnezeu propriu , ce ni se alatura in mai toate situatiile grele peste care trecem in viata si reprezentarea unui Dumnezeu anume creat de Biserica Ortodoxa sau de orisicare alta Biserica .Nu stim inca daca mai intreaga suflare romaneasca se roaga la unison aceluiasi Dumnezeu .Impresia multora este diferentiata si multi dintre credinciosi chiar daca se roaga Domnului nostru Isus nu poarta in inima si reprezentarea acestuia pe pamint numita la modul general Biserica .Amestecul bisericesc in problemele politice , asa cum ne sunt prezentate in text ,separa si mai mult credinta personala de credinta bisericesca .Mai pe toata lumea , chiar si cei ce respecta datinele strabune ce au si ele reprezentarea lor in biserica , atunci cind se refera la credinta poarta in suflet ,mai degraba ,o forma personala de credinta .Dupa revolutie ,nevoia imediata de credinta in Dumnezeu , ce era perceputa in acele vremuri ca si credinta in biserica (motivele sunt cunoscute ) s-a schimbat de-a lungul celor 31 de ani trecuti de la revolutia din Decembrie 1989 .Aceste schimbari se datoreaza, aproape in totalitate, nevoii de cunoastere si acesului imediat la informatie . Multiplele cazuri ,de reprezentati ai bisericii -ce au calcat alaturea cu drumul -, posibilitatile noi de comunicare rapida au modificat si ele intelegerea si au separat modul credinciosului in a intelege credinta si au adus in ecuatia credintelor , credinta personala datorata unui Dumnezeu propriu . Referendumul pentru modificarea Constituției a fost un eșec rușinos pentru Coaliția pentru Familie și partidele care au susținut inițiativa sau inselat cind au crezut in slaba pregatire si putina intelegere a fenomenelor si sexuale existente si naturale, ce stapinesc stihiile fiecarui animal numit OM, a poporului Roman .Nu s-a inteles si nici acum de catre unii ce nu pot pricepe inca de ce acest popor sau orisicare altul din acesta parte de lume nu a acceptat Referendumul cu pricina . Mai mult de atit , alti conducatori de prin tara vecina -Ungaria -ce traiesc inca in alte vremuri (cu mintea desigur )incearca si ei , presati fiind de pierderea alegerilor imediate (oricum este cintecul lor de lebada )sa faca acelasi lucru si sa declanseze un Referendum cu aceiasi tema .Poate ar trebui aduse aminte vorbele ce ne spun :Trebuie să-și dea seama că sunt parte a UE(cu referire la Ungaria, dar tot atit de adevarat si pentru Polonia -Slovenia ) și în această comunitate de valori nimeni nu poate fi discriminat din cauza sexualității, culorii pielii, genului, orice” .Inca nu se intelege aportul adus de catre unii dintre acesti oameni – ce se doresc a fi contestati dec atre unii – umanitatii si inca nu se intelege cum fiecare dintre ei au in spatele lor prieteni – membri ai familiei – oameni deschisi la suflet si la modul de gindire – milioane de admiratori pentru tot ceea ce fac zi de zi , pentru ei si pentru noi toti .A dezbina societatea, prin aceste formule politice , in speranta obtinerii unor voturi si a raminerii la putere ,este gresit ca formula de exprimare politica si pentru o zdrobitoare majoritate de neacceptat .Rezultatul a fost foarte clar si in Romania .

  5. Dupa parerea mea, ortodoxia Romaniei se aliniaza curentelor nationaliste, nicidecum ideologiilor politice.

    Din simplul motiv ca partidele Romaniei nu se definesc ideologic ci dupa aceleasi criterii ca si bandele de cartier.

    ===

    In Romania nu se poate vorbi despre ideologii politice. La rigoare, toate partidele Romaniei apartin de fapt stangii, cu diverse nuante.

    Cum ideologia este o trasatura ce defineste un partid politic, lipsa sa descalifica partidele ca fiind politice.

    Religia ar putera fi inclusa in matricea valorilor politice, daca partidele ar avea asemenea matrice.

    Faptul ca religia este folosita electoral intr-un fel sau altul nu o califica drept purtatoare de valoare, ierarhia valorilor fiind absolut necesar pentru a caracteriza si plasa ideologic un partid.

    ===
    As indrazni sa pun sub semnul intrebarii chiar morala crestina a romanilor. Nu vad cum comportamentul pe care il stim cu totii si-ar gasi macar un firicel de izvor in morala crestina.

    Ori, daca la nivel induvidual romanul nu e religios decat declarativ, nici la nivel social religia nu poate fi nimic altceva decat o forma fara fond.

    Cum partidele preiau valorile sociale, in acest caz nu au ce prelua.

  6. Felicitari pentru aceasta expunere explicita si documentata care demonstreaza ca BOR a trecut cel mai rapid la economia de piata si ca banul devine mai important decat orice dogma. Altfel nu se explica ridicarea a peste 1000 de biserici si peste 50 de manastiri si schituri, dar si afirmatiile discutabile ale unor inalte fete bisericesti fata de realitati economice si sociale.

  7. Contributors.ro : ” Comentator politic de peste 15 ani, blogger cândva, acum consultant în politică, copywriter freelancer și creator de content.”
    Este o opinie. Acest autor a facut in mod public afirmatii revoltatoare din multe puncte de vedere ( http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9962429-consilierul-personal-ministrului-muncii-dupa-asistat-sinucidere-daca-vrei-sinucizi-tii-pustii-mirel-axinte-comentariile-sint-prea-dure-astfel-momente-reactiile-cald-difera.htm) care definesc un altfel de profil.

    • Credeam că limba română a asimilat deja una dintre ocupațiile d-lui blogger etc. drept „creator de conținut”. Respect maxim pe toată linia (pentru persoane, probleme sociale, limbă ș.a.m.d. (sau i.a., dacă dl. preferă)).

  8. Cred ca articolul nu face distinctia necesară între religie și organizațiile religioase. Religia sau credinta religioasă este un fenomen care are in mai toate tarile un puternic impact politic indiferent de formele de organizare, as zice chiar seculare, sub care s-au așezat în societate.
    Singura religie csre nu s-a organizat încă la nivel statal este ateismul.

  9. Tema poate interesa o parte din public, in funcție de modul in care este abordată. Dar as îndrăzni o modesta observatie…

    Analiza pornește de la premise false. In România a existat un curent politic democrat -creștin, reprezentat (in parlament) de PNȚCD.

    Astazi partidul nu mai contează politic, dar autorul articolului pretinde ca analizează inclusiv perioada in care conta.

  10. Prin sudul tarii religia pare sa fie doar un set de obiceiuri si supertstitii, practicate si alea mai mult de nevoie. Relatia cu biserica si cu preotul e tot o forma de raportare la o autoritate unde oamenii fac doar strictul necesar, si atunci mai mult impinsi de la spate. Mai trebuie si sa scoata si bani din buzunar pentru serviciile oferite, iar preotii nu au cine stie ce reputatie in comunitate. Ce miscare politica isi poate trage energia din ceva oarecum rudimentar si practicat de nevoie? In sud, fenomenul religios consuma energie ca sa scoata bani. Nu prea are de unde sa cedeze energie altor miscari sociale.

    In Adreal religia pare sa fie alta poveste, cel putin pentru unele comunitati. Acolo sunt sanse sa construiasca cineva motorul politic cu combustibil religios, doar ca la nivel national s-ar putea sa nu fie foarte relevant. Nu cunosc situatia din Moldova, dar ma gandesc ca e mai aproape de sud decat de Ardeal, din motive istorice (?)

    In rest, articolul pare scris in graba si e cam sub standarde. Mirele, se putea si mult mai bine, chestie pe care sunt convins ca o vezi si tu. Pai ce facem aici? :)

  11. In vreme ce dezbatem pe toate fețele problemele religiei sau ale credinței noastre ,nu vedem și nu ne opunem câștigării marcante de teren a anticreștinismului,antecamera totalitarismului.Atenție mărită la progresiști,neomarxiști, promotori ai comportamentului deviant,cei care introduc concepte voit confuze pentru a inocula relativismul și a libertinajului prezentat ca libertate.În cel mai bun caz,unii ca aceștia emit elucubrații in care cultivă încrederea într-un Dumnezeu potrivit cu părerilor noastre iar nu în cel relevat de Vechiul și Noul Testament.In acest fel, oamenii devin mult mai ușor de manipulat,fapt care se petrece acum din plin,nu numai la noi ci și în occident,unde de fapt a început de vreo 40-50 de ani! A ne aminti că unii oameni politici au refuzat depunerea jurământului pe Biblie.

    • Juramantul se depune pe constitutie, esti slujbas al statului iar noi, statul, nu suntem interesati de prieteni imaginari.
      A trece credinte spirituale din sfera personala in cea a politicilor publice este, nu devinat ci monstruos, in plus cuvinte ca progresim si neomarxism au incetat sa fie strigat de lupta si au devenit litanie contra realitatii.

  12. Binomul BOR – Stat e un circuit închis care generează conservarea unor privilegii pentru ambele părți și doar pentru ele.

    Cum partidele românești care au tot împânzit aparatul de stat ( în mare parte PSD-PD-PNL ) nu sunt construite ideologic decât declarativ, pe fond avem niște grupări specializate în extragerea de rente pentru ele și parteneri.

    Așadar, acest binom nici măcar nu și-a propus și nici nu avea cum să genereze ceva pentru societate.
    Dimpotrivă, ambele părți ale binomului reacționează furibund ori de câte ori le sunt puse în pericol, declarativ și oricum timid, privilegiile toxice pentru societate.

  13. nimic nou. Religiile au fost primele partide din lume și până la urmă aceasta vor să o arate permanent, cooptând la activitatea lor partidele politice, și nu invers, cum naiv se crede.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mirel Axinte
Mirel Axinte
Comentator politic de peste 15 ani, blogger cândva, acum consultant în politică, copywriter freelancer și creator de content.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro