sâmbătă, septembrie 26, 2020

Pascal Bruckner a discutat cu cititorii depre cartile sale si despre soarta unei Europe la rascruce

Pascal Bruckner unul dintre cei mai activi si mai influenti intelectuali francezi din generatia s-a aflat in redactia Contributors.ro pentru a discuta cu cititorii despre romanele si eseurile sale precum si despre temele  sale predilecte: perspectiva unei Europe despre care Bruckner spunea ca vrea „sa se retraga din istorie”, multiculturalismul,  ideea de fericire, vina si tirania ei in societatea occidentala, noile relatii amoroase si iubirea.

Pascal Bruckner se gaseste in Romania la invitatia Gazetei Sporturilor pentru a lansa o noua serie de carti. Este vorba de sase romane ce vor aparea impreuna cu Gazeta Sporturilor, scrise de trei dintre cei mai influenti autori ai ultimilor ani: Pascal Buckner, Marc Levy si Frederic Beigbeder. Primele doua carti ale seriei de sase bestseller-uri sunt semnate de Pascal Bruckner: Luni de fiere, care apare pe 27 iulie si Hotii de frumusete, care apare pe 3 august.

Intalnirea s-a incheiat

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. Este nebunia lui Anders Breivik – o parodie de responsabilitate, dar nu a fost asa si nazismul?- un raspuns la politica europeana din ultimele decenii?

    • Cred ca este un gest de autoafirmare. Andy Warhol a zis ca fiecare dintre noi ar trebui sa aiba dreptul la cel putin 15 minute de celebritate in viata sa. Intr-un fel asta a vrut probabil sa arate iar pretextul invocat – lupta impotriva multiculturalismului si a islamului – nu sunt nimic altceva decat o masca care disimuleaza o rabufnire narcisiaca.

  2. Care credeti ca este cea mai mare frica a societatii occidentale de astazi? Daca s-ar face o analiza a cosmarului dominant, care ar fi acela?

    • Este subiectul urmatoarei mele carti. Cea mai mare frica a societatii occidentale este teama de disparitie pe care ecologistii de astazi o exprima prin numele de catastrofa climatica. Ce putem spune este ca Europa este paralizata de teama, in timp ce chinezii, brazilienii, indienii in China cinstesc in cinstea renasterii lor chiar daca aceasta renastere este una fragila de fapt.

  3. De la cartea Le Nouveau désordre amoureux pana azi cred ca mentalitatea despre sex si relatiile de concubinaj sau casatorie s-a schimbat destul de mult. Care este noua ideologie careia trebuie sa-i faca fata iubirea, astazi?

    • Pericolul principal care pandeste astazi dragostea este teama de angajament. Dorinta noastra este aceea de a cunoaste pasiunea fara a ne pierde libertatea.

  4. Care ar trebui sa fie reactia intelectualilor intr-o tara „confiscata” prin mijloace „democratice” de o oligarhie securisto-p.c.r.-ista? (editat)

    • Singurul element biografic este faptul ca dupa 1989 am calatorit foarte mult in India. Din acel moment, am fost cel putin o data la doi ani in India iar societatea respectiva ma fascineaza enorm. Pasiunea pentru India a fost reinnoita de lectura lui Mircea Eliade. Pe langa scrierile sale de Istorie a religiilor am citit cu mare placere Maiytrei, care relateaza povestea imposibila de dragoste intre un tanar student si o fata brahman. Este un roman excelent, care constituie una dintre lecturile care m-au inspirat cel mai mult.

      • Je vous demandes pardon pour que je ne peut pas ecrire et parler ci bien votre langue, mais j’ai l’impression que, contre comme je fais diplomatie sur mes sites d’internet, vous cherchez d’eviter les plus claires demandes de les monsieurs proffesseurs. Vous cherchez d’eviter les monsieur diplomats qui veulent voud demander sur le livre de Mr. Lucian Boia: France, hegemonie ou recul?
        Pour quie vous ne repondez pas a cet question, que est implicites de leur demands?
        Je vous remercie beaucoup, au revoir!

  5. 1. Can we referr to „Europe” other than a group of distinct nations that have in common the original (early) values of christianity?
    2. From this prspective, do you consider yourself an eurpean?

    • Intai de toate, Europa este unitara prin numeroasele razboaie purtate intre ele de natiuni iar proiectul de unificare europeana a constat tocmai in a afirma pacea ca valoare comuna si nu razboiul cum s-a intamplat in istorie. Din acest punct de vedere, aceasta tentativa europeana este o reusita, in sensul ca Europa s-a refondat pe ideea de refuz al razboiului. Acest refuz nu este totusi suficient pentru a garanta un proiect coerent. Toata lumea vrea astazi sa se instaleze in Europa, chiar in momentul in care Europa se indoieste de ea insasi mai mult ca niciodata. Ma consider mai european ca oricand si imi iubesc tara din ce in ce mai mult.

  6. Poate fi criza economica socul care sa scoata Europa din apatie?

    Multe persoane compara Europa de azi cu Imperiul Roman inainte de prabusire. Cum vedeti Europa peste 50 de ani daca evolutia va continua in aceiasi parametri?

    • Ca orice criza, si aceasta poate sa fie salutara sau fatala. Ea ar putea sa suscite un fel de trezire a elitelor dar ar putea si sa accelereze declinul. Comparatia cu Imperiul Roman poate fi valabila pentru tot ceea ce inseamna Occident. Si America este de 10 ani in cadere libera. Ne aflam intr-o situatie extrem de nesigura. „Acolo unde creste pericolul, creste de asemenea ceea ce-l indeparteaza” (Holderlin)

  7. Pareti preocupat de iluziile cu care ne inconjuram. In relatiile cu cei apropiati va puteti pastra ‘naivitatea’ astfel incat sa va bucurati de prietenie si de dragoste?

    • Bineinteles, iluziile nu ne impiedica niciodata sa atingem dragostea adevarata. Una dintre cele mai mari iluzii despre iubire este sa crezi ca iubirea chiar este o iluzie.

  8. azi am luat ‘luni de fiere’ cu gazeta spoturilor, ca sa o recitesc, si voiam sa va intreb in ce masura cele doua personaje masculine din carte reflecta personalitatea si experientele traite de dumneavoastra?

    • Sunt in aceeasi masura Franz si Didier, ma regasesc in fiecare dintre ei. Pe de-o parte sunt un om timid si introvertit, pe de alta parte pot fi indraznet si fascinat de autodistrugere.

  9. Cu ce sentiment personal ( gust ) ati ramas dupa publicarea romanului „Luni de fiere ” ?
    Care credeti ca este reactia majoritatii cititorilor romani ( care sunt majoritar crestini ortodocsi …) dupa citirea acestui roman al dvs despre care un profesor roman de psihologie ( psihanalist ) sustinea ( citez din memorie ) ca ” trebuie predat la curs studentilor ” ?

    • Mai intai de toate am fost surprins de modul in care a fost receptata cartea, chiar daca in Franta au existat multe voci care au considerat aceasta carte dezgustatoare. Chiar si astazi cartea a pastrat un oarecare caracter nociv. Dar faptul de a fi crestin nimic nu te impiedica sa te lasi fascinat de astfel de povesti. Intr-un sens anume, cartea este extrem de crestina in concluzia ei. Este vorba de o explorare a pacatului care nu este niciodata rascumparat prin iertare.

    • A fost teribil, pentru ca, pe de-o parte, traducatorul a destat cartea. De fiecare data cand intalnea in carte cuvantul dragoste il inlocuia cu sex. Pe de alta parte, au inlaturat cu buna stiinta 20 de pagini din carte, prin urmare cartea este foarte prost tradusa. In Statele Unite si tarile musulmuane, cartea nu a fost inteleasa. Niciodata americanii nu au vrut sa o retraduca. Intre timp, totusi, acum cinci ani a fost tradusa in Turcia.

  10. 1. „Europa la rascruce” mi se pare o dramatizare politicianista, ultimativa chiar, pentru ca „rascruci” sunt ori de cate ori trebuie sa luam o decizie. Exprima cumva aceasta idee tentatia unei centralizari federale, de tip american, in care democratia partilor constitutive este diluata in favoarea unei voci singulare, a intregului, dupa cum reclama unele opinii europene si chiar atlantice?

    2. Multiculturalismul a insotit intreaga perioada de ascensiune a lumii anglo-saxone, fiind clamat ca un lucru bun. O data cu criza mondiala, care a insemnat o retractilitate generala, se incearca retragerea acestei teze, dupa cum am aflat din afirmatia premierului britanic, David Cameron, care blameaza multiculturalismul, sustinand ca acesta este un esec. Mi se pare ca este o greseala politica, pentru ca multiculturalismul, culturaliceste vorbind, este o achizitie benefica a globalizarii, si ca de fapt greseala consta in a identifica sfarsitul imigratiei clandestine (cu toate relele care o insoteste) cu asa-zisul „esec” al multiculturalismului. Intrebare: nu credeti ca „esecul multiculturalismului” este o conceptie retrograda, care, daca va fi implementata, va deschide calea egoismului, izolarii si vanatorii de vrajitoare?

  11. Cum priviti islamizarea Frantei si a Occidentului in general. A citit de existenta a peste 2.000 de moschei in Franta. Pare enorm si monstruos. La Chanson de Roland ar putea deveni La Chanson de Ahmet? In rest…. mult geniu si de acum incolo!

    • Marele pariu astazi este acela de a sti daca Europa va fi islamizata asa cum ar dori-o musulmanii sau daca vom europeniza tarile musulmane. Adica daca islamul va deveni o religie ca oricare alta, compatibila cu legile laice si republicane. In acest proces, Franta mi se pare mai avansata decat tarile anglo-saxone, care sunt partizanele multiculturalismului si care vor sa ofere drepturi separate comunitatii musulmane. Tocmai de aceea militez pentru separarea dintre biserica si stat, pentru drepturi egale, independent de credinta religioasa. Mai ales in ceea ce priveste tema discriminarii feminine. Nu sunt pentru infiintarea plajelor separate pentru femei, nu sunt de acord cu scutirea fetelor de la orele de educatie fizica si nu sunt de acord cu existenta unui regim special in ce priveste accesul la serviciile medicale (de pilda musulmanii lor nu sunt de acord ca femeile lor sa fie consultate de medici barbati). Tocmai de asta am fost de acord cu legea care interzice purtarea voalului islamic (burka).

  12. Bonjour,
    Dans l’entretien avec JK Fowler vous critiquez le concept de multiculturalism qui va au-delà du culturel et sépare les règles juridiques pour les différents groupes sociaux, et le comparez avec l’apartheid. C’est bien sûr un paralogisme, car le 2ème est une politique discriminatoire, tandis que le 1er répond aux demandes des communautés visées. Ma question est néanmoins: peut-on toujours séparer „culture” et loi/règle chez les immigrants? (v. le cas du voile islamique)

    Et si vous avez le temps: est-il possible de trouver volontairement les limites du sex non-destructif dans une relation?

    Merci,
    Cristian Dragnea

  13. Ati mai fost in India din anii `80 cand ati scris „Paria”?
    S-a schimbat situatia dalitilor incepand din acel moment ?
    Ce v-a placut in India pentru ca citind „Paria” am vazut ca au fost destule lucruri care v-au socat, care cred ca ar soca orice fiinta umana care traieste intr-o tara care nu are un sistem de caste?

    Va multumesc

    Cristina

  14. am citit cu mare interes o mare parte dintre romanele dumneavoastra, precum si minunata ”Noua dezordine amoroasa”. intrebarea mea suna cam ciudat, dar daca ati fi fost un scriitor român si ati fi publicat exact aceleasi carti, in Romania si ati fi fost tradus in cateva limbi, care credeti ca ar fi fost traiectoia dumneavoastra ca autor? ce s-ar fi schimbat? credeti ca este important locul sau opera? va multumesc

    • Va multumesc pentru fidelitatea dvs de cititor. E adevarat ca este mult mai usor sa publici carti daca apartii unei culturi majore. Din acest punct de vedere, scriitorii anglo-saxoni sunt cei mai favorizati. Autorii francezi se simt extrem de dominati de suprematia culturii engleze. In acelasi timp insa, sistemul editorial mondial se afla permanent in cautarea unei voci originale. In aceasta cautare, sunt vizate de multe ori si culturi periferice sau care ies dintr-o lunga perioada de oprimare. Ma gandesc la exemplul lui Milan Kundera, la cultura ceha, Kadare (Albania). Toate acestea demonstreaza ca apartenenta la o cultura anume nu constitutie niciodata un obstacol in calea succesului mondial. Dimpotriva.

  15. Vedeti vreo paralela intre „proletari din toate tarile, uniti-va” de ieri si multiculturalismul politic corect de astazi?
    In eventualitatea unei variante, da sau nu, va rog sa argumentati.

  16. care este parerea dumnevoastra asupra miscarii „Indignati-va” si care pot sa fie repercusiunile acestei miscari in constiinta colectiva a tinerilor ? (este o miscare de suprafata sau este animata de un spirit mai adinc)

  17. Gestul extrem si condamnabil al lui Breivik a fost o deturnare nefericita a atentiei pe care trebuie sa o acordam viitorului multinationalitatii in Europa. Eu cred insa ca discutia nu trebuie abandonata ci continuata sau inceputa acolo unde nu s-a intamplat deja ca ea sa fie adusa in prim-plan.

    Intrebarea mea este: cum, in ce termeni si prin ce modalitati se poate asigura o discutie echilibrata privind multiculturalismul si viitorul lui in Europa, fara a fi compromisa cu argumente de genul „nu stiam ca esti un adept al lui Breivik” de ex. care ar putea fi folosit pentru o persoana care are rezerve privind multiculturalismul. Pe scurt, a fost compromisa discutia la nivelul societatii si al clasei politice prin actul lui Breivik, pentru ca acum este un subiect sensibil?

    Multumesc!

  18. Apoi, intrebarea nr.2

    Ce directie estimati ca va lua „narativa” in ceea ce priveste statul? Anume, dupa suprematia statului national, s-a insinuat statul multinational ..dupa parerea mea fara o discutie la momentul acela. Apoi de curand a aparut o temperare a avantului privind „statul multinational” si „multinationalismul”. Care credeti ca va fi urmatoarea etapa ?

    Va multumesc din nou!

Lasă un răspuns la Pascal Bruckner Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

România înapoiată: reflecții la început de toamnă electorală

Locuiesc într-un sat situat la mai puțin de 10 km de Sibiu, practic într-o fundătură mărginită de dealuri...

Marele Laser și frauda științifică

Dacă noi vom tăcea, vor striga pietrele. Luca (19, 38-40) *1. Preambul

Cum se stinge un sat în România

Satul Șirnea din comuna Fundata, județul Brașov este deja bine cunoscut de publicul românesc. Imagini feerice din acest sat de munte circulă...

Opțiunile geopolitice ale Europei în relația cu America și China

In caricatura care însoțește un articol apărut în Wall Street Journal, sub semnătura lui Andrew Michta, decanul College of International and Security...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.