vineri, ianuarie 27, 2023

Paşoptism şi junimism – din nou despre patriotism şi libertate

Naşterea guvernării social-liberale a  fost semnalul oficializării unui discurs anti-european şi anti-occidental ce nu are echivalent decât în mesajele primilor ani de guvernare fesenistă şi izolaţionistă de după 1992.  Din ce în ce mai  răspicat, purtătorii de cuvânt ai noii majorităţi  au  accentuat această latură autarhică şi xenofobă de care naţionalismul românesc, mai vechi sau mai nou, este inseparabil. Apărarea suveranităţii naţionale însemna apărarea dreptului unui stat membru al comunităţii euro-atlantice de a încălca, deliberat şi flagrant, normele democratice ce sunt însăşi temelia  acestui spaţiu politic.  “Patriotismul “ social-liberal implică apărarea unui regim ce a acuzat Statele Unite şi Uniunea Europeană de ingerinţă în  treburile noastre interne.

Naţionalismul care începe să contamineze întreaga societate românească îşi are, natural, exponenţii  săi mediatici şi politici. Între televiziunile trustului “ Intact”, pe de o parte, şi recentul naţional-liberal  George Becali , pe de altă parte, unitatea de vederi este vizibilă şi  previzibilă. Ostilitatea faţă de  Occident este dublată de exaltarea izolării ce riscă să submineze, pe termen mediu şi lung,  domnia  legii şi achiziţiile democratizării.  “ Naţiunea “ din faţa televizorului este un element inert, modelat de cei care, seară de seară,retrezesc demonii care au bântuit România în deceniile din urmă.  O sinteză de populism, anti- occidentalism şi  mistică naţională este  pilonul ideologic în jurul căruia se organizează viziunea despre societate, individ şi patrie  a majorităţii din parlamentul actual. Campania electorală care stă să înceapă  va fi apogeul acestei  ofensive mediatice şi instituţionale.

Şi totuşi, dincolo de această zgură care se adună, există o tradiţie a celei  mai sincere şi nobile iubiri de patrie, tradiţie la care cei ce posedă o minimă memorie istorică sunt obligaţi  să se întoarcă. Secolul XIX  românesc oferă , de la 1848 la 1866, de la Câmpia Islazului la  prima constituţie, imaginea luminoasă a ataşamentului faţă de naţiune  fondat pe încrederea în libertate şi europenism. Îndrăzneţ şi vizionar, gestul celor care, liberali fiind, au ridicat drapelul naţional, la 1848, spre a proclama principiile pe care  astăzi ne întemeiem libertatea noastră, este izvorul de la care ne putem hrăni, la rându-ne.  Curajoase şi temerare, umaniste şi europene, ideile de la 1848 sunt  codificate de elita autohtonă in Adunările Ad- Hoc, cele care impresionează , după un secol şi jumătate , prin generozitatea devoţiunii faţă de ţară. Lecţia de la 1857 este, înainte de toate, lecţia compromisului ce   sprijină modernizarea şi europenizarea. Amici  şi inamici ai paşoptismului, muntenii şi moldovenii din Adunări întrevăd viitorul patriei lor comune sub semnul principiilor guvernământului limitat, demnităţii şi toleranţei. Constituţia de la 1866  duce mai departe promisiunea acestei viziuni de la 1857.

Întoarcerea în timp, către rădăcinile patriotismului senin şi european al strămoşilor noştri, este alternativa la izolare şi mistică naţională.  Secolul XIX românesc este şi cel din care vine  moştenirea  junimistă ce  ne oferă celor de astăzi fundamentul ei critic, lucid şi moderat. De la  Titu Maiorescu şi P. P  Carp pot reînvaţă cei de astăzi că patriotismul nu înseamnă  demagogie şi beţie de cuvinte, ci examinarea lucidă a comunităţii de care aparţii. Scriind,  la 1868, despre şcoala Bărnuţiu şi direcţia ei naţionalistă şi anti-semită, Titu Maiorescu evoca, memorabil, acest  curaj al   libertăţii , umanismului şi toleranţei   ce poate să  ne anime şi pe noi, cei de astăzi.

“ Ceea ce ne susţine curagiul  în mijlocul acestei confuzii  a timpului este încrederea neclintită că dacă s-a întâmplat vreodată că civilizaţia să învingă barbaria, nu s-a întâmplat niciodată ca barbaria să invingă în mod durabil civilizaţia, şi în lupta acestor două elemente nu încape îndoială a cui va fi viitorul ! “

Îi este dat acestui patriotism  paşoptist şi junimist să ne fie îndreptar în clipele în care vuietul demagogic şi naţionalist pare să copleşească vocea moderaţiei şi a patriotismului. Libertatea şi solidaritatea cu valorile  familiei europene şi atlantice sunt  reperele care ne oferă energia de a merge mai departe, visând la patria pe care o putem construi, împreună.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Domnule Stanomir,
    La articolele dumneavoastra nu sunt, de regula, comentarii pentru ca nu raspundeti niciodata. Va plasati punctele de vedere, opiniile, teorilile si atunci cand cineva vrea sa comenteze, sa va contrazica etc, rezultatul = tacere. Pacat.

  2. din pacate patriotismul luminat al pasoptistilor si al junimistilor e demult uitat si inlocuit de o forma sincretica de nationalism securist, legionar, ortodoxist, si comunist in proportii variabile. O combinatie de virusi letali care se dezvolta rapid si de care e greu de scapat. Fiecare vizita in Romania imi confirma diagnosticul. Tot mai multi prieteni, rude, cunoscuti gandesc tot mai ciudat, semne sigure ale infectiei… la ultima vizita am reintalnit colegi de liceu, oameni cu facultate, oameni langa care am manifestat in Piata Universitatii, care erau ingrijorati de asa zisul cod al bestiei care ar fi inscris in pasapoartele biometrice, si care ne era impus de UE ca sa ne transforme in sclavi… si deveniti bineinteles suporteri USL din prea multa expunere la tv-urile de propaganda… daca ei au involuat in asemenea hal, de la ceilalti ce sa mai asteptam?

  3. Dragul meu, ma tem ca daca distinsii domni Vlad Nistor si Daniel Barbu intra in parlament nu se va mai putea spune ca „nu s-a întâmplat niciodată ca barbaria să invingă în mod durabil civilizaţia,” Masele largi si insipide, amagite cu promisiuni electorale fanteziste si cu banii unor magnati de mamaliga precum Gigi B…vor vota cum li se spune la TV. Oare cei doi au ceva din doctrina liberala? Traiesc si viseaza la marile idealuri liberale ale unor Ion IC Bratianu sau Dinu Bratianu? Sau mai degraba se gandesc cum sa faca rost de un post caldut, o leafa mare si ceva imunitate la procese penale (cazul lui DB)? Patriotismul social-liberal miroase a telemea de oaie de Pipera si a bani obtinuti prin deturnmarea banilor de burse, sau poate miros a intervenii facute de o batrana si distinsa istorica cu parul deja alb pentru ca fiul sau drag sa fie secretar de stat intr-un minister.. Pe bune, daca ar reinvia batranul Bratianu cred ca le-ar da cu pliciul de muste poana i-ar aplatiza….

  4. Hai sa ne interebam, mai bine, de ce adevaratele valori ale poporului acestuia (Plesu, Liiceanu, Patapievici, Baconski si ceilalti intelectuali asemenea) nu se simt datori sa returneze mai mult tarii in care s-au nascut, limitandu-se la lamento-uri exclusiviste, in ultimii 22 de ani, in loc sa ia condeiul intr-o mana si crucea in cealalta si sa lupte pentru refacerea culturii si civilizatiei de care romanii au fost mandri intre cele doua razboiae mondiale! Generatia de la pasopt cred ca se rasuceste in glia stramoseasca pe care s-au luptat sa o duca in Europa avant la lettre!
    Sa stiti ca Dorel de Romania ca si Doreii World-wide se ghideaza doar dupa principiul acela cu bagatul pe goarna..si trasul pe cosor… in relatia lor cu posteritatea!
    Va propun sa scrieti un articol in care sa identificati valorile care (mai) unesc la ora actuala indivizii din Romanica si pe baza lor sa incercati sa definiti patria si poporul nostru in secolul XXI!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro