joi, mai 15, 2025

Paşoptism şi junimism – din nou despre patriotism şi libertate

Naşterea guvernării social-liberale a  fost semnalul oficializării unui discurs anti-european şi anti-occidental ce nu are echivalent decât în mesajele primilor ani de guvernare fesenistă şi izolaţionistă de după 1992.  Din ce în ce mai  răspicat, purtătorii de cuvânt ai noii majorităţi  au  accentuat această latură autarhică şi xenofobă de care naţionalismul românesc, mai vechi sau mai nou, este inseparabil. Apărarea suveranităţii naţionale însemna apărarea dreptului unui stat membru al comunităţii euro-atlantice de a încălca, deliberat şi flagrant, normele democratice ce sunt însăşi temelia  acestui spaţiu politic.  “Patriotismul “ social-liberal implică apărarea unui regim ce a acuzat Statele Unite şi Uniunea Europeană de ingerinţă în  treburile noastre interne.

Naţionalismul care începe să contamineze întreaga societate românească îşi are, natural, exponenţii  săi mediatici şi politici. Între televiziunile trustului “ Intact”, pe de o parte, şi recentul naţional-liberal  George Becali , pe de altă parte, unitatea de vederi este vizibilă şi  previzibilă. Ostilitatea faţă de  Occident este dublată de exaltarea izolării ce riscă să submineze, pe termen mediu şi lung,  domnia  legii şi achiziţiile democratizării.  “ Naţiunea “ din faţa televizorului este un element inert, modelat de cei care, seară de seară,retrezesc demonii care au bântuit România în deceniile din urmă.  O sinteză de populism, anti- occidentalism şi  mistică naţională este  pilonul ideologic în jurul căruia se organizează viziunea despre societate, individ şi patrie  a majorităţii din parlamentul actual. Campania electorală care stă să înceapă  va fi apogeul acestei  ofensive mediatice şi instituţionale.

Şi totuşi, dincolo de această zgură care se adună, există o tradiţie a celei  mai sincere şi nobile iubiri de patrie, tradiţie la care cei ce posedă o minimă memorie istorică sunt obligaţi  să se întoarcă. Secolul XIX  românesc oferă , de la 1848 la 1866, de la Câmpia Islazului la  prima constituţie, imaginea luminoasă a ataşamentului faţă de naţiune  fondat pe încrederea în libertate şi europenism. Îndrăzneţ şi vizionar, gestul celor care, liberali fiind, au ridicat drapelul naţional, la 1848, spre a proclama principiile pe care  astăzi ne întemeiem libertatea noastră, este izvorul de la care ne putem hrăni, la rându-ne.  Curajoase şi temerare, umaniste şi europene, ideile de la 1848 sunt  codificate de elita autohtonă in Adunările Ad- Hoc, cele care impresionează , după un secol şi jumătate , prin generozitatea devoţiunii faţă de ţară. Lecţia de la 1857 este, înainte de toate, lecţia compromisului ce   sprijină modernizarea şi europenizarea. Amici  şi inamici ai paşoptismului, muntenii şi moldovenii din Adunări întrevăd viitorul patriei lor comune sub semnul principiilor guvernământului limitat, demnităţii şi toleranţei. Constituţia de la 1866  duce mai departe promisiunea acestei viziuni de la 1857.

Întoarcerea în timp, către rădăcinile patriotismului senin şi european al strămoşilor noştri, este alternativa la izolare şi mistică naţională.  Secolul XIX românesc este şi cel din care vine  moştenirea  junimistă ce  ne oferă celor de astăzi fundamentul ei critic, lucid şi moderat. De la  Titu Maiorescu şi P. P  Carp pot reînvaţă cei de astăzi că patriotismul nu înseamnă  demagogie şi beţie de cuvinte, ci examinarea lucidă a comunităţii de care aparţii. Scriind,  la 1868, despre şcoala Bărnuţiu şi direcţia ei naţionalistă şi anti-semită, Titu Maiorescu evoca, memorabil, acest  curaj al   libertăţii , umanismului şi toleranţei   ce poate să  ne anime şi pe noi, cei de astăzi.

“ Ceea ce ne susţine curagiul  în mijlocul acestei confuzii  a timpului este încrederea neclintită că dacă s-a întâmplat vreodată că civilizaţia să învingă barbaria, nu s-a întâmplat niciodată ca barbaria să invingă în mod durabil civilizaţia, şi în lupta acestor două elemente nu încape îndoială a cui va fi viitorul ! “

Îi este dat acestui patriotism  paşoptist şi junimist să ne fie îndreptar în clipele în care vuietul demagogic şi naţionalist pare să copleşească vocea moderaţiei şi a patriotismului. Libertatea şi solidaritatea cu valorile  familiei europene şi atlantice sunt  reperele care ne oferă energia de a merge mai departe, visând la patria pe care o putem construi, împreună.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Domnule Stanomir,
    La articolele dumneavoastra nu sunt, de regula, comentarii pentru ca nu raspundeti niciodata. Va plasati punctele de vedere, opiniile, teorilile si atunci cand cineva vrea sa comenteze, sa va contrazica etc, rezultatul = tacere. Pacat.

  2. din pacate patriotismul luminat al pasoptistilor si al junimistilor e demult uitat si inlocuit de o forma sincretica de nationalism securist, legionar, ortodoxist, si comunist in proportii variabile. O combinatie de virusi letali care se dezvolta rapid si de care e greu de scapat. Fiecare vizita in Romania imi confirma diagnosticul. Tot mai multi prieteni, rude, cunoscuti gandesc tot mai ciudat, semne sigure ale infectiei… la ultima vizita am reintalnit colegi de liceu, oameni cu facultate, oameni langa care am manifestat in Piata Universitatii, care erau ingrijorati de asa zisul cod al bestiei care ar fi inscris in pasapoartele biometrice, si care ne era impus de UE ca sa ne transforme in sclavi… si deveniti bineinteles suporteri USL din prea multa expunere la tv-urile de propaganda… daca ei au involuat in asemenea hal, de la ceilalti ce sa mai asteptam?

  3. Dragul meu, ma tem ca daca distinsii domni Vlad Nistor si Daniel Barbu intra in parlament nu se va mai putea spune ca „nu s-a întâmplat niciodată ca barbaria să invingă în mod durabil civilizaţia,” Masele largi si insipide, amagite cu promisiuni electorale fanteziste si cu banii unor magnati de mamaliga precum Gigi B…vor vota cum li se spune la TV. Oare cei doi au ceva din doctrina liberala? Traiesc si viseaza la marile idealuri liberale ale unor Ion IC Bratianu sau Dinu Bratianu? Sau mai degraba se gandesc cum sa faca rost de un post caldut, o leafa mare si ceva imunitate la procese penale (cazul lui DB)? Patriotismul social-liberal miroase a telemea de oaie de Pipera si a bani obtinuti prin deturnmarea banilor de burse, sau poate miros a intervenii facute de o batrana si distinsa istorica cu parul deja alb pentru ca fiul sau drag sa fie secretar de stat intr-un minister.. Pe bune, daca ar reinvia batranul Bratianu cred ca le-ar da cu pliciul de muste poana i-ar aplatiza….

  4. Hai sa ne interebam, mai bine, de ce adevaratele valori ale poporului acestuia (Plesu, Liiceanu, Patapievici, Baconski si ceilalti intelectuali asemenea) nu se simt datori sa returneze mai mult tarii in care s-au nascut, limitandu-se la lamento-uri exclusiviste, in ultimii 22 de ani, in loc sa ia condeiul intr-o mana si crucea in cealalta si sa lupte pentru refacerea culturii si civilizatiei de care romanii au fost mandri intre cele doua razboiae mondiale! Generatia de la pasopt cred ca se rasuceste in glia stramoseasca pe care s-au luptat sa o duca in Europa avant la lettre!
    Sa stiti ca Dorel de Romania ca si Doreii World-wide se ghideaza doar dupa principiul acela cu bagatul pe goarna..si trasul pe cosor… in relatia lor cu posteritatea!
    Va propun sa scrieti un articol in care sa identificati valorile care (mai) unesc la ora actuala indivizii din Romanica si pe baza lor sa incercati sa definiti patria si poporul nostru in secolul XXI!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro