Consiliul Concurenței este una dintre cele mai importante autorități publice din România, chiar cea mai importantă pentru mediul economic și pentru consumatori. Apariția acestei autorități a reprezentat o condiție pentru declanșarea negocierilor de aderare la Uniuninea Europeană, în 1997, iar normele legale pe care aceasta le aplică sunt identice cu cele aplicate la nivelul întregii Uniuni Europene. Mai mult, Consiliul Concurenței este singura autoritate publică din România care poate poate aplica direct în cazurile sale prevederi din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Pentru ca o astfel de instituție să funcționeze corespunzător, este esențial ca cei care sunt numiți la conducerea sa și care iau cele mai importante decizii, inclusiv în ceea ce privește investigațiile și sancțiunile aplicate în urma acestora, să fie bine pregătiți profesional și în afara influențelor politice.
În 2010, pentru a întări și garanta că în Plenul Consiliului Concurenței ajung doar cei care îndeplinesc condițiile menționate, legiuitorul a decis ca nominalizarea candidaților pentru aceste posturi să fie făcută de către Colegiul consultativ al Consiliului Concurenței, un organism în care sunt cooptați, în proporții egale, reprezentanți ai mediului academic și universitar, ai asociațiilor pentru protecția consumatorilor și ai mediului de afaceri. Colegiul Consultativ este cel care primește dosarele de candidaturi, intervievează candidații și înaintează propunerile către decidenții politici, pentru ca aceștia să confirme sau infirme propunerile (politicienii nu au însă posibilitatea de a face alte nominalizări). De la creare și până în prezent Colegiul consultativ și-a îndeplinit deja de trei ori această funcție de selecție a candidaților iar rezultatele au fost cât se poate de pozitive pentru conducerea autorității de concurență. Mai mult, în condițiile în care indepdendența autorităților de concurență este o temă de actualitate în toate țările în care se aplică regulile de concurență, modelul folosit la Consiliul Concurenței din România a fost apreciat de către instituții internaționale de prestigiu, așa cum sunt Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț, Agricultură și Dezvoltare (UNCTAD) și în prezent servește ca sursă de inspirație pentru mecanismele de selectare a conducerilor autorităților de concurență în diverse părți ale lumii.
În aceste condiții, intenția din această perioadă a Parlamentului de a elimina rolul Colegiului Consultativ de selectare a membrilor Plenului Consiliului Concurenței este cât se poate de regretabilă și riscă să distrugă unul din puținele modelele pozitive create în România, care este sursă de inspirație și în alte state ale lumii.
Mai mult, proiectul de întoarcere la modalitatea de selectare a conducerii Consiliului Concurenței de dinainte de 2010 este în contradicție cu o recentă reglementare europeană – Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne, care are ca scop întărirea independenței autorităților de concurență din statele membre.
Potrivit art.4, alineat (4) din această directivă (numită și ”Directiva ECN+” după acronimul utilizat pentru”European Competition Network”, adică rețeaua autorităților europene de concurență din statele membre și prin care Comisia Europeană le coordonează pe acestea) ”Statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităților naționale administrative de concurență sunt selectați, recrutați sau numiți în conformitate cu proceduri clare și transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern.”
România este în faza de adoptare a acestei directive și în loc să mențină ceea ce este bun și să întărească și mai mult independența Consiliului Concurenței, așa cum cer instituțiile europene, se află în situația de a face un mare pas înapoi, prin eliminarea Colegiului consultativ din procesul de selectare a membrilor Plenului instituției.
Atunci când a fost legiferat rolul colegiului în procesul de selecție, s-a avut în vedere că modelul va putea fi extins și la alte autorități publice independente, așa cum sunt Banca Națională a României, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie sau Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Având în vedere că unele numiri în conducerile la aceste instituții, în ultimii ani, ridică semne serioase de întrebare, se impune cu atât mai mult ca în viitor nominalizările să fie făcute și la acestea în mod profesionist și obiectiv, folosind modelul testat cu succes la Consiliul Concurenței.
Așa că îndemnul meu pentru parlamentari, guvern și Președinte este să păstreze ceea ce este bun și în loc să elimine Colegiul consultativ din procesul de numire al membrilor Plenului Consiliului Concurenței, să extindă aplicarea acestui mecanism și la celelalte autorități publice care trebuie să se comporte independent, în interesul cetățenilor și la adăpost de influențe politice.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Buna dimineata,
Un punct de vedere echilibrat si care vine din buna cunoastere a ecosistemului concurential.
Poate ca si societatea civila ar trebui sa constientizeze lucrurile subliniate de autor
Cu stima
Laurentiu Stelea
In teorie autorul articolului are dreptate, insa, in practica Colegiul Consultativ in cauza nu a fost asa de eficient cum o arata teoria. A „selectat” si recomandat persoane care nu indeplineau conditiile cerute de lege, s-a facut ca nu observa detalii de relevante din CV-urile candidatilor si, nu in ultimul rand, a recomandat candidati refuzati ulterior fara justifacari clare blocand/complicand procedura numirii membrilor CC.
Mai mult, prin mecanisme subtile, reale si functionale, unele decizii ale membrilor Colegiului au fost influientate.Cunoscatorii intimi si apropiatii acestei institutii stiu asta. Sigur nici mecanismul numirilor politice nu reprezinta procedura ideala dar,parca, istoria o arata, a oferit variante mai bune.
Colegiul Consultativ a fost, pana acum, în faza de testare. Prin acest mecanism, Consiliul Concurentei a reusit sa ramana la un nivel profesional bun,in conditiile unui mediu politic – administrativ ostil.
Nu zic ca procesul de selectie a membrilor Plenului Consiliului Concurentei prin Colegiul consultativ a functionat perfect, ci ca ar trebui mers inainte, eliminand problemele constatate si riscurile, nu inapoi.
Daca analizam recomadarile Consiliului Consultativ, dar si persoanele care nu au trecut ”testul”
putem intelege usor raportul negativ al ”succesului” acestui mecanism. In teorie e bun, insa….. acest instrument a fost/poate fi folosit in interes personal.
Gazda (stiti la cine ma refer) cea care invita/alege membrii Consiliului Consultativ, poate usor sa influienteze indirect opinia de vot, si respectiv, decizia finala. Cum? Simplu? Membrii Colegiului sunt politicosi si vor tine cont de opinia/recomandarea ”gazdei” pt ca acopera cheltuielile de cazare, transport si protocol. Prin interpusi, sub aparenta organizarii procedurii, gazda, controleaza tot procesul, selectand doar candidatii doriti, atat in procesul de analiza a dosarelor, cat si la interviuri. Astfel au fost recomandati/selectati persoane ca……stiti bine la cine ma refer. Cum credeti ca, Consiliul Consultativ a permis recomandarea unor persoane care nu indeplineau conditiile cerute de lege. Pot da si exemple, dar le cunoasteti deja.
In final, tot politic se fac alegerile pentru membrii Plenului. Aratat-mi unul care a devenit membru al Plenului fara sa fie recomandat din zona politica. Unul, macar. Asadar, acest mod de alegere a Plenului este departe de a fi perfect. Este doar diferit. Atat.
Repet, nu am spus că acest mod de selectare este perfect. Este o bază pentru un sistem profesionist și obiectiv de selecție. Nu poți să nu ai implicare politică în astfel de numiri, din rațiuni care țin atât de democrație cât și de faptul că cei numiți trebuie să fie acceptați de restul instituțiilor publice. Am auzit și eu de posibile interferențe și am propus modalități în care acestea să fie evitate, inclusiv o mai mare transparență a evaluărilor.