joi, martie 28, 2024

PD-L, ACD sau altcineva? Politologul Dragos Paul Aligica a discutat cu cititorii despre viitorul dreptei romanesti

Recentul anunt al constituirii Aliantei de Centru Dreapta revitalizeaza dezbaterea despre structura politica  care poate si merita sa ocupe spatiul rezervat dreptei in politica romaneasca.

ACD (PNL + PC) isi va disputa aceasta zona cu PD-L, partid aflat la guvernare care are sansa de a-si aplica in exercitiul guvernarii principiile doctrinare.  Nu cu multa vreme in urma, a fost lansat ca ipoteza si scenariul aparitiei unui nou partid politic (fantomatica formatiune Alba ca Zapada,  introdusa in dezbaterea publica de un consilier prezidential) care ar putea sa preia o parte din electoratul nemultumit de optiunile actuale. .

Politologul Dragos Paul Aligicadiscutat online cu cititorii Contributors.ro despre polarizarea scenei politice romanesti, despre nevoia de clarificare doctrinara si despre sansele formatiunilor care se revendica din zona dreptei de a iesi castigatoare din urmatorul ciclu electoral.



Distribuie acest articol

64 COMENTARII

  1. Despre ACD (PNL + PC) si cum isi disputa ei zona „de dreapta” cu PD-L a spus si scris totul Adriana Saftoiu (Articolul de pe Voxpublica, nu cred ca i-a scapat domnului Aligica). Probabil ca in virtutea fundamentalismului liberal de rit antonescian si in buna traditie romaneasca, o sa fie data afara din partid. Despre PD-L – e de dreapta in aceeasi masura in care e si ACD. Disputa asta, pe teme de pozitionare ideologica, a descris-o cel mai plastic Octav Mardale, intr-o celebra caricatura din perioada alegerilor prezidentiale din 2009. Nu pun link-ul aici ca sa nu sochez spiritele mai pudibonde. Restul, e folclor.
    Alba ca Zapada – cred ca cel mai mare sociolog roman in viata (si specialist in inginerie sociala), Lazaroiu, a citit prea multe tratate de sociologie americana si cade in aceleasi pacate ca si consilierii americani ai lui Nastase din perioada alegerilor din 2004. Adica complet pe langa. Daca isi inchipuie ca cu reshapati de la PDL plus disidenti (probabil atrasi de o subtila combinatie de cantece de sirena & mici santaje) de la PNL va suplini „in liga mare” rolul jucat de partiduletul fostului sef al mafiei personale, eu zic ca se inseala. Pentru ca nu poti face un principiu din a acorda echivalentele moderne ale dispenselor papale, acele indulgente sau cum se numeau ele. Nu poti face la nesfarsit din negru alb si din alb negru, dupa cum iti dicteaza interesele de moment, afacerile sau chiar hormonii. Asa ceva, sa-mi fie cu iertare, pastrand proportiile, numai Goering mai facea, cand declara „Eu hotarasc cine este evreu”. Nu am ce intrebari sa pun. Sa traiti bine!

  2. In acest moment partidele parlamentare plus PRM se bat pe un bazin de electorat activ care cred ca reprezinta in jur de 30-35% din populatia cu drept de vot, adica undeva la 7 milioane de cetateni. In acelasi timp, impresia mea este ca aceste partide ( poate cu exceptia PDL in ultimul an) se bat pe acest electorat de 30-35% fara a incerca sa se uite si la ceilalti peste 65%.
    Este foarte clar ca acesti cetateni sunt dezamagiti si nu se regasesc in ceea ce vad in clipa de fata pe scena politica.
    Este foarte clar ca acesti dezamagiti nu asteapta oameni noi in partide vechi. Asteapta altceva.
    Poate un partid fara oameni implicati pana acum in politica sa convinga?
    Poate, de exemplu, un partid al societatii civile cu un mesaj radical de dreapta ( a nu se intelege extremist) sa atraga?
    Poate un partid al tinerilor sa prinda?
    Este sau nu nevoie de o structura organizatorica pusa bine la punct in aproape fiecare localitate pentru a obtine un rezultat semnificativ?
    Ce face un partid nou daca intra cu 20% in Parlament? Trebuie sa faca alianta cu unul din partidele actuale. N-o sa-si dezamageasca electoratul?
    Iata cateva intrebari care isi cauta raspuns.
    Va multumesc

    • Relativ la tema unui nou partid, tanar, curat, profesionist etc. Trebuie sa fim prudenti. Nu stiu daca putem citi atat de usor ce asteptari au oamenii. Si mai ales ce implicatii au aceste asteptari in planul comportamentului lor electoral. Chiar si daca folosim tehnici de sondare a opiniei publice, incertitudinea ramane.

      Daca oamenii sunt intrebati in abstracto: “Vreti un nou partid? Votati cu el?” Vor zice “Da” in numar relativ mare. In plan practic insa asta nu inseamna mare lucru. Este o situatie similara cu sondajele in care romanul e intrebat: Cum v-ar place sa fie candidatul la presedentia tarii? Inalt, destept, frumos, gospodar etc? Romanul zice “ Da, chiar asa mi-ar place”. Ce-ti spune asta despre cursa prezidentiala concreta? Cum interpretezi operational faptul ca 90% dintre cei intervievati raspund ca “Da, as vota cu un candidat la presedentia tarii inalt, destept, frumos, gospodar…. pe scurt, perfect”!? Ce-ti spune asta practic?! Nimic.

      Ca si in cazul “presedintelui”, in momentul in care vine vorba de un “nou partid” real, lucrurile se schimba. Trecem de la ideal la real, de la abstract la concret. Or aici realitatea e complexa si frustranta. E o naivitate strategica sa crezi ca daca in sondaje 15% din romani spun ca vor un “nou partid frumos, curat si destept” asta inseamna ca daca faci un partid nou, el va avea automat 15% sustinere electorala.

      In ce masura “va prinde la electorat” sau nu un nou partid este o chestiune speculativa. Speculand, sa spun ca impresia mea este ca un nou partid nu va prinde. Unul din argumente e indicat chiar in intrebare: Impresia mea (care poate fi gresita) este ca acele forte sau grupari de la care se asteapta (teoretic vorbind) materializarea acestei intiative, nu au capacitatea operationala, finaciara, logistica, de resursa umana si de leadership ca sa puna la punct o structura organizationala nationala. Daca aceasta capabilitate ar fi existat undeva in societatea romaneasca s-ar fi vazut pana acum. In alte forme, dar am fi vazut-o. Nu o vad nicaieri.

  3. In conditiile abdicarii de la principii a PNL, PNTCD ar putea reprezenta o alternativa pentru electoratul de dreapta. Mai exact: centru-dreapta. Numai ca in interiorul PNTCD se duce o lupta stupida, intre cei care detin (ilegal) stampilele si majoritatea celor care reprezinta cu adevarat partidul. In acest cadru, Radu Sarbu, presedintele PNTCD sustine ca de taraganarea proceselor nu ar fi strain nici Palatul Cotroceni. Exista o oarecare teama a PD-L si a lui Basescu ca o eventuala clarificare in sanul taranistilor ar duce la „varsarea” unei parti a electoratului PNL si PD-L? Daca da, de ce nu ar fi asta un lucru pozitiv?

    • Din nefericire PNTCD (urmasa PNT) a fost innfiltrata pana la maduva, capturata si apoi distrusa de „oamenii” lui Iliescu, Brucan, Magurenau. Este greu sa mai crezi ca acesti pestilentiali vor lasa din mana frâiele PNTCD; Poate ca ar dori revigorarea partidului, asta pentru a „fura” din electoratul PDL insa doar cu oamenii lor la conducere.

      • nu vreau sa intru intr-o polemica ieftina, dar Ciorbea, Caramitru, Herlea et. co. sunt infinit mai putin pestilentiali decat cei de la conducerea PD-L (exceptie Macovei, Preda). Iar despre Magureanu tin sa va reamintesc ca partidul lui a fuzionat cu PD, ani in urma. Iar daca va intrebati de ce, un raspuns il puteti primi si din interviul acordat recent de dl Dorin Tudoran ziarului „Adevarul”, in care spune ca la o intalnire a sa cu Basescu in SUA, acesta ar fi lasat sa se inteleaga ca nu se va „ajunge la dosare”, pentru ca fiecare ar avea ceva de aratat despre celalalt, referindu-se la concurentii din politica romaneasca.

        • pnţcd-ul a fost uitat de electorat. poate şi „iertat”. pnţcd-ul de azi nu mai reprezintă nimic, pentru că nu mai are nimic. nici lideri, nici structură în teritoriu, nici vizibilitate, nimic. după 11 ani de la deces, încă mai există certuri între cele două facţiuni, iar vizibilitatea lui este aproape de zero. nu reuşeşte să propună nici un program viabil, are un singur lider cît de cît vizibil, pe ciuhandu. atît. cu o floare nu se face primăvară. pnţcd-ul e mort şi face parte deja din istorie. asta e, trebuie să ne consolăm cu ideea.

          • Te grabesti cu sentintele! Sau ai vre-o sarcina ? De-a lungul anilor, m-am convins ca cele mai abjecte atacuri si sumbre previziuni la adresa PNTCD vin dela comunist !
            Dar sa vorbim serios, PNTCD este O STARE DE SPIRIT, o idee de a face politica. Un grup credibil ar putea, cred eu, mobiliza inca multa lume in aceasta directie.

    • Am citit aseara un interviu cu Caramitru si incerc sa caut problema in alta parte decat la Cotroceni,asa cum de obicei este moda in politica din Ro.sa aratam cu degetul pe cineva,ascunzand/trecand cu vedrea/mintind propriile noastre incapacitati.
      Ceeace spune I.D este si ce spune Caramitru.Concluzia mea: balanta trage spre ce sustine ID sau Caramitru si nu Sarbu!

    • Din pacate e greu de estimat in acest moment ce reprezinta PNTCD din punct de vedere electoral. Unul din motive este ca nu prea mai apare in sondaje. Deci nu putem evalua mai precis, empiric, potentialul sau. In principiu insa nu vad de ce nu ar fi ceva pozitiv, asa cum sugerati.

      Refeirea la taranisti si taranism imi sugereaza insa o tangenta la penelism si un comentariu.
      PNL-ismul ca fenomen social nu are nimic de a face cu doctrina. Este ca Rapidismul. Rapidist esti pentru ca tii cu Rapidul. La fel si penelismul. Tatal meu era rapidist si penelist. Adeziunea sa la penelism nu avea logica, ratiune, doctrina. Nu avea un recurs la interese materiale. “Tinea” cu peneleul. Tinea cu Rapidul ca lucrase “in transporturi” si era penelist pentru ca strabunicul fusese “cu liberalii”. Pentru minoritatea microbistilor penelismului, nu conteaza cine conduce partidul, nu conteaza cum, nu conteaza compromisurile, nu conteaza doctrina. De fapt, din propria experienta, pot spune ca imensa majoritate a penelistilor traditionali-istorici, ca sa zicem asa, pe care i-am intalnit, erau mirific inocenti in ceea ce priveste orice ganduri sau preocupari doctrinare.

      Problema pentru PNL este ca, demografic vorbind, aceasta minoritate si influenta ei sociala (mica dar intensa) se sting rapid. Nucleul dur ce a tinut vii legimitatea si suportul moral al PNL in toata aceasta perioada va fi déjà impotent electoral in 2012.

      In plus nu imi dau seama daca lumea intelege ca daca planul Aliantei PNL-PC (eventual cu PSD) merge mai departe, 2012 va fi primul an electoral in care brandul PNL nu va fi prezent. PNTCD va fi probabil. Dar nu PNL. PNL va disparea ca nume, “comasat” in ACD. E ceva important la care inca nu am ajuns sa ne gandim ce semnificatii si implicatii are.

        • Avea insemnatate pentru unii: DA=Dreptate si Adevar! si ma ducea cu gandul la „Dreptate, ochii plansi…”

          Acum pana si Alianta asta incepe cu Centru – de la Conservator – si continua cu Dreapta – poate Liberala??? Aiurea rau de tot!

      • Am anticipat, la sfarsitul anului 2009, ca PNL o sa fie inghitit de PSD dupa decizia lui Crin de a pactiza cu Geoana in turul 2 la prezidentiale.

        Dupa primul tur, si mai ales dupa dezbaterea publica cu Basescu, la Cluj, Antonescu parea un candidat credibil pentru Presedentie. A confirmat si prin scorul bun obtinut in primul tur, dar mai apoi a inceput dansul final…

        Acolo a fost inceputul greselilor pentru Antonescu si vad ca persevereaza, si nu se mai opreste!

        Cinstit, niciodata nu mi-am imaginat ca CA sa fie asa de „daaa” incat sa se alieze cu PC si, mai ales, sa ia si un alt nume. Raspunsul posibil pentru alegerea unui alt nume l-am gasit: PC a fost exclus de la orice finantare europeana in cadrul aliantei centru dreapta europene, cu axa Londra – partidul Conservator, si avea nevoie de un „Porumbacu”, asa s-a potrivit…

        Voiculescu a jucat tare, a impus dead-line-uri ucigatoare: 31.01.2011 pentru infiintarea ACD, si a castigat! Felix nu mai avea cum sa joace cu PSD-ul lui Ponta si a incercat o alta carte, care ii aduce mult mai multe castiguri. Sincer nu cred ca spera sa obtina chiar tot, si ceva basca: pupaturi de la membrii din PC, si scandaluri in PNL!

        CA si PNL-ul au pierdut, si ce zumzet este in hambarul PNL-ului! „Bine” faci, „bine” gasesti!

  4. Dacă tot discutăm despre cui rămâne moştenire dreapta în politica românească poate că ar trebui să vedem şi în ce măsură răspunsul e relevant pentru electoratul din România. Are electoratul român afiliere ideologică/doctrinară? Şi dacă da, în ce proporţie?

    Mecanismele naturale care fac ca anumite segmente dintr-o populaţie să prefere măsuri de dreapta (liberale sau conservatoare) nu sunt tot una cu asumarea şi înţelegerea ideologiilor / curentelor respective. Senzaţia mea este că o bună parte din populaţia educată votează mai degrabă în funcţie de percepţia pe care o are faţă de nivelul de corupţie şi de dorinţa de a susţine acte de bună guvernare decât în funcţie de ideologie, pe care oricum nu o cunoaşte.

    În exerciţiul guvernării PDL este singurul care a luat în mod consecvent măsuri de dreapta (unele dintre ele chiar mai aproape de zona conservatorismului decât de cea liberală) dar calitatea implementărilor a fost cea care a dezamăgit. Cu alte cuvinte am avut măsuri de dreapta dar nu bună guvernare. Nu cumva asta va conta în opţiunile electoratului mai mult decât afilierea doctrinară?

    • 1. „Dacă tot discutăm despre cui rămâne moştenire dreapta în politica românească poate că ar trebui să vedem şi în ce măsură răspunsul e relevant pentru electoratul din România. Are electoratul român afiliere ideologică/doctrinară? Şi dacă da, în ce proporţie?”

      E o tema foarte importanta. Si aici din fericire avem cateva raspunsuri bazate empric. Persona care ar trebui sa raspunda este insa d-l Vasile Dancu. Din pacate eu nu pot comenta public privind datele impresionante pe care le are privind aceasta problematica. Mi le-a aratat dar nu i-am cerut permisiunea sa le comentez public. Deci nu o pot face. Echipa sa a facut insa in ultimele luni un adevarat tur de forta. D-l Dancu are in acest moment o fotografie foarte complexa al acestui fenomen, complex, confuz, contradictoiu si volatil care este orientarea ideologica la romani.

      Sa spun insa ca datele respective ne arata nu un raspuns, RASPUNSUL, unul si numai unul, ci ne ajuta sa intelegem un proces foarte complex, cu multe fatete. Cine se astepata sa gaseseasca in acele date o perspectiva si un raspuns unic, va fi frustrat de complexitatea datelor.

      Pot insa prezenta datele CADI, produse cu ajutorul IRES de echipa pe care o coordonez impeuna cu Aura Matei. Am intrebat: “In opinia multora, părerile oamenilor despre politică se plasează pe un interval de la stânga la dreapta. Dumneavoastră unde vă situati în acest interval?”Raspund cam in aceeasi proprtie intre: stanga/mai degraba stanga; centru, si mai degraba dreapta, dreapta. Important insa: nu stiu, 39%, nu raspund, 15%. Nu luati insa raspunsurile decat orientativ. Cifrele absolute variaza foarte mult de la sondaj la sondaj, raportul insa –cel putin din cate inteleg – se mentine in parametrii de mai sus. Metode indirecte de determinare a orientarilor arata insa cel putin la nivel declarativ o inclinare mai mare spre valori conservatoare si de etica a muncii si strategie de viata mai “de dreapta”. Dar totul e nuantabil si merita o discutie separata.

      Probabil e de interes sa mentionam ca la CADI avem chiar in perioada urmatoare programat un nou studiu ce va fi in teren saptamanile acestea aplicat prin logistica IRES. E un studiu exact pe tema in discutie si care completeaza si dezvolta anumite rezultate obtinute de echipa d-lui Dancu. Un instrument cu trei componente, intre care una investigheza destul de aplicat orietarile si atitudinile romanilor la interfata cu teme doctrinare. Vom sti in mod sigur mai multe in urma lui si vom reveni poate sa discutam rezultatele.

      • 2. „Mecanismele naturale care fac ca anumite segmente dintr-o populaţie să prefere măsuri de dreapta (liberale sau conservatoare) nu sunt tot una cu asumarea şi înţelegerea ideologiilor / curentelor respective.

        Este corect. Este insa acelasi lucru in esenta peste tot in lume. In grade si intensitati diferite. Dar in esenta la fel. Profesorul American Philip Converse a devenit celebru prin faptul ca a demostrat cat de ignoranti sunt de fapt americanii cand vine vorba de doctrina. Rezultatele sale au fost replicate incepand din anii 60 peste tot in lume. Publicul larg are orientari, atitudini, valori care de cele mai multe ori nu sunt conceptualizate deloc la nivel doctrinar. Purtatorii de ideologie si conceptualizare sunt de fapt o patura foarte restransa.

        Ca veni vorba: Aceasta sitatie este o sursa continua de eroare intre pragmatistii grabiti ai politicii. Nu inteleg ca strategia doctrinar-identitara are doua paliere. Nu folosesti aceleasi instrumente pentru cele doua tipuri de tinte. Doctrina este difuzata si mobilizata in moduri diferite in cele doua categorii. Iar categoria decisiva este cea rstransa, a purtatorilor de ideologie si conceptualizare.

        Poti sa ai sub control cate canale mass media vrei. Si sa ai monopol absolut cum aveau comunistii. Si poti sa torni tone de propaganda zilnica: legitimitatea si validarea doctrinara nu vine din apel la la publicul larg. Originea ei e in alta parte. Abia de acolo se propaga la publicul larg.

        • Referitor la confuzia privind orientarea doctrinara ”Raspund cam in aceeasi proprtie intre: stanga/mai degraba stanga; centru, si mai degraba dreapta, dreapta. Important insa: nu stiu, 39%, nu raspund, 15%. Nu luati insa raspunsurile decat orientativ. Cifrele absolute variaza foarte mult de la sondaj la sondaj, raportul insa –cel putin din cate inteleg – se mentine in parametrii de mai sus.
          Si la graba „sursa continua de eroare intre pragmatistii grabiti ai politicii”.
          Oare nu exista o graba si la teoreticienii care preiau teoriile unor ganditori, deja de la un anumit nivel si continua de acolo fara a incerca sa puna in ordine utopiile de la baza:
          – Omul nou care munceste dupa capacitate si e recompensat dupa nevoi ???
          – Piata libera cu agenti rationali si un stat minimal capabil sa elimine monopolul oligarhiei financiare sau al multinationalelor cu cifre de afaceri superioare GDP-ului (scuze) multor state ???
          Cand oameni inteligenti si care studiaza aceste teme se lasa furati de astfel de utopii ce relevanta au sondajele efectuate asupra unor esantioane ,care daca ar fi cat de cat cunoscatoare, ce relevanta ar mai avea asupra populatiei? Chiar nu merita ca niste minti cu adevarat luminate sa puna la baza constructiilor doctrinare niste premise mai “adevarate”?
          Am mai scris ca nu sunt un cunoscator in domeniu dar poate ca ar vrea mai multi sa inteleaga si poate atunci sondajele ar fi relevante. In present pot doar sa spun ca nu accept nici una din utopiile de mai sus deci si raspunsul meu ar fi viciat de fapt de cu totul si cu totul alte considerente ca si votul…

  5. o intrebare ar fi asta: toata lumea stie ca antenele nu prea puteau fi element major in negocieri intre penele si pece, pentru ca mesajul lor nu se schimba; in conditiile astea, intrebarea care ramane este cu ce ii este dator crin lui felix incat i-a dat, asa cum spune presa, 21 de locuri eligibile de parlamentari (pesedeul i-a dat, in 2008, 4 locuri eligibile)?
    a doua intrebare care ma framanta e asta: deocamdata optiunea e intre udrea si voiculescu. a devenit roamnia tara fara alegere, asa cum plastic se pronunta un editorialist intr-un ziar de azi?

    • Aceeasi intrebare o aveam si eu – nu considerati ca PNL s-a „abandonat” practic PC, prin virtutea impartirii „beneficiilor” si comparativ cu ce avea PC in relatia cu PSD?

      • Nu cunosc detaliile negocierilor PNL-PC. Vazut din afara am si eu o impresie similara ca a avut loc o mare eroare de negociere. Dar e o impresie ce nu se bazeza pe informatie de prima mana.

        Relativ la cealalta tema sugerata, pot spune ca eu doresc si astept o dezbatere doctrinara intre Alianta PNL-PC si PDL. Ar fi o idée interesanta. Trei lideri de la fiecare parte dezbat la Universitate in fata studentilor temele dreptei, comenteaza si dezbat cartile dreptei moderne, formuleaza in contradictoriu solutii si abordari de politici publice de pe pozitii doctrinare. Alti trei dezbat la ASE….. Las cititorilor placerea de a alinia echipele de debateri pentru cele doua parti (pot participa, de ce nu, si d-na Udrea si d-l Voiculescu) precum si formularea regulilor.

        In loc sa tot speculam cum e si cum nu e cu doctrina si identitatea si optiunile, sa facem un bine publicului sa sa organizam aceste serii de dezbateri. Toata lumea ar fi castigata si am vedea si noi pe ce stau ca resursa doctrinara partidele noastre. Pornind de aici am putea sa continuam si pe alte aspecte de oferta politica si program. Astfel vom avea o imagine mai clara privind optiunile. Optiunile intr-o democratie nu sunt date, se construiesc. Si nu se pot construi decat prin dezbatere si comunicare publica.

        • Poate ca sa fie interesanta si o dezbatere cu ACD si PDL in care sa isi prezinte/sustina programele propuse si sa fie subliniata legatura acestora cu doctrina de dreapta.

          Publicul, pe de alta parte, sa aiba posibilitatea de a intreba reprezentatii dreptei referitor la rezultatele asteptate, sa aprecieze realismul masurilor , legatura acestra cu doctrina de dreapta – asa cum este ea inteleasa de alegator – si sa rezulte, in final, masura in care programul raspunde nevoilor alegatorilor!

          Practic dezbaterea va raspunde la intrebarile: ce vrem? de ce vrem? cum vrem?

  6. 1. Exista vreo cercetare recenta care spune cum voteaza alegatorii care se considera de centru-dreapta? Predominant cu PDL, cu PNL sau sunt predominant indecisi?

    2. Pe termen mediu si lung, considerati mai bun pentru Romania un sistem bipolar, precum in SUA sau Marea Britanie sau unul multipolar, precum cel actual?

    3. Care e principalul factor ce impiedica formarea bipartidismului in Romania?

    • 1. Exista vreo cercetare recenta care spune cum voteaza alegatorii care se considera de centru-dreapta? Predominant cu PDL, cu PNL sau sunt predominant indecisi?
      Da, cercetare CADI (pusa in teren de IRES) in decembrie. La intrebarea:
      “ În opinia multora, părerile oamenilor despre politică se plasează pe un interval de la stânga la dreapta. Dumneavoastră unde vă situati în acest interval?”

      Din cei care spun: stanga, 4% spun ca voteaza cu PDL; mai degraba stanga, 8,9% spun ca voteaza cu PDL; centru, 15,7% spun ca voteaza cu PDL; mai degraba dreapta, 37,7% spun ca voteaza cu PDL; dreapta, 28,3% spun ca voteaza cu PDL; nu stiu: 21,2% spun ca voteaza cu PDL, nu raspund, 18,2% spun ca voteaza cu PDL.

      Din cei care spun: stanga, 14,7% spun ca voteaza cu PNL; mai degraba stanga, 11,4% spun ca voteaza cu PNL; centru, 22,3% spun ca voteaza cu PNL; mai degraba dreapta, 37,7% spun ca voteaza cu PNL; dreapta, 37% spun ca voteaza cu PNL; nu stiu: 17,6% spun ca voteaza cu PNL, nu raspund, 15,2% spun ca voteaza cu PNL.

      Ca termen de comparatie: din cei ce spun stanga, 54% voteaza PSD, mai degraba stanga 53%, PSD……….

      PDL pare sa fi patruns masiv pe culoarul de centru dreapta. PNL pare sa alunece usor spre centru stanga.

      Dupa stiinta mea, sondajele din toate sursele la care am avut acces in ultima luna dau cam asa:
      PSD 33% – 35%
      PNL 23%-24%
      PDL 18%-19% .

      In ultimele 60 de zile PDL a stopat caderea si a recuperat usor. PSD a stopat cresterea si a scazut usor, PNL fie e stationar fie a scazut usor. Vazand datele din mai multe surse, impresia este ca opozitia a atins varful undeva in octombrie. Presupunand ca actualul trend continua, e greu de spus cum ar mai putea atinge acel varf din nou. Consultantii opozitiei au vazut si ei asta. Regruparea opozitiei si rebrandurea ei incearca reacastigarea dinamicii de dinainte de noiembrie-decembrie. Or aici cred ca Sebastian Lazaroiu in analiza sa facuta pe Blogary are dreptate. Nu pare posibil ca in comasare sa mai atinga varful de atunci si nici pe cel actual (subliniez insa: in conditiile in care trendul actual se mentine). Bineinteles ca multe depind de PDL. Mingea e acum in terenul PDL. Totul depinde de cum vor juca pedelistii. Si evident de conjunctura economica europeana.

      • 2.Pe termen mediu si lung, considerati mai bun pentru Romania un sistem bipolar, precum in SUA sau Marea Britanie sau unul multipolar, precum cel actual?

        Experimentam de ani de zile cu actualul sistem. Cu rezultatele stiute. Nu prea avem ce pierde daca incercam 20 de ani si sistemul bipolar.

        • 1. Care e principalul factor ce impiedica formarea bipartidismului in Romania?

          In niciun caz comentatorii care au citit o carte de Arend Lijphard si de atunci inteleg sistemul democratic dupa principiul „omu’ si pogonu’”, „omul si partidul”. Impactul lor e minor. Iar cu ei e oricum o placere sa dezbati chiar si cand sunt in eroare mai mare decat cea mai sus mentionata.

          Factorul real este elita politica. Zece de partide, zece presedinti de partide, zece secretari generali etc. si nenumarate posibilitat de combinari de n luate cate k si tot atatea de aranjamente. Doua partide: doi presedinti, trei posibilitati. Putere, opozitie sau guvern de coalitie nationala.

  7. Teodor Baconschi e ca si inscris in cursa prezidentiala. Ii dati vreo sansa dat fiind notorietatea sa e aproape de zero iar Crin Antonescu pare sa fi devenit favorit, cel putin dupa ultimele sondaje?

    • Notorietatea sa nu este aproape de zero. Este competitiva. Nu e formidabila dar e competitiva. Avem datele pentru majoritatea figurilor importante din PDL, asa cum apar intr-una din cercetarile recente de la CADI.

      La intrebarea „ati auzit de T. Baconshi” raspunsurile sunt: Da, 51%, Nu 47%, nu raspund 3%.
      Comparativ, Sever Voinescu e la 65-32-3, Cristi Preda la 55-41-3, Sulfina Barbu la 70-27-3, Monica Macovei, 73-24-3.

      Vom replica insa cercetarea asta la CADI in curand. Nu suntem foarte siguri pe esantion. Numerele – ne spun insa colegi de la alte centre de cercetare – nu par a fi foarte departe de parametrii estimati si de ei.

      Se pare ca nu se intelege inca faptul ca scorul actual al d-lui Antonescu este rezultatul unor circumstante speciale. De pilda ca, intre altele, a fost protejat de blatul tacit al tuturor liderilor PDL care l-au menajat. Doar d-l Basescu (care de altfel urma sa fie victima noii Aliante DA dintre PDL si PNL , alianta al carei obiectiv, explicit articulat de liderii PNL intr-unul din momentele lor tipice de efuziune sentimentala in fata reporterilor, era izolarea si neutralizarea presedintelui) si cativa bloggeri si jurnalisti de dreapta l-au mai sacait din cand in cand, si asta fara mare aplomb si convingere.

      Cand ati auzit ultima oara un lider major PDL atacand pe d-l Antonescu? Acum lucrurile se vor schimba. Testul d-lui Antonescu nici nu a inceput. Cei care cred ca d-l Antonescu a fost testat in campania din 2008, uita cum s-a desfasurat acea campanie.

  8. Domnule Aligica, are vreun rost are sa vorbim despre clarificari in zona dreptei cand solutiile sunt, indiferent de partid, aceleasi? In ultimii 10 ani, programele guvernelor, atat cat s-a vazut din afara, au fost similare pana la confuzie. Numai oamenii care ocupau posturile erau diferiti de la un ciclu electoral la altul

    • Inteleg bine sugestia dar cred ca afirmatia e nunatabila. Solutiile nu au fost tot timpul aceleasi. Un exemplu: cota unica de impozitare. Altul: Legea Educatiei. Altul: pozitia fata de echilibrele bugetare. Solutiile gasite de guvernul Tariceanu in preajma ultimelor alegeri au diferite totusi de cele ale guvernului Nastase, de ceea ce sugerau expertii BNR sau de ce sugera teoria si practica finantelor publice. Exista totusi diversitate in aparenta uniformitate. Si acest lucru a contat si va conta.

  9. Am doua nelamuriri:

    1) Ati criticat alianta cu partidul conservator. Avea PNL alta solutie decat o intarire a opozitiei in conditiile in care PD s-a dovedit de-a lungul timpului in partener neloial ba chiar a incercat asimilarea intr-un „mare partid de dreapta”?

    2) Credeti ca alianta PNL – PC este mai toxica acum decat atunci cand PD si PNL s-au folosit de „solutia imorala” in 2004? Sau, mai recent, cand PD a fost aliat pentru cateva luni in 2009 si cu PC? Care sunt diferentele?

    • 1) Ati criticat alianta cu partidul conservator. Avea PNL alta solutie decat o intarire a opozitiei in conditiile in care PD s-a dovedit de-a lungul timpului in partener neloial ba chiar a incercat asimilarea intr-un “mare partid de dreapta”?

      PNL a fost invitat in mod repetat sa intre la guvernare de PDL. E un fapt. Asa cum am spus, liderii PDL, pana mai ieri, nu aveau alta strategie in inte decat prelungirea guvernarii prin cooptarea PNL. PNL avea deci solutii. Fie si numai aceea de a ramane separat in opozitie.

      Ma bucur insa ca ridicati cunoscuta tema a propagandei PNL ca „PD s-a dovedit de-a lungul timpului in partener neloial ba chiar a incercat asimilarea intr-un mare partid de dreapta”.

      Intamplarea face ca pot vorbi in cunostiinta de cauza despre asta: am fost un coautor al strategiei fuziunii si am urmarit de aproape miscarile de culise de la acea vreme.

      Culmea ironiei este ca strategia constuirii unui “mare partid de dreapta” era gandita ca avand pilon pe PNL. Principalul ei beneficiar era menit sa fie PNL, nu PD. In final ea viza chiar si pastrarea brandului PNL. Sa spunem lucrurilor pe fata acum, ca nu mai conteaza: Da, cineva urma sa asimileze pe cineva in acea fuziune dar asimilarea o facea PNL nu PD.

      Din interventiile din ultima vreme ale d-lui Tariceanu observ fie ca nici azi nu a inteles ce carte a avut in mana, fie ca a inceput sa creada si d-lui in propaganda pe care a inventat-o pentru a justifica deciziile nefaste luate atunci. Poate ca PNL nu ar fi reusit fuziunea. Dar nici nu a incercat. Incercand, chiar si in esec, si-ar fi schimbat istoria recenta….

      D-l Tariceanu culege azi ceea ce a sadit. Joaca un rol pe care nu se astepta sa-l joace intr-o partitura pe care el a introdus-o in partid. Ce se intampla azi e urmarea logica la ceea ce a hotarat atunci.

      • 2) Credeti ca alianta PNL – PC este mai toxica acum decat atunci cand PD si PNL s-au folosit de “solutia imorala” in 2004? Sau, mai recent, cand PD a fost aliat pentru cateva luni in 2009 si cu PC? Care sunt diferentele?

        Ma mira si pe mine toata dezbaterea aceasta despre alianta toxica. Ca si dumneavoastra si eu cred ca e un non-subiect. Nu prea ai ce sa comentezi. E atat de vizibil, de transparent ce se intampla acolo…. Ce sa discutam? S-a spus déjà cam tot ce era de spus despre PNL, PC, toxicitate inca de prin 2007. Acum nu sunt decat variatii pe aceeasi tema…. PNL interpreteaza dupa dictare o partitura terna. Din motive ce imi scapa, lumea pare mirata si indignata de ultimele evolutii. “Vai cine credea ca PNL face cutare si cutare ….!!!” De mirare era insa daca faceau altceva.

        De fapt exista totusi ceva interesant la PNL: D-l Tariceanu are pentru prima data sansa de a arata ceva in politica. Produs al conjuncturii si contextului, are in sfarsit ocazia sa demonstreze, pe spezele lui, ce poate. Votul unui marginal impotriva deciziilor celui care l-a marginalizat e ceva firesc. Revenirea ulterioara cum ca PNL sa negocieze mai atent data viitoare cand va negocia cu PSD e comica. Daca insa CPT reprezinta ceva in politica romaneasca se va vedea in saptamanile ce vin. Poate sa mobilizeze opozitie reala sau nu in PNL sau se lasa incalecat si tinut impaiat in vitrina de noul lider? Daca nu poate, lucrurile sunt clare. Nu mai necesita comentarii.

  10. Domnule Aligica:
    Alianta nou creata, cu toate antenele lor si cu tot discursul atragator, dar vizibil ipocrit, sforaitor, este moarta din start; orice om normal se va feri sa ii voteze. ei mai pot castiga ceva voturi doar cumparandu-le cu bani: (….in promisiuni nu mai crede nimeni).
    Planul lor, pentru a castiga alegerile, este sa-l dea jos pe Basescu si sa ajunga la banii publici cu care sa cumpere alegatorii infometati.

    Dihotomia stanga-dreapta inaugurata de revolutia franceza si-a mancat malaiul; in toata lumea acest sistem este in criza; in toata lumea se cauta noi solutii; Ea a functionat bine mai bine de un secol; a dat nastere luptei de clasa, a servit ca vector de manipulare a maselor (incitare a unor categorii impotriva altor categorii ale populatiei) si a dat nastere unei clase de parveniti privilegiati, situati deasupra ideii de justitie si responsabilitate.
    In Romania, gruparile partizane cu pretentii justitiare (gen PRM) au pierdut orice urma de credibilitate in fata electoratului.
    .Eu cred ca in acest moment Romania are nevoie de o formatiune credibila, justitiar – ecologica (ecologie politica) de tipul celei create in Franta de Daniel Cohen Bendit. Aceasta formatiune ar trebui sa se bazeze pe o miscare, deja existenta in forma difuza (o mare masa de nemultumiti insetati de justitie) dar care trebuie coagulata. Miscarea trebuie sa se bazeze pe un cod ce valori si un mecanism care sa duca la respectarea cu sfintenie a valorilor alese; acest mecanism ar fi elementul cheie pentru reusita miscarii.
    Cred ca D-na Monica Macovei ar putea fi port-drapelul unei astfel de formatiuni.
    Ce parere aveti ?

  11. Va rog, puteti defini ce reprezinta pentru dumneavoastra dreapta romaneasca autentica si care ar fi principiile si valorile ei (pe scurt, desigur).
    De asemenea, puteti mentiona in viata politica romaneasca o personalitate a trecutului si una a prezentului, pe care le considerati tipice pentru aceasta dreapta romaneasca autentica.
    Va multumesc.

    • Relativ la identitatea doctrinara a unui partid sau altul. Ideea este ca putem dezbate infinit impresiile noastre subiective: Eu cred ca PNL e de dreapta, tu crezi ca nu e etc. Ca sa depasim aceasta faza trebuie sa folosim niste criterii. Am sa reiau acest set pe care l-am mai discutat cu cititorii. Pe ce ne bazam cand spunem ca un partid are sa nu are o anumita culoare doctrinara? Pe urmatoarele criterii:

      1. Documentele doctrinare de partid (continutul si regularitatea cu care sustin anumite teme doctrinare specifice);
      2. Natura afilierii in familia internationala a partidelor politice;
      3. Aliantele politice interne;
      4. Masurile si politicile specifice avansate in exercitiul guvernarii;
      5. Masurile si politicile specifice blocate sau propuse ca partid de opozitie;
      6. Activitatea entitatii de partid dedicata dimensiunii ideologice, doctrinare si identitare a partidului (fundatia sau think-tank-ul partidului);
      7. Afilierea la infrastructura intelectuala internationala a fortelor politice afine (think-tankuri si fundatii europene si americane);
      8. Existenta sau absenta in leadershipul partidului a unor figuri emblematice si recunoscute ca purtatoare de valori si idei asociabile curentului doctrinar clamat de partid.

      Cand avem un astfel de instrument, sau cadru de evaluare, subiectivitatea si partizanatul nostru nu sunt eliminate cu totul. Dar sunt oarecum limitate, tinute sub control. In plus, incepem sa percepem nuante, grade, contururi. Incepem sa depasim nivelul de “Partidul X nu are doctrina/identitate”. “Partidul Y are doctrina/identitate”. Afirmatii fara argumente, fara probe, fara analiza. Putem aplica grila la PNL si PDL si putem vedea in ce masura unul e mai de dreapta decat celalat. E inceputul unei discutii constructive, indiferent daca ne place sau nu ce aflam despre favoritul nostru cand aplicam grila.

      In cartea Reconstructia Dreptei pe care am co-autorat-o cu d-l Valeriu Stoica si am publicat-o la editura Humanitas in 2009, am prezentat in detaliu o viziune despre dreapta romaneasca a secolului 21: procapitalista, proeuropeana, pro-nationala si liberala, in sensul clasic al termenului.

      Nicu Steinhardt – ca ganditor politic (liberal-conservator), ca om politic – a transformat un act de detentie si incarcerare intr-o forma sublima de manifestare politica-, ca om.

  12. Cum considerati pozitia PDL (si partial PNL) favorabila planului Gold Corporation la Rosia Montana, in conditiile in care acest plan se poate realiza doar prin sugrumarea initiativei locale si incalcarea proprietatii private a localnicilor din opozitie?
    Ma refer la interzicerea tuturor activitatilor cu exceptia mineritului, acordarea monopolului de minerit fara licitatie firmei canadiene si amenintarea localnicilor cu exproprierea in interes national.

    Cum vedeti relatia conflictuala dintre interesul initiativei economice locale si interesul corporatiei straine, in cazul Rosiei Montane?

    • Asa cum probabil stiti, m-am manifestat in repetate randuri in favoarea renegocierii contractului in cauza. Nu din motive ecologiste sau tursitic-balnear-artistice, ci din motive legate strict de interesul national. Suntem siguri ca Romania castiga cu adevarat cat ar trebui sa castige in noile conditii economice globale ce au implicatii pentru piata metalelor pretioase? De unde stim? Netransparenta cu care evolueaza lucrurile in negocieri e deranjanta. Am scris in mai multe randuri dar vad ca tema nu are nicio tractiune. Cei mai aprigi opozanti se pare ca au lasat-o moale de cand cu schimbarea de actionariat principal.

  13. O alta intrebare
    – credeti ca se va putea vorbi de PNL in viitor ca partid de dreapta, mai ales in cazul in care se va inhama la „constructia politica” impreuna cu PSD-ul pe un interval de 4-9 ani?(cum se vehiculeaza azi) Si tinand cont de proportiile dintre partide din alianta

    • Am dat niste criterii mai sus. Orice partid satisface aceste criterii pe zona de centru dreapta, va fi de dreapta.

      Ati vorbit insa despre viitor pe termen mediu si lung. Asta imi provoaca o reactie.
      Am vazut ca sunt multi care declara pe baza unor numere din toamna 2010 alegerile din 2012 castigate de varii formatii. Multi care stiu si scorul cu precizie. Eu tot ce pot spune este ca am avut acces in ultimele luni la date din mai multe surse si am urmarit atent dinamicile si structura acestor date. Mai mult, coordonez propriile mele cercetari ce imi aduc date suplimentare in unghiuri si nivele de profunzime pe care sondajele politce obisnuite nu le abordeaza. Eu nu stiu ce date citesc ei dar in datele cu care sunt familiar, nu se intrevede rezultatul alegerilor din 2012. Cine crede ca poate prezice si ca stie ce si cum, isi pierde timpul cu noi si prostiile noastre. Ar trebui sa fie déjà miliardar avand aceste capacitate de predictie cantitativa.

      De obicei facem trei lucruri pornind de la datele cantitative si calitative pe care le avem: extrapolari, analogii (calitative sau modelate) si scenarii. Le facem si le raportam, impreuna cu trendurile déjà inregistrate. Cand Sebastian Lazaroiu face niste scenarii si da niste numere vorbind despre Alba ca Zapada etc, nu face decat sa provoace gandirea si imaginatia strategica. Ar fi absurd ca oamenii politici sa se repeada si sa faca strategii luand de bune datele din scenariile sale. Scenariu e o provocare a imaginatiei strategice, nu o predictie.

      Totusi vedem ca oamenii fac strategii pentru 2014 pornind de la scenarii ce calchiaza la modul cel mai serios niste numere inregistrate lunile trecute prin sondaje. Absurdul situatiei ne scapa. Pentru ca nu e evocata Cenusareasa si Motanul Incaltat in ele, par probabil ceva foarte serios si stiintific. Sunt lideri politici care isi fac planuri cincinale si negoicaza pozitii de putere pornind de la aceste interpretari….

  14. Domnule Aligica, presedintele Traian Basescu a anuntat ca se retrage dupa terminarea mandatului ceea ce lasa PD-L fara un lider a carui autoritate sa fie recunoscuta. Credeti ca PD-L are de unde selecta un presedinte care sa ii poata asigura supravietuirea? Si daca da, nu e cam tarziu pentru o astfel de selectie?

    • Ce se intampla in masurarea pentru alegerile prezidentiale este hilar. Stim ca Antonescu are acum vreo 27%, Ponta 24% si Basescu 16%. Da, Basescu! Basescu intra in masurari desi nu va candida. Pentru ca PDL nu are inca un candidat, el tine locul de candidat PDL. Deci: PDL nici nu are inca un candidat in cursa si oamenii masoara cu toata serioziatatea rezultatele scrutinului din 2014 si impart puterea pe baza lui!

      Nu mai vorbim ca d-l Isarescu nu a anuntat candidatura inca. Sau celalalt candidat-surpriza care se va pozitiona in siajul alegerilor din 2012. Cine poate sti cum vor arata dinamicile cand campul de candidati se aseaza?! Se pare insa ca avem intre noi oameni care nu numai ca au informatia dar si actioneaza pe baza ei. Ce teoria comportamenului electoral, ce Arrow, ce teoria optiunilor sociale?! Oamenii stiu. Cinste lor!

  15. Ce implicatii credeti ca va avea decizia PNL pentru luptele interne din PDL? Credeti ca formarea noii aliante va avea impact asupra congresului PDL?

    • Miscarea PNL este o lovitura data la doua tabere din PDL.

      Pe de o parte erau cei care isi bazau toata strategia pe alianta cu PNL si asigurarea continuitatii la guvernare. Asta ar fi trebuit ca la congress sa tina loc si de program, si de reforma, si de relansare, si de reinoire etc. Calare pe calul salvator al refacerii Aliantei DA, veneau in goana eroii PDL, in dinti cu protocolul semnat cu PNL … in ultima clipa…Imagini dramatice, succes de public garantat.

      Pe de alta parte erau “reformistii” care sperau sa aiba o motiune separata, la fel de eroica, la fel de dramatica prin care sa se distanteze de conducere si sa-si asigure…. Nu stiu ce sa-si asigure, caci nu am inteles niciodata care e strategia reformistilor din PDL, in masura in care idea de strategie colectiva face parte din vocabularul lor. Dar ceva banuiesc ca ceva doreau sa-si asigure printr-un gest gratuit grandios… “Da, pierdem, dar pierzand, flacara reformei ramane vie, ramane aprinsa samd…. “ Sper sincer ca nu doreau sa-si asigure imaginea minoritatii principiale care se lupta dramatic pentru valorile sale, persecutata de fortele reactiunii. Romania fiind la aceasta ora o tara cu o supraproductie de oameni principiali persecutati de fortele reactiunii, nu cred abordarea ar fi avut mari sanse de izbanda.

      Una peste alta, miscarea PNL i-a bagat in ceata si pe unii si pe altii. Ea deschide calea alternativa ce presupune munca, reconstructie, efort, inteligenta, rabdare, pragmatism, leadership etc. Lucruri indeobste nu foarte prizate de oamenii nostri politici – reformisti sau nereformisti – a caror principala abordare presupune exact evitarea neplacerilor mai sus enuntate.

      Momentan ambele grupari sunt buimace prin transee. Mai dureaza ceva pana vor realiza ca placile tectonice ale politicii romanesti s-au miscat si ca acum trebuie sa gaseasca o solutie constructiva negociata. Si ca relansarea partidului nu poate fi facuta nici prin gesturi teatrale, nici prin exercitii cosmetice si nici prin fraude doctrinar-politice. Asta daca nu cumva ne bucuram prematur ca vom fi scutiti de circul unei motiuni reformiste kamikazde sau de penibilul unei motiuni bazata implicit pe idea de alianta cu Alianta PNL-PC.

  16. De ce seamana dreapta romaneasca atit de mult cu stinga romaneasca ca discurs si metoda?
    E un efect generat/exagerat de lipsa de rezultate a ultimilor 20 de ani sau tine de istorie si de noi ca oamenii?
    Reciclarea/reinventarea asta politica poate continua la infinit (e si asta un fel de ecologie nu? ;-) )
    Exista alternative? Tin ele doar de partidele politice?

    • O intrebare interesanta. Va sugerez sa cititi excelenta carte a d-lui Bogdan Murgescu, „Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice. 1500-2010”. Veti gasi o splendida analiza a problemelor structurale si pe lunga durata ale Romaniei.
      Aternativele nu tin doar de partidele politice. Dar din pacate nu se pot manifesta politic in mod functional si eficient pana la capat decat prin partide politice. Nu avem alta alternativa decat de a lucra cu partidele, prin partide.

      • Tocmai o citesc. Daca stim cauzele atunci e mai usor sa gasim si solutiile.
        Dar…”pacientul” nu raspunde la tratament trebuie sa ne gindim si la altenative.
        De acord de „totul prin partide” dar nu cu partidele asa cum sint ele acum. Sint caste, reprezinta interese speciale. Trebuie reinventate, reformate, reimprospatate cu cetateni obisnuiti. E nevoie de o soc. civila care sa fie cu ochii pe ei intre mandate etc etc.
        De fapt asta inteleg eu ca e promisunea reformistilor PDL: sa fie asa cum au promis sa fie, cum ar trebui, cum e nevoie. Si asa ceva e o promisune colectiva pe care au facut-o chiar si politrucii PDL.

  17. Buna ziua,
    Voiam sa va intrb urmatoarele:
    1)Exista vreun model/structura sau cod de bune practici, pe care sa o urmeze un partid, astfel incat sa fie transparente deciziile atat in interiorul cat si in exteriorul partidului? Daca da .. puteti va rog sa imi transmiteti un link?
    2)Daca nu exista, poate fi creat ? (ati putea enumera cateva nume care sa participe intr-un grup de lucru) pentru ca apoi sa ‘facem’ partidele din Romania sa adere la acest model.
    Multumesc,
    Vasile

    • 1. Cred ca da. Din pacate nu am link sau informatie concreta. Dar banuiesc ca undeva niste consultanti sau o agentie internationala are asa ceva pregatit.

      2. Partidele vor adera la aceste standarde cand sunt fortate zilnic pe caile dezbaterii publice si democratiei politice sa o faca. Atat timp cat mass media si comentatorii nu discuta la obiect, informat si pornind de la standarde, nici partidele nu vor simti presiunea sau nevoia sa internalizeze anumite standarde.

      Dati-mi voie sa dau un exemplu tangent dar care cred ca e totusi relevant.
      Vad mereu oameni care se intreba la modul retoric, ironic si insinuant „Care sunt “principiile doctrinare” ale PD-L?!”. Multi dintre ei sunt considerate profesionsti ai mass media.

      Iau aceasta intrebare nu ca pe una retorica ci ca pe una serioasa. Exista o modalitate simpla pe care am folosit-o pentru a rezolva problema. O recomand celor interesati, mai ales daca sunt comentatori sau analisti politici. Ceea ce am facut a fost sa intru pe pagina de internet a formatiei politice in cauza. Am gasit acolo chiar pe pagina de garda un document intitulat “program politic”. Capitolul 1 se numeste “Valorile si Principiile PDL”. Banuiesc ca oricine este interesat de raspunsul la intrebarea de mai sus il gaseste in lectura acelui document.

      Sigur ramane in discutie in ce masura acele principii sunt aplicate in practica politica de partidul in cauza. Dar asta e o alta discutie. Similara cu discutia despre “pricipiile profesionale” ale jurnalistilor ce clameza ca un partid sau altul “nu are doctrina” sau “identitate doctrinara” fara sa aiba cunostiinta de sau sa faca referire la documentele doctrinare publice si statutare ale partidului respectiv. Si in cazul lor, principiile profesionale jurnalistice exista probabil undeva. Dar in ce masura jurnalistii respectivi le si respecta, e alta discutie. Una importanta.

      Spun asta nu apologetic fata de PDL ci sa subliniez ca nu putem avea o dezbatere publica pe tema doctrinara, si nu putem forta partidele sa internalizeze principiile in practica daca toata discutia noastra se reduce la nivelul penibil de “Partidul X nu are doctrina/identitate”. “Partidul Y are doctrina/identitate. Pentru ca asa declar eu”. Discutie inchisa. Fara argumente, fara probe, fara analiza.

  18. 1. Cred ca noua alianta PC-PNL, asa nefireasca, si monstruoasa cum e, are drept unul din scopuri acapararea si distrugerea ideii de „dreapta” in politica romaneasca. Lupi in piei de oi, cum ar veni, desi nu vad dreapta romaneasca tocmai ca o stana.

    Intrebarea mea este: Daca, pentru a salva dreapta, ar fi nevoie de un nou partid, ce conditii ar trebui sa implineasca acesta si cum credeti ca ar putea avea sanse de reusita in masura in care PDL este serios compromis (votul Ritzi, PDL fiind singurul aliat suficient de puternic) iar Romania se afla aproape sub o dictatura media, cu exceptia internetului?

    2. Care ar fi noutatea ideologica al unui asemenea partid? E necesara o asemenea „noutate” sau e suficienta doar o limpezire a ideilor dreptei romanesti?

    • Am raspuns mai sus acestei teme. Nu cred ca exista capabilitatile pentru a forma un nou partid de succes. Avem multi oameni de calitate care critica, care comenteaza, care speculeaza, care vorbesc, care scriu bine. Nu avem oameni de constructie si leadership.

      Adevarata noutate in sfera dreptei romanesti este aparitia paturii sociala de dreapta, moderne. Oameni informati, inteligenti, dinamici, familiari cu piata, capitalismul si lumea internationala inconjuratoare. Blogosfera de dreapta e un ecou si o extensie a ei. Explozia blogosferei de dreapta in ultimii 2 ani e un fenomen remarcabil. Ea a schimbat dinamica mass media si a discursului public in moduri spectaculoase. Aceasta patura nu este insa suficient de puternica inca pentru a produce management, organizare si leadership.

  19. care credeti ca va fi traiectoria unpr si a udmr in noua configuratie politica .2 care credeti ca va fi traiectoria grupului tariceanu ma refer aici la alternativa stanga-dreapta.va multumesc

    • Am spus: d-l Tariceanu are sansa sa arate ca inseamna cu adevarat ceva in politica romaneasca. Dar pentru asta trebuie sa arate mai intai ca are „grup”… Or aici nu prea stiu ce sa spun… Are?!

      • da .are un grup destul de marisor dar vor fi dati toti afara .cred eu,sant obligat sa va dau dreptate in privinta strategiei pnl de fuziune cu pd.a fost greseala fatala a lui tariceanu

  20. Domnule Aligica,

    PD-L si PNL fac amandoua parte din familii politice transnationale. Afilierea politica internationala poate contribui, auzim adesea, la succesul sau insuccesul unui partid in plan intern. Poate fi fortata o alianta dintre cele doua din afara tarii? In numele doctrinei pe care amandoua partidele o revendica…..

    • Reformistii din PDL au preferat mizele individuale strategiei colective. Nu e o critica. E o constatare. Putem insa fi si critici. Nu poti pretinde unui partid sa te urmeze cand nu poti oferi o strategie colectiva si nici dovada ca poti lucra in echipa. A oferi leadership unor oameni care astepata leadership e greu. Leadershipul se formeaza si creste in echipa. Nu poti face echipe si exercita leadership cu 10 de zile inainte de alegeri, pe genunchi, avand ca obiectiv alegerile in cauza. Leadershipul se creste, se cultiva se castiga pas cu pas, se construieste. Omul este structural setat sa identifice si recunoasca leadershipul. Nu exista frauda de leadership. Leadership exerciti sau nu. Castigi increderea oamenilor si ii iei cu tine, dupa tine, sau nu.

      Daca voiau sa construiasca o alternativa autonoma in PDL (presupunand ca o astfel de alternativa era fezabila si dezirabila – ceea ce nu e clar ca e cazul), reformistii trebuiau sa inceapa munca de acum un an sau doi. Ideea ca scoatem din palarie in preziua congresului o alternative reformista inarmata si gata de lupta e naiva. Dar bineinteles, ma pot insela si m-as bucura sa ma insel….

  21. Dragos,

    exista la nivelul european (e.g. Cehia, Islanda) dovezi ale capacitatii unui partid nou in a culege voturi in pondere semnificativa, la un interval foarte scurt dupa constituire. In spatele lor se afla, insa, consistenta/si sau constienta unei clase de mijloc groasa ca un pieptar pe corpul social al tarii respective. De aici provine, cred, si aceasta fluiditate in constituire si functionare a respectivelor partide. Cuvintul-cheie, in ce le priveste, este RELAXAREA.

    Clasa de mijloc in Romania, atita cita este, nu are acest gen de relaxare care sa o lase sa opereze cu succes in cimpul politic. Sint oameni care trudesc din greu pentru un trai decent, dar sub spectrul nesigurantei. Sint oameni care, daca ar intra acum in jocul politic, si-ar vedea amenintate pozitiile de middle management din firmele, companiile sau directiile in care lucreaza sau pe care le detin. E ca pe vremea lui Ceausescu: tu nu protestai (desi ai fi facut-o), ca sa n-o pateasca parintii tai sau copii tai („tu” este un termen generic, aici).
    La fel e si acum: nu te apuci sa coagulezi o noua miscare politica, ca sa n-o dea afara pe nevasta-ta de la CONPET, sa zicem, unde face audit, cistiga bine, dar e pe un teritoriu in care fiecare se stie cu fiecare, si o recomandare negativa o poate bloca total.

    Este nevoie de figuri reprezentative, de „branduri” din rindul „generatiei 40”, sa zicem, care sa marseze la aceasta miscare, si este nevoie de o sustinere financiara (si de mult dinamism comunciational) din partea unor jucatori importanti de pe piata. Mi-e greu sa le intrezaresc, acum. In plus, daca ai o clasa de mijloc atomizata, nu ai constiinta breslelor, care sa te duca inainte, asa cum il duce team-ul pe liderul de echipa, in ciclism, si sa consolideze doctrina si politicile tale. De fapt, daca ne uitam atent, abia acum se da lupta in interiorul breslelor, indiferent ca e vorba de justitie, educatie, sanatate – domeniile nonprofit, dar care pot modifica radical optica societatii.

    Intrebarile mele sint:

    – poti incepe o miscare politica a clasei de mijloc, atita vreme cit clarificarile din breasla nu s-au facut si cit riscurile de a te angaja inproiect sint serioase?

    – citi lideri (de opinie si de organizare) ar fi necesari ca sa dai drumul la o noua constructie politica?

    – ar trebui ea sa apara mai intai ca o aripa a unei constructii politice consacrate, ca sa se poata tine pe picioare?

    – care ar fi miza prioritara pentru o atfel de constructie? Intrarea in parlament, un prag anume de atins, in procente, sau vizibilitatea si o pozitionare de dreapta fara echivoc pe teme majore?

    – Ce sistem de vot ar fi mai avantajos pentru un nou venit de acest tip? Cel de acum, cel pe liste, sau uninominalul pur?

    – Trebuie jucata la inceput cartea calaretului singuratic, sau cea a unor aliante inteligente (vorbim de Romania)?

    Multumesc,

    Narcis

    • Mii de scuze pentru faptul ca nu mai pot continua conversatia. Regret sincer dar programul ma obliga sa ma retrag….Sincere scuze tuturor!

    • Narcis spune:
      13/01/2011 la 15:08

      Dragos,

      exista la nivelul european (e.g. Cehia, Islanda)

      Nu ma pot prunuta asuopra Islandei, dar te asigur ca cees ce afirmi despre Cehia este complet eronat.

  22. Domnule Profesor,

    Aliantele fac parte din jocul democratic, indiscutabil, insa dpv al jocului opozitiei, asa cum rezulta din alianta PC-PNL se configureaza cumva impotriva naturii ( unde natura = definirea ideologica), gandind orientarea doctrinara (dreapta). Cazul Italiei ofera un joc al aliantelor pe axa dreptei destul de sinuoasa (Cazul AN-Fini si restul partidelor de centru dreapta), insa raman totusi, indiferent de disparitati, pe axa dreptei. Cum comentati politologic jocul aliantelor pe esicherul politic? Au ele un pattern reglator? Cum se definesc ele din perspectiva democratica ? Cum regasim alianta PC-PNL dpv al jocului democratic, cum o justificam si cum o vom evalua dpv al analizei politice? Cum s-ar distinge opozitia de linsajul politic in termeni democratici ? Ce va ajuta pe viitor, diseminarea intre cele doua tendinte?

    Extraordinara ideea unei dezbateri on-line pe aceasta tematica! Felicitari.

    Daniela.

  23. Buna ziua,

    Eu nu cred in basmul cu partidul “Alba ca zapada” la fel cum nu cred ca un cetatean roman cu afinitati politice de dreapta, cinstit si liber de sarcini, ii va acorda votul sau (sau ma rog, o parte din el) lui Dan Voiculescu, indiferent cat de onorat s-o simti Crin in aceasta companie.
    ACD este in actualul context, fara doar si poate, cea de-a doua mare pleasca pentru PDL. Spre deosebire de prima, inspirit numita astfel de Paleologu Jr., care era chiar o locomotiva puternica, aceasta noua pleasca este mai degraba o mina de aur ce se cere exploatata judicious si eficient.
    Intrebarea mea este:
    Daca ati fi strategul-sef al PDL ce actiuni ati recomanda partidului (si implicit guvernului) pentru urmatoarele 12 luni spre a convinge si castiga cat mai mult din asa-zisul electorat de dreapta?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro