joi, martie 28, 2024

PDL, partid de dreapta. USL, de stanga. E corecta evaluarea?

Sa profitam de acalmia relativa pe frontul crizelor politice interne si sa abordam o tema ce va reveni, fara indoiala, curand, in prim-plan. Identitatea doctrinara a partidelor. Cine e de dreapta si cine e de stanga in Romania? Sa incercam sa o discutam acum, cat se poate de neutru, inainte ca spiritele sa se infierbante si pasiunile si  partizanatul sa faca aceasta discutie din nou imposibila.

Sa evitam o discutie despre etichete si impresii subiective. Sa discutam despre criterii si standarde care ne ajuta in a determina orientarea unui partid. Sa discutam despre cum putem construi criterii daca nu obiective, cel putin mai putin subiective.

Miza discutiei? Daca dezbaterea publica si formatorii de opinie nu promoveaza aceste criterii, de ce am avea pretentia ca ele sa fie cunoscute si respectate de partide si electorat? De ce sa ne plangem cand nu o fac?!  Partidele adera la ele cand sunt fortate zilnic, pe caile dezbaterii publice si democratiei politice, sa o faca. Atat timp cat mass media si comentatorii nu discuta la obiect, informat si pornind de la standarde, nici partidele nu vor simti presiunea sau nevoia sa internalizeze aceste standarde.

Un exemplu procedural

Sa incepem cu un exemplu pur procedural inainte de a discuta metodologie. Exemplul poate parea partizan. Inlocuiti insa numele partidului de mai jos cu numele partidului favorit.

Vedem  mereu oameni care se intreba la modul retoric, ironic si insinuant „Care sunt principiile doctrinare ale PD-L?!”. Multi dintre ei sunt considerati profesionsti ai mass media.

Daca luam aceasta intrebare nu ca pe una retorica ci ca pe una serioasa, exista o modalitate clasica de a rezolva problema. E la indemana tuturor celor interesati, mai ales daca sunt comentatori sau analisti politici. Si e simpla: Pur si simplu intri pe pagina de internet a formatiei politice in cauza. De pilda, in cazul PDL, gasesti acolo chiar pe pagina de garda un document intitulat “program politic”. Capitolul 1 se numeste “Valorile si Principiile PDL”. Oricine este interesat de raspunsul la intrebarea de mai sus, il gaseste probabil in lectura acelui document.

Sigur, ramane in discutie in ce masura acele principii sunt aplicate in practica politica de partidul in cauza. Dar asta e o alta discutie. Similara cu discutia despre “pricipiile profesionale” ale jurnalistilor ce clameza ca un partid sau altul “nu are doctrina” sau “identitate doctrinara”, fara sa aiba cunostiinta de (sau sa faca referire la) documentele doctrinare publice si statutare ale partidului respectiv. Si in cazul lor, principiile profesionale jurnalistice exista probabil undeva. Dar in ce masura jurnalistii respectivi le si respecta, e alta discutie.

Sa repetam: Nu putem avea o dezbatere publica pe teme ideologice, si nu putem forta partidele sa internalizeze principiile in practica daca toata discutia noastra se reduce la nivelul pueril de “Partidul X nu are doctrina/identitate”. “Partidul Y are doctrina/identitate. Pentru ca asa declar eu”.Discutie inchisa. Fara argumente, fara probe, fara analiza.

Un exemplu metodologic

Am vazut in sectiunea de mai sus ca exista proceduri de mare finete si dificultate tehnica ce permit comentatorului roman accesul la date empirice importante pentru evaluarea si constructia profilului unui partid. Dificultatea procedurii scuza in buna masura de ce vedem atatea editoriale si comentarii  pline de afirmatii facute din burta, lipsite de fundament empiric, cand vine vorba de tema de fata.

Sa presupunemm insa ca cineva reuseste sa depaseasca aceasta laborioasa faza initala de documentare elementara. Urmeaza prelucrarea analitica a datelor. Intrebare: Exista o modalitate de a evita pura subiectiviate – idiosincraziile si partizanatul cand incercam sa prelucram datele  existente pentru a construi profilul doctrinar al unui partid sau altul?

Raspuns: Trebuie sa existe! Daca nu exista, trebuie inventata. Pentru ca altfel e vai de noi. Sa subliniem: Putem dezbate infinit impresiile noastre subiective: Eu cred ca PNL e de dreapta, tu crezi ca nu e, etc. etc. Tu esti prost ca nu intelegi! Ba tu esti prost!  Oi fi eu prost dar am un var care a lucrat in Germania …samd…

Sa propunem un set de criterii si o metoda de lucru. Imperfecta. Dar e mai bine decat nimic. Cititorii pot propune propria solutie. Importanta este efortul de a construi o solutie. Deci: Pe ce ne bazam cand spunem ca un partid are sa nu are o anumita culoare doctrinara? Pe urmatoarele criterii:

1. Documentele doctrinare de partid (continutul si regularitatea cu care sustin anumite teme doctrinare specifice);

2. Natura afilierii in familia internationala a partidelor politice;

3. Aliantele politice interne;

4. Masurile si politicile specifice avansate in exercitiul guvernarii;

5. Masurile si politicile specifice blocate sau propuse ca partid de opozitie;

6. Activitatea entitatii de partid dedicata dimensiunii ideologice, doctrinare si identitare a partidului (fundatia sau think-tank-ul partidului);

7. Afilierea la infrastructura intelectuala internationala a fortelor politice afine (think-tankuri si fundatii europene si americane);

8. Existenta sau absenta in leadershipul partidului a unor figuri emblematice si recunoscute ca purtatoare de valori si idei asociabile curentului doctrinar clamat de partid.

Sa construim pentru fiecare criteriu o scala. De exemplu, pentru „Natura afilierii in familia internationala a partidelor politice”, am putea avea: Afiliere cu stanga europeana, 2 puncte. Afiliere cu dreapta europeana, 1 punct. Ni se pare ca e o scala prea restrictiva? Facem alta, de la 1 la 5, plasam partidul favorit pe continuum, ii dam punctele respective. In fine, nu detaliul tehnic conteza in discutia de fata.  Conteaza existenta unei scale, comun agreata. La fel, pentru „Documentele doctrinare de partid”. Facem o scala. Punem la o extrema „stanga” (5puncte) la alta dreapta (1punct) etc. Si asa mai departe. Apoi insumam punctele conform codului predeterminat.

Treptat, treptat avem un instrument si un cadru de dezbatere coerent. Avem criterii. Introducem o unda de rationalitate in discutie. In loc sa pontificam pe baza intuitiilor noastre partizane, putem avea un inceput de discutie rational. Chiar si daca nu contruim efectiv o scala cantitativa, simpla idee ca ea poate fi construita actioneaza ca un reper, ca un cadru analitic ce ne infraneaza instinctul de a lua-o razna pe campii partizanatului si subiectivitatii neingradite.

Sigur, cand avem un astfel de instrument, sau cadru de evaluare, subiectivitatea si partizanatul nostru nu sunt eliminate cu totul. Dar sunt oarecum limitate, tinute sub control. In plus, incepem sa percepem nuante, grade, contururi. Incepem sa depasim nivelul de “Partidul X nu are doctrina/identitate”. “Partidul Y are doctrina/identitate”. Afirmatii fara argumente, fara probe, fara analiza. Fara nuanta.

De pilda, putem aplica grila la PNL si PDL si putem vedea in ce masura unul e mai de dreapta decat celalat. E inceputul unei discutii constructive, indiferent daca ne place sau nu ce aflam, atunci cand aplicam grila, despre favoritul nostru.

Concluzie

Pana la urma lucrurile nu sunt foarte dificile. E nevoie doar de putina concentrare si coerenta. Putem  sa avem divergente si putem dezbate care sunt criteriile optime. Putem dezbate modul in care punctam si ponderam un criteriu sau altul. Nu e necesar sa cadem de acord cu toate. E insa o discutie constructiva si de substanta.

Alternativa o stim deja: Sa rabdam in continuare logoreea autosuficienta a unor editorialisti si comentatori  binecuvantati cu o capacitate mistica de a discerne stanga de dreapta fara a fi citit in viata lor o carte de doctrine politice si in general fara sa aiba cea mai elementara idee despre ce e vorba in propozitiile care au ca subiect termenul “doctrina”.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

    • In nici un caz cineva care afirma ca e de stanga. Sau insinueaza ca ar fi de stanga. Curentele politice sunt definite si definibile. De politicologie (dupa unii politologie). Un fel de stiinta a politicii. Daca aveti cumva nelamuriri in ceea ce priveste definirea curentelor politice (dreapta, stanga, centru, s.a.) incercati sa vi le rezolvati prin documentare. Faceti un minim efort si deveniti pentru o vreme, macar pana va lamuriti necunoscutele, autodidact.

    • gresesc spunand ca (in perceptia publica) un partid de dreapta este cel ce ia IN MAJORITATE masuri de dreapta? orice guvern de dreapta din lume a luat candva masuri „de stanga” si INVERS.

  1. My two cents:

    Fie -100 (extrema stanga) si +100 (extrema dreapta). Sau „foarte stanga/foarte dreapta” pentru cei care au asocieri neplacute cu cuvantul „extrema”.

    1. Documentele doctrinare de partid (continutul si regularitatea cu care sustin anumite teme doctrinare specifice); -12/+12

    2. Natura afilierii in familia internationala a partidelor politice; -8/+8

    3. Aliantele politice interne; -12/+12

    4. Masurile si politicile specifice avansate in exercitiul guvernarii; -28/+28

    5. Masurile si politicile specifice blocate sau propuse ca partid de opozitie; -16/+16

    6. Activitatea entitatii de partid dedicata dimensiunii ideologice, doctrinare si identitare a partidului (fundatia sau think-tank-ul partidului); -10/+10

    7. Afilierea la infrastructura intelectuala internationala a fortelor politice afine (think-tankuri si fundatii europene si americane); -6?+6

    8. Existenta sau absenta in leadershipul partidului a unor figuri emblematice si recunoscute ca purtatoare de valori si idei asociabile curentului doctrinar clamat de partid. -8/+8

    Ma apuc de research si revin cu evaluarea mea pentru factiunile politice majore din Romania.

  2. Deocamdata, cel putin prin ceea ce vedem ca s-a intamplat de mai bine de un an si aproape jumatate, PDL pare a avea rezervat locul de pe dreapta esichierului politic, loc pe care s-a asezat confortabil. Cat despre USL… nu cred ca mai exista vreun un om zdravan la cap care sa mai aiba cumva vreo cat de mica indoiala ca aceasta mixtura politica ce-si spune USL n-ar fi altceva decat o structura ce reprezinta stanga retrograda si demagoga. Asadar, in mod cert USL reprezinta stanga. O stanga, insa, asa cum spuneam, retrograda si profund demagoga. o stanga care nu are nimci in comun cu stanga moderna de tip occidental. Diferenta a fost usor sesizabila si datorita scandalului Severin… A durat mai bine de o saptamana pana A. Severin s-a autoexclus din PSD (numai dupa presiunile insistente ale socialistilor europeni asupra PSD), ceea ce este, din punctul meu de vedere, inacceptabil. Si dovedeste ca PSD (putem vorbi deja de USL si in acest caz) nu este altceva decat o organizatie infractionala de tip mafiot.
    Precizez ca PDL mai are destul de multe de facut pentru a deveni un convingator partid de dreapta, de tip popular european. Indiscutabil, pasii facuti sunt in directia buna.

  3. Fratilor, am un prieten care are deja o expresie celebra „cred ca voi vedeti alt meci”
    De ce? Sa va explic: In 2011 nu e ca in 1850, sa vorba lu’ nea Basescu „iarna nu-i ca vara” pt. ca azi nu se mai poate vorbi de dectrine politice nici chiar la nivelul UE si cu mult mai mult la nivelul tarii de la nord de Balcani. 2 question: cum poate fi un baron local al PSD pesedist, sau cum poate fi un sef de sindicat membru PNL. Daca intelegeti cele 2 question atunci observati ca „platformele program” (WTF ce comunist suna) ale partidelor nu au nici o legatura cu activitatea membrilor partidelor, si atunci mai putem vorbi de deoctrina?
    Idee de doctrina politica a partidului X este exact cum spune nea’ Tudor Barbu de la ZeroTV, o galeata de excremente aruncate in ochii prostimi. Si pe zi ce trece tot mai multi vad acest lucru, ceilalti inca „se uita la un alt meci”

    Publicati comentariu, va rog,

  4. Tema este probabil de interes public redus, dar suculenta pentru cei putini interesati. In perioada alegerilor parlamentare m-am jucat si eu un pic cu ea: http://lacoltulstrazii.wordpress.com/2009/11/09/ce-model-de-societate-ne-propun-partidele/

    Recitind acum, n-ar fi prea multe noutati:

    -la PDL s-a adaugat un concept pe care l-as numi „neoceausism”: promovarea unei austeritati colective in scopul obtinerii independentei financiare a statului si a realizarii unor marete lucrari de infrastructura din fonduri publice;

    -PSD-ul a ramas la fel;

    -PNL-ul si-a inasprit discursul, preluand stilul isteric de la Antene, si a renuntat la orice pretentie de a mima macar interesul pentru ceea ce ar trebui sa fie baza sa electorala. De fapt poate e incorect sa spun „PNL”, ci mai bine Crin Antonescu;

    In plus, rezultatul alegerilor prezidentiale a dovedit faptul ca administratia de stat si serviciile secrete sunt mai puternice si mai bine organizate decat pseudocapitalistii formati in timpul lui Iliescu. Sau, generalizand, ca romanii dau rezultate mai bune daca sunt incolonati si li se da ordine decat daca sunt motivati financiar.

    Una peste alta, as spune asa: PDL: „comunism tarziu aka ceausism” intr-o varianta moderata de realitatile post-sovietice si cu un discurs neoconservator. Nu e deloc imposibil, mai ales la noi in Balcani.

    USL: socialism populist-paternalist de tip America de Sud.

    Unii promoveaza conducatorul virtuos de tip militar, altii conducatorii milosi de tip boier. Desigur, toti au vopsea europeana, ca toate pe aici pe la noi prin Romanica.

    • Raspunsul d-voastra este infantil. Nici o tara in istoria omenirii nu a construit ceva fara eforturi. In momentul in care sunteti suficient de prost pregatit incat sa comparati actuala guvernare cu comunismul, nu meritati mai mult decat sa fiti ignorat. Atitudinea d-voastra este comunista: doriti schimbare fara nici un efort.

      • Pot spune ca raspunsul dumneavoastra este specific pentru sustinatorii actualei puteri: pseudopoliticos, presarat cu repetate jigniri directe si promovand exact ceea ce spuneam si eu: efortul patriotic in slujba unor obiective marete fixate de conducatorul mult iubit.

        Ce sa spun, va doresc efort placut si fructuos! :)

        • Conform propriei dvs. păreri și logici, sînteți susținător al actualei puteri: răspuns (semi)politicos presărat cu jigniri gratuite. (Mai mult, ~80% din populația României are acest tip de comportament (nu neapărat politic), ~20% ar fi „peremiști” – adică nepoliticoși dar cu jigniri )

          Se poate oare construi o argumentație și fără argumente ad hominem?

      • Acuma mă scuzaţi că mă bag ca musca-n lapte, dar cred că am trecut demult de faza de construire a unei ţări (doar dacă nu o consideraţi un ongoing experiment, dar atunci trebuie să vă pregătiţi pentru o eternă austeritate) Deci, dacă nu mai construim, ce facem?

    • dle joness. Daca masurile de austeritate sunt „ceausism” atunci PDL este intr-o companie excelenta alaturi de Cameron, Merkel, Zapatero etc, caci TOATE tarile europene au devenit austere, ba chiar in perspectiva lui 2015 MULT MAI AUSTERE decat RO. USL l-as califica drept contaminat de peronism infantil, desi ancora marxista pura a lu Iliescu este inca acolo. La PNL este ori Potul cel mare ori inchisoarea datornicilor.

  5. Nu am inteles niciodata ce anume in dreapta, poate fi de extrema dreapta… Principiile dreptei se ivesc dintr-o viziune coerenta, practica, asupra realitatii naturale: lucrurile sunt diferite in natura, in permanenta competie (nimic mai adevarat). In fond e incorect sa utilizam conceptul „principii” cata vreme acesta denota faptul ca o anumita perspectiva teoretica este impusa realitatii naturale inainte ca aceasta sa fie complet inteleasa. Asta e mai degraba cazul stangii, tocmai de aceea stanga (extrema-comunismul sau mai laxa, social-democratia) este ideologie pura/falimentara: stanga opereaza cu un set de principii care nu se ivesc din intelegerea realitatii concrete, i.e: the noble savage, egalitate absoluta etc. Cred ca stanga poate fi rezumata, istoric, la ceea ce Steven Pinker a numit The Blank Slate (a se vedea The Blank Slate. The modern denial of human nature, 2001) Evident USL este la nivelul principiilor nimic mai mult decat un o formatiune socialist-comunista, Pe de alta parte, asocierea dreptei cu o religie sau alta (ortodoxie, catolicism) este si ea problematica caci asta inseamna ca recunoasterea individualitatii nu poate fi garantata decat daca se crede in existenta unui Dumnezeu iudeo-crestin. Asta inseamna ca individualitatea este la randu-i o inventie ideologica. O dreapta naturalista, tehnocratica este probabil optiunea ideala.dar pentru asta trebuie implementat la nivelul politicii si teoriilor politice un set de adevaruri stiintifice si filosofice fundamentale ceea ce insemna ca teoriile politice in absenta cercetarii stiintifice nu fac mai mult decat doua parale. Nu poti stabili proeminenta individualitatii si deci a unei democratii bazata pe recunoasterea individualitatii daca nu ai temei stiintific. Restul e ideologie.

    • Cum adica nu intelegeti ce poate fi de extrema dreapta in dreapta?
      A recunoaste ca lucrurile sunt diferite in natura, in permanenta competitie, cum spuneti, LASA loc ideii de diferenta si de competitie. Extremistul nu lasa acest loc, ci pune etichete pe fruntile semenilor, dupa cum il indeamna propriile interese de putere, iar in functie de eticheta lui, diverse grupuri de oameni, considerati in mod colectiv si definitiv, merita sau nu sa traiasca. Extremistul nu va recunoaste ca eticheta este o creatie pur ideologica nascuta din interesele lui, ci va incerca intotdeauna sa se justifice atribuind naturii eterne si obiective inventia mintii lui. Fie ideea ca o rasa/etnie este inferioara alteia de la natura, fie ca oamenii sunt sortiti de la natura sa nu-si poata schimba conditia legata de locul si mediul unde s-au nascut sau unde traiesc la un moment dat.

      Comentariul lui „dan” de aici exemplifica de minune extremismul in dreapta: daca i-am lua de bune premisele, ar insemna ca NATURA face astfel incat niciun somer si in general niciun om sarac nu poate deveni vreodata capsunar, angajat sau patron.
      http://www.logec.ro/2011/04/01/cine-a-intrat-in-criza-dar-cine-a-iesit/

      • Observatia dumitale denota o confuzie tipic socialist insa dscriminare rasiala sau sociala, economica, nu este de dreapta domnule. Argumentul e inept: e cum ai presupune urmand mitul socialist romantic al Cenusaresei ca cei bogati „e urat si rai:, iar cei saraci „e bun si cinstit”. Fals. Discriminarea nu are cauze ideologice univoce, ca dovada ca socialistii francezi sunt printre cei mai discriminatorii si cei mai agresivi mai ales cu privire la Europa de Est. Dar dincolo de aceasta, discriminarea este o forma de respingere a cuiva in baza unor criterii estetice care nu nimic de a face cu dreapta. Sunt negri care detesta albii, albi care detesta negri, etc. Albi care detesta alti albi, etc. Discriminarea e un comportament de-a dreptul biologic care exista absolut oriunde si de oricand. La fel stau lucrurile cu discriminarea sociala, sau tu ai impresia ca socialistul Nastase sau socialistul Obama va rupe paine cu tine?? Uite un exemplu, Obama a venit recent la NY, ca sa iei pranzul cu distinsul socialist te-ar costa 30.000 de dolari. Ei, ai mata socialist onest 30.000 de dolari sa dai pentru o masa cu distinstul socialist in Harlem?
        In plus, daca faci un efort de intelegere vei afla ca abolirea sclaviei a fost pusa la cale de dreapta.
        Sa ajungem la o concluzie: nu confunda tendinte discriminatorii cu dreapta, cel putin nu cu dreapta asa cum sumar si implict am definit-o. In plus nu presupune ca toti cei care sunt avuti sunt de drepta, asta e un alt mit fabricat de comunisti. Tine cont de faptul ca economia propsera tocmai atunci cand toti membrii unei natiuni au sansa sa produca ceva, ceea ce nu se petrece intr-un stat socialist/comunist.

        • N-am sustinut niciunde absurditatea ca discriminarea ar fi in esenta ei de dreapta sau ca toti avutii ar fi bogati. Am dat doar un exemplu, vrand sa raspund la afirmatia „Nu am inteles niciodata ce anume in dreapta, poate fi de extrema dreapta”. O sa incerc si mai clar: orice ideologie POATE evolua catre propria ei extrema si niciuna nu e scutita automat, de la natura, by default de acest pericol. A sustine contrariul, ca numai ideologia care nu ne place noua poate genera fundaturi extremiste, ar insemna ingamfare intelectuala, din aceea pe care o reprimam de obicei la altii. Exista si extremism de stanga, si extremism de dreapta. Asta-i tot.

          Si sa nu confundam in niciun caz discriminarea (o chestiune etica) cu preferinta (estetica), fiindca atunci inseamna chiar ca ne ascundem dupa deget sau ca nu stim despre ce vorbim. Mie poate sa-mi placa mai mult felul cum a facut natura ochii unui alb decat ochii unui asiatic. Discriminare insa ar insemna daca as crede ca rasa galbena e genetic inferioara. Dar eu nu cred deloc asta.
          Discriminarea nu e „un comportament de-a dreptul biologic care exista absolut oriunde si de oricand”, ci un construct cultural cultivat cu grija si pus la lucru atunci cand trebuie sa serveasca unor interese de putere. Pot sa ma decid la un moment dat ca toti chiaburii sunt dusmani ai regimului si ca trebuie exterminati. Pot sa ma decid ca ungurii sau evreii sunt dusmanii tarii si ca trebuie exterminati. Asta e „comportament biologic care exista absolut oriunde”? Atunci hai sa-l legitimam daca e asa de natural, nu?

          • Tocmai ca studiile care se fac in neurologie (perceptie, afectivitate) indica foarte clar ca natura preferintelor rasiale sunt determinate biologic. In sensul acesta vorbeam despre o determinare biologica a categoriilor culturale si estetice. Prin urmare preferintele pentru anumite rase nu sunt simple constructe culturale insa apar ca atare atunci cand sunt formulate (expresii). Pe de alta parte exemplul dumitale: „Pot sa ma decid la un moment dat ca toti chiaburii sunt dusmani ai regimului si ca trebuie exterminati. Pot sa ma decid ca ungurii sau evreii sunt dusmanii tarii si ca trebuie exterminati.” este din nou irelevant pentru argumentul ce incerci sa-l faci impotriva dreptei. Decizia de a extermina un grup etnic/social/economic nu vine niciodata din simplu dispret fata de culoare. Sunt mult mai multi factori care determina o asemenea decizie iar formularea de clasa/rasa (care este by the way pur marxista in logica dusmanului de clasa) e ultima forma de instigare la omor. Insa din cate stiu eu, cei care au decis sa extermine o rasa/clasa nu sunt de dreapta ci de stanga. Hitler a facut parte din Partidul National Socialist, la fel si Mussolini, iar Stalin, Mao, Pol Pot, Che Guevara, Castro etc sunt toti comunisti. Cum isi defineste Hitler oponentii : evreul este dusman de clasa, cum defineste Stalin opozantii comunismului? dusman de clasa. Ia da-mi te rog un exemplu de lider de dreapta care a exterminat pe cineva? Ei? Eu am impresia ca dumneata nu intelegi diferenta intre dreapta si miscarile nationalist rasiale. In mintea dumitale drreapt e fie miscarea legionara fie Hitler insa fa o comparatie intre dreapta care se bazeaza pe recunoasterea individualitatii si nationalism, socialismului etc. Citeste macar Adam Smith, Mill fa ceva caci altfel putem continua discutia la infinit.

          • Cum adica toti avutii sunt de dreapta?? Domnule draga dumneata nu citesti presa? Sorin Vantu, fost comunist securist, Adrian Nastase Dinu Patriciu, etc absolut toti de stanga si cei mai bogati. In SUA Golden Sachs si Dimo (Chase Bank), Bill Gates toti in banca cu partidul (socialist) democrat american Hu Jintao in China, dictatorii din lumea araba toti islamo-socialisti strans legati de regimurile socialiste din Europa Occidentala, in America de Sud. etc.. Haide ca pierdem vremea de pomana. Amical sugerez sa-ti revizuiesti informatiile cu privire la ce se petrece si pentru cine argumentezi.Ai lipsit un secol!
            Mult noroc!

          • PS: Uitasem sa-l adaug pe Putin si mai stiu cati alti. Sau asta e un lider de dreapta? Secolul XX e un secol al stangii criminale. Nu stiu ce naiba mai e nevoie sa intelegeti. Sau voi votati cu cine va promite paradisul pe pamant asemeni celor care se arunca in aer visand la fete virgine si Mohamed indiferent ca aveti probe sau nu?

          • @io
            exemple de dictatori de dreapta care si-au ucis oponentii in masa:
            Franco in Spania, Pinochet in Chile, junta militara in Argentina.

            afirmatia ta privind socialistii francezi ma surprinde: „Discriminarea nu are cauze ideologice univoce, ca dovada ca socialistii francezi sunt printre cei mai discriminatorii si cei mai agresivi mai ales cu privire la Europa de Est.” o poti argumenta sau a fost asa o aruncare in vant ca sa te dai informat.

            amalgamurile tale sunt sublime, ele exemplifica superb termenul de semidoct.

          • @ io – Domnule, pai daca n-ati observat nici macar ca am scris mai sus negru pe alb ca NU sustin ca toti avutii ar fi de dreapta, chiar nu ma mir ca pana la al treilea mesaj ati ajuns deja la concluzia ca vreau sa combat dreapta si ca votez cu islamistii. Admirabila putere de concentrare, admirabila si logica!

            Incolo, eu inteleg ca dupa criteriile dvs, dreapta nu poate gresi niciodata cu nimic si ca orice e rau, extremist si criminal pe lume e automat apanajul stangii. Daca Hitler sustinea big government, inseamna automat ca era de stanga si orice altceva nu mai conteaza pentru intelegerea lui. Daca Hitler proclama ca evreii, handicapatii, slavii, homosexualii sunt fiinte inferioare si degenerate de la natura si trebuie distruse, atunci asta trebuie tradus automat ca lupta marxista de clasa, doar ca Hitler sa iasa „de stanga”, si sa ignoram complet opiniile lui despre comunism.

            Macar la categoria „bogatilor de stanga”, sper ca n-o sa sustineti ca „Golden Sachs” sau „Dimo” au idei egalitariste si cred in redistributia averii in societate si in lupta de clasa, numai fiindca au dat bani pentru alegerea lui Obama.

      • PS: Daca „Dan” este rasist atunci asta e problema lui, insa daca Dan este rasist el nu poate fi de dreapta ci doar un rasist care se pretinde de dreapta fara sa inteleaga ce este dreapta. Sa asumam totusi ca „Dan” nu reprezinta dreapta desi el are libertatea deplina sa se reclame din partea oricarei ideologii. Fapt este ca in functie de ceea dumneata descrii ca fiind argumentul lui Dan, nu putem in niciun fel concluziona ca Dan ar fi de dreapta cel putin nu daca luam in considerare principile dreptei iar pentru asta trebuie sa citim nitel mai mult decat „codul” PD-L. Dar ca sa-ti fac pe plac, unica forma de extremism de dreapta este cea „evolutionara” mai precis, daca nu izbutesti in viata pe propriile puteri, mori indiferent de culoare religie, sex. Cum bine vezi nu exista nimic istoric vorbind in dreapta care sa fie legat de discriminare desi exista indivizi care se reclama de dreapta fiind rasisti in mod explicit. Vorbind despre asta, in momentul de fata nici macar nu mai exista dreapta ci partide nationaliste vs. partide globaliste.,

  6. Domnule Aligica,
    Metodologia dvs. pare decenta. Dar, totusi va recomand sa va inspirati si din literatura politologica. Nu sunt expert dar exista cel putin un al mod de a stabili identitatea doctrinara: urmarirea voturilor publice in Parlament ale parlamentarilor paritidului X pe anumite teme. Recomand lucrarile profesorului Simon Hix de la LSE pe Parlamentul European.

    Sau, analiza cantitativa a manifestelor electorare ale partidelor. De ex:
    Hans-Dieter Klingemann, Andrea Volkens, Ian Budge, Judith Bara, and Michael D. McDonald , Mapping Policy Preferences II: Parties, Electorates and Governments in Eastern Europe and the OECD 1990-2003. Oxford: Oxford University Press 2006

    • Domnul Aligica a descoperit tabela de decizie cu ponderi egale. Pfff.

      Stinga sau dreapta, toti fura la fel. Cind ti se ia portmoneul in autobuz, stai sa te gindesti daca hotul era dreptaci sau stingaci?

  7. PS: cea mai buna ilustrare a stangii este cazul infractorilor de drept comun. Mai precis, daca stati de vorba cu un fost detinut de drept comun ajuns la o anumita varsta va va spune ca „acum doreste binele, sa fie bine pentru toti”. Incercati insa sa intrati cu un asemenea om intr-o dezbatere de idei „tare” si veti vedea cu cata violenta fizica si verbala raspunde. Luati cauzul curvei, curva de ocazie care se casatoreste pentru interese, veti observa la o varsta inaintata aceealasi tip de comportament. Socialismul/comunismul sunt inventii ideologice pentru a masca un comportament de pradator nemilos ajuns la varsta vulnerabilitatii. Asa ca nu trebuie sa ne mire ca partide cum este Partidul Democrat american, USL, PS (Franta) Parlamentul European, in general stanga globala sunt sistematic obiectul justitie, pline de corupti etc.Istoric vorbind stanga este maniera infractorilor de drept comun de a se strecura in societate.

    • Ai uitat sa mentionezi cel mai bun exemplu mioritic, recte ion iliescu. Se-ncadreaza perfect in „tipar”.
      1.prin anii 9o dorea consensul binelui pt toti.
      2.in dezbateri „tari”, in ipsa unor argumente logice si de bun simt, incepe sa-si tutuiasca adversarul.
      3.daca la 2. nu obtine „superioritatea” foloseste volumul si tonul
      4.invoca f. des trecutul si o falsa autoritate care i s-ar cuveni de drept
      5.odata lansata agresivitatea la adresa adversarului prin da’ cine esti dumneata…?
      6.… mai animalule!… ajunge lesne si la violente.

  8. „PDL, partid de dreapta. USL, de stanga. E corecta evaluarea?”

    La intrebarea pusa de domnul Aligica nu exista decat doua raspunsuri: DA sau NU. Raspunsul „Nu stiu” se exclude din start, pentru ca se presupune ca persoana care da raspunsul este neinformata, iar articolul domnului Plesu vorbeste graitor despre aceasta lipsa.

    1. daca se raspunde prin DA, USL ramane de stanga iar domnul Iliescu poate dormi linistit.
    2, daca se raspunde prin NU, se presupune ca ori amandoua sunt de dreapta ori amandoua de stanga sau, Doamne fereste, doar PSD este de dreapta si nici macar domnia sa Iliescu nu a aflat despre aceasta grozavie.

    Cea mai interesanta varianta ar fi ca amandoua sa fie de stanga, caz in care Lazaroiu revine cu povestea in care Romanaia are urgenta nevoie de Alba ca Zapada.

  9. problema e că şi evaluarea poate fi contrazisă în orice moment: nimic nu garantează coerenţa orientării asumate/deduse/probate
    în fond, singurul partid care a rămas egal sieşi e FSN

  10. Indemnurile din articol sint de bun simt, asa ca vor ramine fara nici un efect pe plaiurile unde paste in continuare, impasibila la tot si la toate, Miorita.

    Ce pretentii poti sa ai de la niste editorialisti care, in majoritate, au trecut doar prin scoala postliceala de fete numita pretentios facultate de filologie? Pentru ei o figura de stil reusita, o intorsatura maiastra de condei, o intepatura (ambigua, ca sa poata fi data la intors la un caz de ceva) la adresa unui politician, o chichitza avocateasca, bascalia tin loc de continut. Fiindca nu cunosc istorie, nu stiu ce se intimpla in lume, nu citesc decit romane si poezii, nu au cum sa se ridice deasupra discutiilor despre persoane si faptele lor de ieri. Fac si ei ce pot.

    Problema nu e doar ca oamenii eticheteaza partidele ca fiind de stinga sau de dreapta fara sa-si poata sustine vorbele. Mai nasol e ca nici despre ei insisi nu prea stiu unde se pozitioneaza. Sint destui care se cred de dreapta, dar sint de stinga. Invers nu se intimpla, fiindca nu poti fi in acelasi timp de dreapta si idiot. Exista, insa, cai troieni la dreapta, insi aflati in misiune de sabotare si deturnare a dreptei. In America, de ex., sint numiti RINOs (Republicans In Name Only). Iar dintre astia cei mai infecti au fost, si inca mai misca din pacate, marxistii care au virat la un moment dat, declarativ doar, spre dreapta si care isi spun, profitind de neatentia cvasi-generala (sa vedem cit o sa le mai mearga) neoconservatori.

    Confuzia e mare si radacina raului e in scoala. Cum poti sa te intelegi cu unul caruia i s-a bagat in cap ca Hitler si NSDAP (Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani) ar fi fost nu doar de dreapta, dar de extrema dreapta?

    Stinga si dreapta sint foarte bine explicate intr-un filmulet de 10 minute de pe youtube din care, cei care inca nu au aflat, pot sa afle acum si ca America is a Republic NOT a Democracy. Si care sint diferentele intre o republica si o democratie.

  11. faptul ca ziaristii nu stiu care sunt princiipiile propriului cod profesional nu e o scuza, explicatie sau mai stiu eu ce pentru faptul ca un partid, oricare ar fi el, nu aplica principiile inscrise in statut. singurul criteriu pentru a valida apartenta ideologica a unui partid este ACTIUNEA POLITICA. or, dupa acest criteriu, toate partidele majore din romania sunt de stanga, lucru demonstrat prin n actiuni din perioada de guvernare an fiecaruia.

  12. In evaluarea doctrinara a partidelor din ro criteriile propuse de dl profesor Aligica sunt interesante. Cu scopul obtinerii unor rezultate acurate pot fi chiar completate/ajustate. Insa vom obtine niste etichete. De ce spun asta? Pai daca la 1. & 2. lucrurile sunt destul de limpezi la 3., 4. si 5. deja incepem sa avem probleme. In fapt tocmai aceste criterii de evaluare releva un adevar trist si dureros pt poitichia din ro. Acela ca toate adunaturile cu pretentii de partid reprezinta de fapt multiplicari ale fostului pcr.
    Pe de alta parte, suntem contemporanii unor schimbari structurale in intreaga lume induse de actuala criza. Stanga a falimentat valorile individuale iar Dreapta le-a evidentiat pe cele distructive. Astfel ca fiecare tabara are munitie din belsug. Ceea ce trimite-n derizoriu clasificarea traditionala. Daca specialistii in economie au inceput sa fie de acord ca manualele de specialitate ar trebui rescrise cred c-ar fi timpul unei schimbari si in politicologie. Si nu numai. Stiu ca e complicat si dificil. Mai ales in situatia unei populatii majoritar-aderenta la „principii” de stanga.

  13. Dupa parerea mea, este cat se poate de clar ca la noi nu se poate vorbi,decat la nivel declarativ,de partide sau de ideologie de dreapta sau de stanga.Nu exista decat interese de moment,nici macar nu exista strategii pentru un viitor foarte apropiat.In ultimii ani,cea mai ”de stanga”guvernare a fost cea a pnl,evident cu ajutorul tovarasesc al partidului- mama,psd.Atunci cand,totusi,un partid este obligat sa ia masuri de dreapta,aproape intreaga societate se impotriveste.
    In ce-i priveste pe comentatori,in mod special pe cei ce apar la televiziuni,aici vina cred ca apartine in exclusivitate posturilor respective,care de ani de zile cheama tot felul de neaveniti,foarte multi rau-intentionati,promovandu-se astfel nu competenta,ci” datul cu parerea”care se extinde tot mai mult.

  14. Timp pierdut, fiindca ceea ce scrieti si argumentati aici, se poate rasturna in cateva minute, uneori secunde, in functie de un interes major. NIMENI nu respecta… „programul partidului”.

  15. „Cine e de dreapta si cine e de stanga in Romania?” Interesanta intrebare pusa dupa 20 de ani de la revolutie si ramasa inca fara raspuns. Un raspuns ad-hoc si comic ar fi : nu se stie inca, dar se fac sapaturi.

    Explicatia consta in aceea ca la noi identitatea doctrinara a partidelor este doar o vorba goala in care ambalajul de carton nu are nici o legatura cu continutul deoarece :

    1. ” platformele program” (WTF ce comunist suna) ale partidelor nu au nici o legatura cu activitatea membrilor partidelor ( foarte corecta observatie -n.n).” ( Michael W. ).

    2. „toate adunaturile cu pretentii de partid reprezinta de fapt multiplicari ale fostului pcr ( si nu numai ! -s.n.).” ( Gamer ) .

    3. Discutia foarte abstracta propusa de dvs ( ca sa nu o numesc speculativa ) este o minge ridicata la fileu pentru aproape toti comentatorii articolului dar problema este ce ar putea intelege din aceasta discutie votantul clasic descris de conu Iancu`, respectiv cel care intotdeauna intreaba sec : „Eu cu cine votez ? ” . La prima intrebare raspunsul ar fi „nimic” si la a doua intrebare ar fi „cu nimeni ” .

    4. Ce ar mai putea intelege acum votantul lui nenea Iancu`din faptul ca , de exemplu, domnul Roman era fesenist prin `90 dar este… „liberal” in 2011, sau din faptul ca unii ofiteri de Securitate dinainte de `89 , au devenit …”taranisti”prin anii 2000 sau chiar …europarlamentari ?!

    5. In sfarsit, daca este evident ca la noi „platformele-program”nu pot depasi stadiul ( clasic la noi ) de lozinci fara acoperire , iar comportamentele „liderilor”si „votantilor”politici nu depasesc niciodata stadiul de „aflare in treaba” cum ar fi spus Petre Tutea, poate ca o solutie ar fi aceea sa recurgem in masura posibilului la clarificarea conceptelor ca sa stim cat de cat despre ce vorbim. Pentru cei care au modestia sa creada ca nu stiu deja totul, o scurta trecere in revista a conceptelor implicate intr- asemenea discutie poate fi utila si o pot gasi aici ( http://www.universulromanesc.com/ginta/index.php ). In rest, discutia abstracta, teoretica si speculativa poate continua sine die pentru ca au trecut deja 20 de ani de cand ” simtul comun „cum se spunea odata pe la Facultatea de Filozofie de la noi, adica dispretuitul „nea Caisa „, tot voteaza saracul , dar din articol si comentarii e clar pana acum ca niciodata nu a fost clar nici „pe cine ” a votat si nici „pentru ce „. Problema lui, nu ?!

    • @veninusrl: Nici o problemă, de când cu „almanahele”, „succesurile” şi „decimarea sufletului premierului”, e un semn de nobleţe.

      • @Emil
        Multumesc pentru indulgenta!
        Prefer sa raman capsunar care face eforturi sa nu uite (imi dau drept scuza cei 15 ani de strainataturi :) ) si sa vorbeasca/scrie cat mai corect limba materna dacat sa dau astfel semne de „noblete”. :)

  16. domnule aligica,ati uitat un criteriu.
    numarul de demisii dintr-un partid care trece peste noapte de la internationala socialista la „internationala”conservatoare.se va acorda ptr o demisie un punct,ptr doua demisii doua puncte si asa mai departe pana la epuizarea membrilor de partid.
    nu mai zic ca este un criteriu edificator..celelalte devenind in cazul a 0 puncte, nesemnificative.

  17. intrebarea pune in acelasi palier al discutiei lucruri diferite. PDL este un partifd (de unde necesitatea unei identificari doctrinare) USL este o alainta de aprtide (ca atare identitatea dooctrinara nu este necesara).

    OFICIAL PDL este deocamdata o strutocamila:
    – un partid care are la baza o motiune de stanga pe baza careia au fost alesi lideriia actuali (Romania – o Romanie social-democrata),
    – membru al unei formatiuni europarlamantare (preponderent) de dreapta,
    – conducand un guvern al carui program de guvernare (aprobat in 2008) era de centru-stanga si care
    – in politicile sale publice din perioada guvernarii (incepand din ianuarie 2010) a clamat ca ia masuri de dreapta.

    USL este o alianta crosspartinica, nu s-a reclamat a fi fiind nici de stanga nici de dreapta, masurile propuse in programul ei vin atat din sectorul de stanga cat si din cel de dreapta, alianta fiind nu poate faca parte din structuri europarlamantare, nu are think-tankuri fociale, etc, etc

    deci, inca o data, care este subiectul discutiei?

  18. @pragmatic, 05/04/2011 la 2:41

    Daca masurile de austeritate sunt reforma, doar atunci PDL este reformist, cum se da.
    In perspectiva lui 2015 austeritatea clamata, ridicand nasucul peste marginea butiei in care suntem obisnuiti a colcai, nu poate fi, in conditiile specifice romanesti, decat cel mult un semiargument.
    „Ceausismul” asa cum e intrevazut de joness in cazul PDL are o alta tinta, anume un criteriu care ii scapa, voit ori nu, dogmaticului autor: modalitatea de implementare a masurilor, fie ele de dreapta sau de stanga. Cand acestea contin elemente de invrajbire intre categorii profesionale si sociale, cand pluripartidismul este considerat un rau necesar, cand presa este oficial impartita in dezirabila si indezirabila, atunci cred ca pana la a vorbi de doctrine, trebuie studiat caracterul democratic al fiecarui partid sau lider politic.
    Teoretizarea discutiei si reducerea la nivel de studiu stiintific doar dpdv al conditiilor preliminare pentru a putea pretinde afilierea la stanga sau la dreapta esichierului politic, ramane altfel doar o manevra de evitare.
    Iar cand o mai si condimenteaza cu argumente de genul „diletantii, mai intai sa studieze!” cam contrazice din start doleanta exprimata pentru un dialog onest. Pare mai degraba o incercare de punere la punct a contraopinentilor, considerati aprioric inferiori.

  19. Articolul este foarte bun iar propunerea de studiu este şi mai bună. Doar că nu am văzut în ultimii douăzeci de ani să fie cineva preocupat de roza vânturilor politice, în afara political scientiştilor. Comportamentul electoral majoritar al românilor poate fi pus sub semnul fugii de răspundere mai degrabă, iar atunci nu mai contează culoarea politică, atâta timp cât scopul a fost atins. Scopul fiind să se ocupe altcineva de treaba asta murdară. Probabil că aversiunea faţă de murdăria politicii vine tot din perioada comunistă şi din compromisurile pe care fiecare a trebuit să le facă cu propria conştiinţă. Zic şi eu aşa …

  20. Pe langa nenumaratele probleme economice culturale si de identitate a politicienilor din Romania mai au si lipsa totala de patriotism si identitate nationala nu-si cunosc culoarea politica, migreaza de la staga la dreapta precum corturarii (sa nu fim acuzti de rasism).
    Sunt dezamagit de politica Romanesca si de politicienii castrati fara personalitate si decenta reprezentantii Romaniei care se bazeaza pe interese proprii (sinonimele politicienului roman= mitocan, parvenit, ignorant, ticalos, ipocrit, marlan, etc).
    Din punctul meu de vedere nu avem o politica structurata pe dreapta sau stanga avem o cocina de traseisti(e) constipati.
    Vinovatii din toata mascarada asta suntem noi cei care le permitem sa isi bata joc, noi care toleream prostia si le acordam prilejul sa ne foloseasca precum hartia igienica.
    Nu scriu din lipsa de ocupatie scriu pentru ca sunt Roman si ma doare sa vad de cine sunt condus.

    Acept comentarii si contraziceri pe aceasta tema:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al Centrului de Analiza si Dezvoltare Institutionala din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro