vineri, august 7, 2020

Peștele de la cap se-mpute

Aș dori ca în comentariul meu de astăzi să facem abstracție de telenovela PSD și să ne reamintim că săptămâna trecută a produs o anume senzație aflarea veștii că autorii morali ai amenințării cu moartea trimise jurnalistei Emilia Șercan sunt nimeni alții decât inșii care până mai deunăzi, când au fost prinși, dovediți și scoși cvasi- forțat din funcții, aproape „cu miliția”, și trimiși unul la Pașapoarte și celălalt la Buletine, sunt rectorul și prorectorul Academiei de Poliție.
Adică un cetățean pe nume Iacob Adrian despre care se știa chiar foarte bine că plagiase mai mult de jumătate, unii spun chiar că două treimi din teza de pe urma căreia s-a ales cu un furat titlu de doctor în Științe Militare, și un altul pe care îl cheamă Marcoci Mihai căruia tăcerea, cârdășia, complicitatea cu Șefu’ i-au asigurat poziția de numărul 2 în școala care formează „academicienii” ce, printre altele, au îndeplinit orbește și cu o fidelitate de inși cărora le lipsește creierul ordinul de reprimare a protestatarilor în seara zilei de 10 august 2018, dar și de intrarea cu parolă în municipiul Târgoviște aflat în urmă cu vreo două săptămâni în urmă sub asediul PSD, a lui Liviu Dragnea și a minciunilor lor electorale.
Aceeași doamnă Carmen Dan despre care sunt tot mai multe și mai limpezi dovezile că a comandat „dați-le gaze celor care nu le convine cum conducem”, că tot vorbea zilele trecute, Lucian Romașcanu, fostul ministru Cancan al Culturii, cu alura lui de Rică Venturiano aflat în proximitatea vârstei a treia, că „românilor li s-a dat”, în spatele reflexivului impersonal ascunzându-se antieuropeanul și tot mai detestatul PSD, le pare astăzi unora o apărătoare dârză a legii și a onoarei militare. Ca și cum sus-numita doamna , ea însăși posesoare a unei diplome universitare de proveniență apoximativă, nu ar fi știut că Academia de Poliție este astăzi sinonimă cu un morman de ilegalități, că se identifică cu piața în care se trafichează pe sub mână, dacă nu cumva chiar se vând la liber diplome de doctor obținute ca urmare a unor teze plagiate.
În toată povestea asta greu mirositoare, nu s-a făcut auzit glasul ministrul Educației, d-na Ecaterina Andronescu. În pofida faptului că și “organul” pe care îl conduce pentru a patra oară, și nu oricum, ci ca urmare a propriei dorințe pentru a cărei îndeplinire și-a înghițit cuvintele dure scrise și spuse vara trecută la adresa conducerii partidului din care face parte, nu ar avea nimic în comun cu sus-numita Academie de furi, plagiatori și bătăuși. Are.
Oare nu s-a întrebat doamna Andronescu cum au ajuns numiții Iacob și Marcoci șefii unei instituții de învățământ superior și cum au rezistat în funcții când era cum nu se poate mai limpede că Sefu’ este un megaplagiator? Nu s-a gândit aceeași doamnă Andronescu câte alianțe de conjunctură, câte protocoale secrete, câte cumpărări de conștiințe se ascund în fața miraculoasei ascensiuni a domnului Iacob și a slugii sale, Marcoci? Nu i-au trecut fiori reci pe șira spinării doamnei care conduce școala românească că astfel de alianțe toxice ar fi putut fi încheiate și în Universitățile civile și că ele ar fi pe punctul de a fi renegociate, încheiate, parafate în perspectiva bătăliilor din alegerile pentru funcții din ierarhia universitară ce se vor petrece în instituțiile de învățământ superior în cursul anului 2020?
Nu a simțit doamna Andronescu un sentiment de vinovăție la gândul că nu făcut dovada unei atitudini ferme în privința plagiatelor (reamintesc că în 2012 actualul ministru l-a apărat ca o tragediană antică pe fostul prim-ministru Victor Ponta), ori că tergiversează și îndulcește procedurile de reevaluare a Școlilor doctorale? Sau fiindcă săptămâna trecută l-a omagiat patetic, cu referințe la ceea ce va scrie istoria pe fostul deținut de drept comun Năstase Adrian, făcut Doctor Honoris Causa al unei universități arădene. Și că a comis acel deșănțat Laudatio stând în același prezidiu cu o anume doamnă Ramona Lilă. Rector, în pofida faptului că a copiat și șia însușit lucrări științifice în repetate rânduri.
Iacob, Marcoci, Dan, Andronescu, nimicul Dragnea. Dovada vie a faptului că peștele de la cap se împute.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. NU inmteleg CINE poate s-o destitue pe aceasta baroneasa sefa a invatamantului,pe nume Andronescu?Si daca se stie DECE n-o da afara,sau mai corect,sa fie trimisa langa Dragnea,la puscarie?

  2. Eh, credeti ca cei 3 milioane de romani ce formeaza nucleul dur al bazinului electoral al psd + satelitii, sint mai breji ?
    Cei enumerati de dvs. si multi altii sint votati neabatut de 30 de ani. Este dovada vie a faptului ca milioanele care-i voteaza sint exact ca ei si sint de acord cu ceea ce fac, de aceea ii voteaza cu obstinatie. Toti acestia, alegatori (cauza) si alesi (efectul) sint imorali / amorali; ei nu au scrupulele dvs. si nici scara dvs. de valori.
    Eu va reprosez ca intotdeauna criticati efectul si niciodata cauza.
    Din populism? Din politically correctness ? Nu stiu.
    Fapt este ca alesii psd sint politicieni, iar datoria politicianului este sa fie ales. Daca sint ales mereu timp de zeci de ani, ocupindu-ma cu furatul si cu minciuna, de ce sa-mi schimb comportamentul ? Ca sa nu mai fiu ales ?
    Cred ca aici mai degraba pestele de la coada se impute.

  3. Ca de obicei, cât se poate de corect dle dr Morariu.
    Se pare că o parte din Poliția Română, mai ales academicienii, continuă să raționeze cu bastonul.

  4. Comandantul Şcolii de Ofiţeri Miliţie din Bucureşti și adjunctul acestuia au organizat și pus în aplicare amenințarea cu moartea a unui ziarist. Foarte probabil ei erau capabili să ducă amenințarea la îndeplinire, iar această capacitate a fost demonstrată cât se poate de clar și convingător în 10 august anul trecut.

    Nu este vorba despre doi milițieni oarecare. Era extrem de grav și așa. Este vorba despre cei care îi educă, formează, instruiesc pe comandanții milițienilor obișnuiți. Vă rog să observați gravitatea faptelor determinată de importanța funcțiilor celor doi.

    Apoi, cei doi au amenințat un ziarist, persoană publică foarte bine cunoscută, pentru că a vorbit despre ilegalitățile comise în zona educației și formării viitorilor milițieni. Păi, mă gândesc cu groază ce pericol mă amenință pe mine, simplu cetățean plătitor de taxe, dacă îndrăznesc să reclam vreo nelegiuire care mi se face de către un milițian oarecare!…

    În fine, șefa celor doi le ia apărarea acoperind fărădelegile lor prin neasumare și refuzul de a demisiona din funcție. Ea este în continuare conducătoarea ministerului de interne, patronând, de asemenea, prin neasumare (chiar acoperire) a infracțiunilor comise de subordonații săi în 10 august 2018.

    Dați-mi voie să vă spun ceva, nu-mi pasă de morala d-nei Dan și nu vreau o demisie de onoare din partea ei, pentru că este evident că nu are onoare. Dar d-na Dan trebuie să plece din funcția din care a patronat fărădelegile subordonaților pentru că există riscul ca dânsa să distrugă dovezi ale acelor fărădelegi.

    Pe de altă parte, d-na Dan este șantajabilă. Nu există îndoială că sunt persoane care se află în poziția de a-i spune „dacă nu faci cum dorim noi la ministerul de interne, atunci vom face publice fărădelegile pe care le-ai patronat și ulterior le-ai acoperit acolo”. Or, asta reprezintă un imens pericol public. D-na Dan trebuie să părăsească imediat, dar imediat, ceea ce înseamnă imediat, postul.

Lasă un răspuns la Nscandal Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Şapte ani de la moartea lui Silviu Olariu – fizicianul care s-a opus proiectului „marelui laser”

Silviu Olariu (1955 - 2013) a fost unul dintre cei mai dotați cercetători români care s-au afirmat din anii '70 încoace. A...

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Despre “prigonirea” creștinilor în pandemie și fenomene conexe

Strategia de comunicare marginală vizând faptul că Biserica ar fi fost “prigonită” în pandemie denotă limpede ruperea de prezent a multor credincioși....

Colegii, coledzii și capturarea statului (I și II)

Motto: “Ei ar vrea să fie niște oameni care se ajută unii pe...

Prioritățile medievale ale României

Sîntem (sau mai degrabă am fost) membri cu drepturi depline în Agenția Spațială Europeană (European Space Agency, ESA). Plătim o contribuție anuală, dar - acest lucru este foarte important! - cvasitotalitatea banilor se întorc în țară, pentru a finanța industria de înaltă tehnologie! Banii NU se duc la "străini", ci folosesc la dezvoltarea industriei naționale.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.