marți, ianuarie 26, 2021

Pe drumul spre un orfelinat politic

Incet, dar sigur, parti substantiale ale electoratului incep sa devina “orfani” politici. Din punct de vedere al electoratului, acest lucru nu poate fi o problema prea mare, problema ar trebui sa fie a partidelor.  Din nefericire pentru corifeii politichiei dambovitene, majoritatea se  asemana generalilor care se pregatesc pentru bataliile trecutului, care exact ca  in istorie vor fi diferite in viitor. Intr-un cuvant, au capatat orbul-gainilor. Este adevarat ca nu in fiecare zi omul de rand se intreaba cu cine va vota in 2012 sau in 2014, dar  asta nu-l deranjeaza de a injura cotidian pe cei pe care i-a sustinut si care-l  “pocnesc” tot timpul cu opacitatea lor si cu bisnita politica cotidiana.

Pentru politicieni trecerea vremii aduce numai beneficii: o masina mai noua, un calculator mai performant, niste comisioane din ceva  bisnita si vesnicele   aranjamente pe sub masa pentru mai multa putere si mai mare vizibilitate. Asa vad politicienii activitatea politica; ei au luptat pentru aceste beneficii si doresc acum sa aiba placerea de a le folosi.

Pentru cetatenii care devin electorat cu cateva luni inaintea alegerilor si redevin contibuabili dupa lucrurile stau complet diferit. Majoritatea noastra constientizam ca “transparenta” este numai un cuvant si majoritatea promisiunilor electorale nu vor fi respectate nici de aceasta data, asa cum nu au fost respectate niciodata din ‘89 incoace.  Numarul somerilor pentru mine nu este o cuantificare aritmetica, acesta reprezinta sute de mii de oameni sau zeci de mii de familii care au incetat sa traiasca decent si care   isi consuma anii productivi in asteptarea unor solutii care nu au de unde sa vina. Exact aici incepe ruperea dintre omul de rand si reprezentantul lui politic.

Am ales un partid de dreapta, care prin politicile lui sa-si ajusteze o administratie mai mica, mai ieftina si mai eficienta, care sa-mi micsoreze taxele si sa-mi permita sa investesc munca si bani pentru a crea locuri de munca si sa traiesc mai bine din investitia mea, din eforturile mele si din provocarile pe care mi le asum. Icsulescu  a ales un partid de stanga pentru a-si asigura niste masuri de protectie prin care eu angajatorul sa-i platesc contributiile sociale, sa-i acord  un salariu decent si sa-i acord respectul pe care-l merita. Isculescu nu este dusmanul meu, el este partenerul meu, sigma noastra ne produce o existenta onorabila, ficaruia dupa investitia lui si pericolelor la care se expune. Asta se numeste capitalism al secolului XXI, decenta si solidaritate intre oameni si eforturile lor pentru o viata mai buna.

Am ales un partid de dreapta care aplica o legislatie feudala, care taie gastele populatiei in loc sa le gaseasca un islaz, in care sa pasca in liniste si sa traim din ouale lor.  Am ales un partid de stanga la fel de feudal, cu oameni care se ocupa de vrajitori, vrajitorii si imparteli la sindicatele aservite si clientela lor electorala, in loc sa aiba grija cu adevarat de cei care i-au ales.

Slava Domnului, nu traiesc numai in blogosfera si pasurile mele sunt REALE, comune cu ale multor oameni, care nu sunt formati digital, sunt oameni vii care au nevoie de bani adevarati cu care sa traiasca, locuri de munca care sa produca acesti bani si servicii sociale pe care politicieni lu’ peste trebuie sa le asigure.

Sper ca aici va incepe orfelinatul nostru politic pe care pana la urma il vom impune lor. Alternativa ar fi inca niste promisiuni care nu vor  fi respectate.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Se spune ca semnul unei democratii mature este reducerea numarului de partide. Afirmatie este usor eronata in sensul ca numarul partidelor parlamentare este un indicator posibil al maturitatii electoratului, dar limitarea numarului partidelor este o ingradire a drepturilor cetatenesti. Fata de anii ’90, in care partidele apareau proportional cu numarul de apartamente de pe scara blocului, azi ne confruntam cu dilema unui sistem politic qvasi inchis, in care electoratul nu mai are posibilitatea reala de a a alege. Azi alegerile sunt valabile indiferent daca se prezinta numai profitorul/activistul de partid. Azi minoritatea decide care dintre ei ne va conduce, iar majoritatea nu are posibilitatea de a alege pe altcineva.
    In conditiile astea, oare deschiderea sistemului (relaxarea conditiilor de aparitie a partidelor politice sau a conditiilor de participare a independentilor la algeri) este singura solutie?

    • Orbul salut,
      Cred ca numarul de partide intr-o tara democratica este dependent de sistemul electoral specific tarii. Adevarat ca majoritatea electoratului nu participa la procesul electoral, dar asta nu din cauza lipsei de alternative ci din cauza fatalismului specific vremurilor noastre. Cred intr-o coagulare de forte care nu sunt reprezentate astazi in Parlament, sper ca vor mai fi si alti care doresc sa faca politica, ar fi benefic.

  2. Textul lui @TOG:
    Theophyle, partidele sunt facute din oameni. Dincolo de interese e necesar ca ideologia sa o aplice niste indivizi cu carisma si viziune. Niste bolnaviori ca BVB reduc diferentele nu numai ideologice, dar si comportamentale si atitudinea fata de cetatean. Desi iti inteleg revolta, pentru ca nici eu nu sunt multumit de ce am ales si cu ce am fost servit, am o oarecare doza de optimism.
    Foarte probabil partidele si cel de stanga vor intelege ca galeata, tacamul si kilu’ de faina au mai mers in 2008-2009. Circul asta se va fasai. Oamenii sunt mult mai bine informati, mai pretentiosi si mai greu de prostit. Publicul otevist, la fel ca si in marketing, desi masiv numeric este nesemnificativ si pasiv politic.
    Pentru ca stanga sa renasca, aka PSD, rable batrane gen Nastase, Iliescu, Athanasiu si restul de sauropode trebuie casete urgent. Papagali reesapati gen Ponta trebuie trasi pe linie moarta. Ce au realizat cu ginerele lui Sarbu? Un Geoana mai putin rarait si mai guevarist?

    Dreapta, adica PDL trebuie sa isi abandoneze lestul. NU zic doar BVB, ci toata linia de pedisti obositi ca Oltean, Cezar Preda si restul de mutulici ce traiesc in umbra votului automat, fara pozitii, fara initiative. Anonimii pedisti.
    De aici si reflexele si sinonimia de reflexe. Vede careva diferente intre Viorica si Adriean? Eu nu. Nu e nimeni uimit de simpatia de care se bucura Blaga in Kiseleff?
    Totii sunt fii bunicutei. Toti sunt bogati fiind bugetari sau primind peschesuri. Toti sunt incuscriti. Toti beau impreuna o bere dupa numarul de teatru in care li se opresc broscutele in gatlej.
    PDL a facut un pas prin scoaterea din linia intai a BVB. Improbabil acum 1 an, acest fapt e o premisa buna. Daca PDL ramane aici, va fi un fas micut. Daca inteleg directia si repara linia de tampenii, ezitari, toleranta la tampiti, vor pierde lamentabil in 2012. Daca reusesc ce isi propun, pot pierde onorabil sau chiar sa castige.
    Sper ca mirositorii din Mofrogan sa bage la cap si sa inteleaga. Si sa ma scape naibii de lichelele din filiale. Ai mei sunt Necula si Boldea. :)
    ===========================================

    @TOG, nu striu de ce platforma nu-ti aproba comentariul, probabil a fost prea lung.
    In orice caz eu iti raspund:
    Ai dreptate toti inteleg democratia asa cum a fost „explicata” de cel” sarac si cinstit” la inceputul anilor ’90. Restul sunt progeniturile primilor.

  3. Că cetățenii „devin electorat cu câteva luni înaintea alegerilor și redevin contribuabili după” este o ipoteză luată in calcul in momentul votării. Problema e că sistemul nu permite nici o presiune ulterioară asupra aleșilor, astfel încât aceștia să-și țină, măcar de formă, o parte din promisiuni. Culmea șmecheriei, ultima campanie electorală s-a bazat pe logica de tip „răul cel mai mic”, astfel că „alesul” nu mai trebuie nici măcar să se obosească să facă promisiuni. E destul să demonstreze ca e mai puțin rău (prost) decât contracandidatul său.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.