miercuri, septembrie 27, 2023

PE întăreşte libertatea guvernelor de a lua decizii în privinţa gazelor de şist

Parlamentul European şi-a dat avizul pe 21 noiembrie asupra a două rapoarte privind gazele de şist. Un raport al comisiei de industrie şi energie a fost votat cu o majoritate de voturi (492 de voturi pentru şi 129 împotrivă). Acesta confirmă că statele membre au dreptul de a decide dacă să exploateze sau nu potenţialul resurselor neconventionale, întărind astfel dreptul ţărilor de a-şi stabili propriul mix energetic. În al doilea rând, un raport al comisie de mediu adoptat cu o majoritate covârşitoare de voturi (569 de voturi pentru şi 86 împotrivă) solicită o analiză riguroasă a reglementărilor europene şi o atenţie sporită în acordarea avizelor de explorare. Au fost excluse din raport fraze care menţionau că gazele de şist au potenţialul de a juca un rol critic în tranziţia către un sistem de producere a energiei cu emisii de carbon scăzute  sau că ar trebui să existe sprijin pentru a construi infrastructura necesară. Mesajul transmis la nivel european este unul confuz având în vedere că două comisii din cadrul parlamentului adoptă în aceeaşi zi două rapoarte uşor incompatibile: unul pro industrie, promovând benefiicile gazelor de şist şi o abordare pozitivă faţă de extracţia gazelor de şist în Europa, iar cel de-al doilea solicitând o analiză a reglementărilor la nivel european asupra cărora CE convenise în 2011 că este acoperitoare pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Totodată, Parlamentul a respins amendamentul introdus de Grupul Verzilor care solicitau impunerea unui moratoriu împotriva fracţionării hidraulice, evitând astfel interzicerea la nivel european a acestei tehnologii.

Cel mai importat mesaj transmis de aceste două avize este şansa acordată explorarii viabilităţii (comerciale) gazelor de şist. Rezoluţiile  nu modifică cadrul legislativ la nivel comunitar, insă nici nu abordează o atitudine clară. Statele membre continuă să aibă libertatea de a alege dacă să îşi exploateze sau nu resursele neconventionale. Comisia Europeană va continua probabil să promoveze eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile pentru a asigura securitatea energetică a statelor membre, insă s-a transmis un mesaj clar că gazele de şist sunt pe agenda Uniunii Europene.

Recomandări pentru un guvern avid de studii cu forţă probatorie

Guvernul Ponta a stopat orice demers în explorarea resurselor neconventionale ale României până la finalizarea studiilor la nivel european privind impactul asupra mediului. Aceste studii au întârziat să apară deoarece Uniunea Europeană nu se va pronunţa prin sentinţe decisive. Credibilitatea de care are nevoie guvernul Ponta şi confirmarea legitimităţii acţiunilor sale în domeniul gazelor de şist nu va veni printr-un studiu la nivel european.

Lipsa probelor în ceea ce priveşte studiile de impact reprezintă intr-adevăr o problemă, deciziile (chiar şi opiniile, cel puţin în teorie) ar trebui să fie bine informate, fundamentate cu argumente solide şi sprijinite de o analiză raţională. Această abordare poate fi folosită chiar şi de activiştii din România care trebuie să înţeleagă că nu poţi face o campanie de informare cu un filmuleţ gen Gasland. Când vorbim de dovezi trebuie să fim conştienţi de problemele ataşate: calitatea, credibilitatea, relevanţa şi disponibilitatea informaţiei. Factorii de decizie din România trebuie să fie precauţi în a-şi alege probele pe care să îşi fundamenteze deciziile: unele studii exagerează beneficiile economice, iar altele impactul asupra mediului şi majoritatea sunt realizate de firme de consultanţă care sunt acuzate că ar fi părtinitoare. De exemplu, CE a comandat un studiu care evaluează impactul asupra mediului şi a sănătăţii omului firmei de consultanţă AEA Techonology (disponibil aici) care menţionează că tehnologia de fracturare hidraulică are potenţialul de a polua pânza freatică prin chimicalele folosite. Această alegere a iscat controverse deoarece firma s-a dovedit a avea relaţii apropiate cu Gazprom, în beneficiul căruia a dat undă verde unei investiţie care avea un impact negativ asupra mediului. Fundamentarea deciziilor pe baza unei astfel de evidenţe poate compromite în mod serios obiectivitatea concluziilor prezentate în raport.  Va fi foarte dificil pentru factorii de decizie din România să verifice astfel de probe, aşa că cel mai probabil se vor baza pe reputaţia sursei. În lipsa studiilor parafate de UE, probabil guvernul va da curs celor mai locvace parlamentari sau analişti “independenţi” angajati într-un tur de forţă pe la televiziuni. De asemenea, trebuie să avem în vedere că dovezile şi studiile nu reprezină singurul factor care influenţează procesul de fundamentare a politicilor publice, decizia aparţinând politicului.

Dacă guvernul Ponta chiar îşi doreşte să îşi fundamenteze deciziile pe baza unor dovezi solide, atunci ar trebui sa aibă în vedere formularea unei strategii de comunicare care să răspundă îngrijorărilor crescânde ale publicului.  Agenţia Internaţională de Energie a redactat un set de Reguli de Aur (disponibil aici) menit să ofere părţilor interesate principiile pentru a se adresa problemei impactului de mediu si social. Una din principalele recomandări este ca atât industria, cât şi autorităţile publice să coopereze cu comunităţile locale şi părţile interesate pentru a conveni în mod informat asupra deciziilor. Activităţi de informare a publicului larg ar fi trebuit realizate incă de la început, când companiile private şi-au exprimat interesul de a obţine autorizaţia de explorare indeamnă un studiu al CE (disponibil aici). Acest lucru va necesita cu siguranţă imbunătăţirea performanţei  cadrului legislativ din România ce reglementează liberul acces la informaţiile de interes public. O transparenţă sporită şi o mai bună informare a publicului asupra technologiei, impactului asupra mediului, cât şi avantajele exploatării resurselor neconvenţionale este vitală. De asemenea, o comunicare deschisă între companiile din energie şi public reduce riscul interepretărilor maliţioase.  Publicarea informaţiilor cu privire la impactul asupra mediului, a chimicalelor şi a cantităţii de ape utilizate în proces va creşte transparenţa.

Poate părea doar teorie ceea ce îşi doreşte să avanseze acest articol, însă vine să răspundă cerinţelor guvernului Ponta care a refuzat sa conştientizeze resursele pe care le deţine România şi să investigheze viabilitatea economică a acestora din cauza lipsei unor studii concludente. Guvernul ar trebui să se asigure că în tot acest timp informaţii ştiinţifice, credibile, bine argumentate sunt disponibile atât pentru cei implicaţi în procesul de realizare a politicilor publice în acest domeniu, cât şi pentru publicul larg.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. După ce doamna Otilia Nuţu (de la Candole Partners) a fost criticată săptămâna trecută pe http://www.contributors.ro, fiind bănuită că îşi promovează interesele personale într-un mod discutabil, prin publicarea de articole care susţin ideea exploatării comerciale în România a gazelor de şist, iată că o altă doamnă, Valentina Ivan (tot de la Candole Partners) apare pe „piaţă” cu aceeaşi idee. „Mai răsfirate, doamnelor! Mai răsfirate!”

  2. „…care a refuzat sa conştientizeze resursele pe care le deţine România şi să investigheze viabilitatea economică a acestora din cauza lipsei unor studii concludente”. Adică studiile relevante sunt numai cele care afirmă beneficiile indiscutabile ale acestor exploatări…
    Nu vă e rușine?

  3. Inteleg ca tot ce va deranjeaza e ca nu prea suntem eficienti cu resursele astea neregenerabile. Nu stiu de ce nu va deranjeaza natura ireversibila a acestor exploatari, nici poluarea inerenta etc. Cand in toate tarile civilizate economiile se dematerializeaza masiv, noi redescoperim aici valente de comportament economic ca in Tarile lumii a treia. Nu-mi explicati ca economic ne aranjeaza, pentru ca boomul economic 2003-2008 n-a venit dinspre exploatarile miniere, industrie, agricultura, nici macar din constructii. ICT si sectorul serviciilor a fost crucial, adica acea latura a economiei care a reusit sa se dematerializeze cel mai mult.
    Decizia UE e cat se poate de naspa daca asta face.
    Imi pare rau ca n-am vazut textul mai devreme, discutia e tot amanata

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Valentina Ivan
Valentina Ivan are o experienţă de 5 ani în consultanţă de afaceri publice si analiză de politici publice în energie, ICT, retail şi alcool la Candole Partners. A abosolvit un master în Politici Publice Comparate la University of Edinburgh.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro