duminică, octombrie 24, 2021

Pe înțelesul tuturor: Decizia CJUE din 18 mai 2021 privind România

1. Ce efecte juridice are aderarea la UE? Potrivit art. 11 din Constituție, odată ce România a semnat un tratat ea trebuie să îl respecte. Art. 148 alin. (2) precizează că, urmare a aderării, reglementările obligatorii ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

2. Ce este CJUE? După aderarea la UE, România trebuie să aplice norme juridice emise de Uniune. Interpretarea oficială a actelor juridice adoptate de organismele UE este asigurată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxembourg. Instanțele naționale pot aplica direct dreptul european, dar acolo unde au dubii pot trimite întrebări preliminare pentru a solicita interpretarea normelor europene, în temeiul art. 267 TFUE.

3. Cum a ajuns la CJUE cazul de față? În contextul modificărilor la legile justiției din anul 2018, șase instanțe din România, sesizate cu diverse proceduri privind Inspecția Judiciară, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și răspunderea personală a magistraților pentru erori judiciare au constatat posibile contradicții între legislația internă și dreptul UE. Ca urmare, au oprit judecata și au solicitat lămuriri de la CJUE. Așa s-a format cauza C-83/19 în care s-a pronunțat hotărârea pe data de 18 mai 2021.

4. Ce a avut de stabilit CJUE? Instanțele de trimitere au întrebat CJUE dacă legislația română care reglementează cele trei aspecte menționate este conformă cu dreptul UE, având în vedere că în timpul procesului de legiferare aceste aspecte au fost criticate chiar în cadrul rapoartelor MCV.

5. Ce rol are MCV? După aderare, România trebuie să respecte dreptul UE. Curtea de la Luxembourg a stabilit (para. 110) că dreptul UE conține nu doar dispoziții de drept primar (TUE, TFUE, CDFUE) – astfel, „statul de drept” este consacrat în art. 2 din TUE, iar „principiul independenței justiției” apare în art. 19 alin. (1) din TUE – ci și de drept derivat, cum este Decizia CE nr. 2006/928 prin care s-a instituit MCV cu privire la România și Bulgaria.

CJUE a arătat că Decizia 2006/928, chiar dacă este anterioară aderării, a fost adoptată în baza Actului de aderare al României la UE, care la rândul său face parte din Tratatul de aderare (para. 153, 154). Această decizie a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare și a stabilit cele 4 obiective de îndeplinit de România în perioada post aderare pentru a se asigura respectarea valorii statului de drept și a se remedia deficiențele constate anterior aderării (para. 158, 161, 171).

6. MCV este obligatoriu? Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatorie până când va fi abrogată (para. 163). Cele patru obiective de referință care privesc reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt obligatorii (para. 172).

7. Rapoartele emise în cadrul MCV sunt obligatorii? Modul în care România își realizează cele patru obiective de referință din Decizia 2006/98 este analizat în rapoartele anuale întocmite de Comisia Europeană. România trebuie să se conformeze Deciziei, ca urmare e obligată să țină seama de cerințele și recomandările formulate în rapoartele Comisiei (para. 177). Precizarea a fost necesară pentru că prin deciziile nr. 33/2018 (para 125 și următ) și nr. 547/2020 (para. 51 și următ) CCR a decis că recomandările MCV nu sunt obligatorii.

8. Se poate deroga de la MCV? Curtea a stabilit că niciun stat nu își poate modifica legislația astfel încât să regreseze în privința statului de drept; de exemplu, nu pot fi modificate legile justiției prin norme care afectează independența judecătorilor (para. 162).

9. Ce s-a constatat cu privire la șeful Inspecției Judiciare? În România, prin OG nr. 77/2018, Guvernul a stabilit că șef al Inspecției Judiciare să rămână o perioadă de timp o persoană care își încetase mandatul stabilit de CSM. În această privință, CJUE a constatat că cetățenii europeni au drepturi care trebuie protejate de instanțe (para. 190, 191); judecătorii trebuie să fie independenți față de puterile legislativă și executivă (para. 195), iar normele care consacră acest lucru trebuie să elimine îndoielile justițiabililor în privința posibilității ca judecătorii să fie influențați (para 197). Astfel de îndoieli nu pot exista nici în privința organismului care asigură anchetarea disciplinară a magistraților (para. 199), dar suspiciunile există în cazul de față, căci șeful Inspecției a fost numit politic în afara procedurii obișnuite (para. 205, 207).

10. Ce s-a constatat cu privire la SIIJ? Prin modificările din anul 2018 s-a înființat Secția specială. CJUE a decis că: o astfel de structură de parchet poate fi înființată numai dacă sunt justificări obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției (para. 213) – or, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege prin care s-a înființat SIIJ nu conține vreun argument (para. 215); existența SIIJ este susceptibilă de a aduce atingere încrederii pe care justiția ar trebui să o inspire justițiabililor (para. 216); se permite formularea abuzivă a unor plângeri împotriva magistraților mai ales în cauze complexe și de corupție, pentru a transfera dosarul de la parchet la SIIJ (para. 218); în Raportul MCV din anul 2019 s-a constatat că instituția acționează ca un instrument de presiune politică și că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete penale, inclusiv de mare corupție (para. 219); are un număr redus de procurori care nu sunt specializați (para. 222).

11. Ce s-a constatat cu privire la răspundea magistraților? Legea din anul 2018 încearcă să facă funcțională răspunderea materială a magistraților, stabilind că după ce statul acoperă prejudiciul generat de eroarea judiciară, Ministerul Finanțelor se îndreptă către magistrat, în baza unui raport consultativ al Inspecției Judiciare. CJUE a arătat că „eroarea judiciară” poate fi definită la modul abstract și general (para. 228) și că răspunderea personală a judecătorilor pentru prejudiciile rezultate dintr-o eroare judiciară contribuie la responsabilizarea și eficientizarea sistemului judiciar (para. 229). Însă, pentru a elimina riscul de a afecta independența judecătorilor, răspunderea lor personală trebuie limitată la cazuri excepționale: existența unei hotărâri judecătorești ce conține o eroare judiciare nu este suficientă, ci trebuie definite în mod clar și precis comportamentul care poate antrena răspunderea (para. 234), iar organul care verifică condițiile de răspundere să fie ele însuși imparțial (para. 236). Or, în România, judecătorul nu își poate face apărarea în procesul dintre justițiabil și Stat, iar apoi este acționat în judecată de Ministerul Finanțelor pe baza propriei evaluări (para. 240).

12. Ce se întâmplă când legea națională contravine dreptului UE? CJUE reamintește că dreptul UE are supremație în fața dreptului național și că nicio instituție, fie ea și Curte Constituțională, nu poate trece peste aceasta (para. 245).

13. Ce aduce nou hotărârea CJUE? Până acum era clar că judecătorul național poate aplica dreptul UE în mod direct. Această decizie devine însă una istorică printr-o nouă putere dată judecătorului național: chiar dacă o lege este validată de Curtea Constituțională, dacă ea este contrară dreptului UE, judecătorul trebuie să ignore decizia Curții Constituționale, având obligația de a aplica direct textul european (para. 247).

14. Care sunt electele hotărârii CJUE? După comunicarea soluției CJUE către instanțele care au solicitat lămuriri, dosarele din România își vor relua cursul. Judecătorul național va da propria soluție în fiecare caz, fiind obligat să țină seama de interpretarea oficială dată de CJUE. În toate dosarele instrumentate de Inspecția Judiciară și de SIIJ aflate pe rol va trebui să se aplice interpretările date de CJUE, astfel că e posibil ca unele acte să fie anulate, altele refăcute. De asemenea, e posibil ca unele dosare disciplinare sau penale să se redeschidă.

15. Ce se va întâmpla cu SIIJ? Curtea a stabilit că România trebuie să respecte recomandările CE și că nu poate menține măsurile care o împiedică să realizeze obiectivele din Decizia 2006/98 (para. 177). O astfel de cerință apare în Raportul MCV din anul 2018 când s-a constatat „Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate (…)” și s-a recomandat: „Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO”. Analizând ce au stabilit aceste două organisme, se constată:

  • Comisia de la Veneția, prin Avizul CDL-AD(2018)017-e (pct. 90) a solicitat ca structura de anchetare a magistraților să întrunească acceptul magistraților. Or, potrivit datelor oficiale, 85% dintre procurori și 72% dintre judecători s-au opus categoric existenței SIIJ;
  • GREGO, prin AdHocRep(2018)2 (pct. 35) „recomandă să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție”. Și prin AdHocRep(2019)1 (pct. 30) „insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată.”

Ca urmare, SIIJ se va desființa de către Parlament, iar acest lucru trebuie să se întâmple chiar azi, căci orice acte îndeplinit de ieri încolo ea este posibil nul.

Apărut pe blogul autorului

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Era necesara simplificarea de fata si aducerea in fata opiniei publice un text pe intelesul tuturor . In fapt totul se rezuma la cuvintele din text ce ne arata cum decizia instantei de judecata – a judecatorului este practic singura valabila in contextul unei decizii ce respecta deciziile UE. Iata ce ne spune textierul : Chiar dacă o lege este validată de Curtea Constituțională, dacă ea este contrară dreptului UE, judecătorul trebuie să ignore decizia Curții Constituționale, având obligația de a aplica direct textul european .Fara doar si poate -forta instantei de judecata capata alta aplitudine . Judecatorul capata puterea de putea respecta legile fara a fi afectat de vreo incercare de intruziune , indiferent de unde ar veni ea .SIIJ trebuie rapid desfintat . De remarcat posibilitatea repunerii unor dosare in postura de a fi refacute sau de a fi anulate si deciziile SIIJ

  2. UE ne da inca un instrument esential pentru independenta justitiei si lupta impotriva coruptiei si salveaza magistrati care erau „obligati” sa faca magarii in numele unei „legislatii nationale” facute de parlamentari corupti pentru a-si apara fraudele (furaciune legala).
    Bineinteles ca ramane intrebarea: cine preia cele 6000 dosare de coruptie si frauda confiscate de SIIJ? Cei 3 ani in care aceste dosare au stat in sertare pot duce la prescrierea faptelor?
    In fine, trebuie sa existe o raspundere profesionala a magistratilor (malpraxis) pe criterii clare, de exemplu:
    – rasturnarea deciziei in apel la curti internationale, pe baza unor abateri evidente de la procesul de justitie – ignorarea/neadmiterea unor probe legal constituite in baza legislatiei UE, nesolutionarea dosarului cu celeritate care duce la prescrierea faptei, incadrarea gresita care duce la nesolutionare, etc

  3. cu o floare nu se face primavara,
    sigur, sunt inca judecatori care isi dau silinta sa isi faca meseria,
    jos palaria in fata lor,
    tara exista pt ca multi isi dau silinta sa faca ceva pt ea,

    dar sa nu ne ascundem dupa deget,
    grosul autoritatii judecatorestri nu isi face datoria,
    si incepe cu ceseme aflata intr-o pozitie captiva fata de infractorii si inculpatii cu gulere albe, cei mai vocali de la pesede,
    membrii ceseme care dau credit lui penix si la latrina3 si celelate tembeliziuni ale incupatilor/infractorilor,
    a avut grija si cna,
    inspectia judiciara pe persoana fizica – daca am avut sectoru 5 de la capitala pe persona fizica si fratii negoita cu blocuri pe persoana fizica, normal putem avea si inspectie judiciara si sectie pt majistrati a ceseme pe persoana fizica

    tara e condusa de prea multi inculpati si infractori,
    infractori si inculpati ajunsi vocali pt. ca autoritsatea juidecatoreasca nu si-a facut datoria atunci cand persoanele care au savarsit fapte penale si au ajuns in fata autoriotatii judecatoresti,
    asa si doar asa inculpatii au prins curaj,
    efectu curajului inculpatilor cu gulere albe il vedem in fiecare zi,

    la fel cu parchetu general si ministeru de intern,

    de aceea pedepse cu suspendare sau achitare in toate dosarele de coruptie,
    sau pedepse gen amenzi de parcare la clanul corduneanu, etc. etc.
    pe de alta parte, multitudinea de dosare cu infractiuni de pedofilie, viol, in care autoritatea judecatoreasca a descoperit ca persoanele sub 14 ani, uneori sub 10 ani au incitat inculpatii prin comportament si atitudine – hotarari de achitare mentinute inclusiv la nivelul curtilor de apel din tara,
    ori asta denota probleme mari de sistem, foarte mari,

    regretatul prof. V.M. Ciobanu spunea ca autoritatea judecatoreasca este cea mai importanta intre puterile (autoritatile publice) pt ca, in teorie, este singura care nu lupta pt controlu puterii in stat, ci doar ca restul puterilor sa nu isi depaseasca limitele,

    astazi avem cel mai scump kilometru de autostrada si nu ma refer la lucrari de arta (poduri, tuneluri, etc)
    cele mai scumpe deszapeziri din Evropa,
    drepturi garla pt infractori,
    si greve de ale magistratilor la orice intentie de marire a varstei de pensionae, reducere salarii, neplata sporurilor inventate din pixu judecatorilor, etc etc. etc.

    asa ca suntem inca departe,
    speranta moare ultima

    • ”85% dintre procurori și 72% dintre judecători s-au opus categoric existenței SIIJ” ?
      Nu există o asemenea numărare. La viitoarele alegeri pentru CSM veti vedea ca judecatorii
      vor desemna ca reprezentanti ai lor tot persoane care au sustinut SIIJ cum fac si acum judecatorii din Consiliu.
      Este insa o farama de adevar – procurorii sunt fani ai desfintarii secției. S-au saturat de atatea achitari si nici dosare ca lumea nu vor fi in stare sa instrumenteze. Este esențial pentru ei sa recapete ascendentul catuselor asupra judecatorilor si asta se va intampla prin revenirea DNA la pozitia de jupân pentru care au fost pregatiti la cursurile aliate.

  4. Foarte clar.
    Dar ar trebui să transmiteți articolul tuturor membrilor CCR.
    Evident nu va demisiona nici unu din ei.
    Patriotismul lor e pura slugărnicie. Ca în RSR.
    Coincidenta , întâmplare , unii din ei chiar atunci au învățat ” dreptul socialist” cu pozitia de drepți.
    Actualmente CCR românesc a pierdut oricare credibilitate.

  5. Vă mulțumesc pentru efort. Totuși, cu părere de rău trebuie să remarc că din textul dumneavoastră nu rezultă temeiul legal (adică acel text din Tratate menționat expres, cu număr și literă) al declarării actele produse in cadrul MCV ca acte cu caracter legislativ.

    Vă citez din manualul de funcționare a UE:
    „Fiecare acțiune întreprinsă de UE se bazează pe tratate – acorduri cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, semnate de toate țările UE, care stabilesc obiectivele UE, regulile de funcționare a instituțiilor europene, procedurile decizionale și relațiile dintre Uniunea Europeană și statele sale membre.”

    Deci și CJUE trebuie să respecte tratatele și să judece in baza lor. Mi-ar plăcea să aflu ce text din TUE au invocat judecătorii in decizia lor.

    „Tratatele reprezintă punctul de plecare pentru legislația UE și sunt cunoscute în Uniunea Europeană sub denumirea de „legislație primară”.

    Corpusul legislativ care derivă din principiile și obiectivele din tratate este cunoscut sub numele de „legislație secundară”. Aceasta include regulamente, directive, decizii, recomandări și avize.”

    Unde se încadrează actele emise de Comise in cadrul MCV? Eu credeam că la categoria „recomandări”. Dar poate greșesc.

    „Actele legislative sunt adoptate în urma unei proceduri legislative (ordinare sau speciale) stabilite în tratatele UE. Actele fără caracter legislativ nu urmează astfel de proceduri și pot fi adoptate de instituțiile UE conform unor reguli specifice”

    Actele produse in cadrul MCV au sau nu caracter legislativ. Dacă da, de unde reiese acest aspect? ar fi interesant de aflat, bănuiesc pentru toți cetățenii de pe forum.

    „Recomandările le permit instituțiilor UE să-și comunice opinia și să sugereze direcții de acțiune, fără a impune însă vreo obligație legală destinatarilor. Ele nu au caracter obligatoriu.”

    Așa susține pe situl său oficial Uniunea Europeană. Sau cel puțin o anume parte a UE, căci o alta -CJUE- pare că susține altceva, mai exact o procedură legislativă extraordinară in care un executiv -Comisia Europeană- poate emite recomandări obligatorii, cu caracter de legi constituționale care bat atât Tratatele Uniunii, cât și legislația constituțională a statului membru.

    • CJUE a stabilit cu limpezime de cristal: MCV şi obiectivele sale sunt obligatorii pentru statul român. Iar recomandările din rapoartele periodice MCV, deşi nu sunt obligatorii în sens strict juridic, trebuie urmate de către autorităţile române, în baza principiului cooperării loiale, tocmai pentru că acestea contribuie la atingerea obiectivelor obligatorii din MCV. De asemenea, a statuat Curtea, autorităţile române trebuie să nu adopte şi să nu menţină în legislaţie prevederi care contravin atât recomandărilor, cât şi obiectivelor MCV. Mai clar de atât nu se poate.

      Curtea a stabilit că se poate înfiinţa o secţie de investigare a magistraţilor, sub două condiţii: să fie justificată de motive obiective şi verificabile şi să fie însoţită de garanţii care să excludă folosirea sa ca instrument politic. Or Curtea a constatat că niciuna dintre aceste condiţii nu a fost îndeplinită. Expunerea de motive care a însoţit legea de înfiinţare a SIIJ nu conţinea absolut nicio justificare, iar activitatea de până acum a Secţiei a dovedit că aceasta este folosită, pe de o parte, împotriva magistraţilor incomozi Puterii şi, pe de altă parte, pentru a scăpa politicieni importanţi do dosare penale, în special de corupţie.
      Instanţa de la Luxemburg a stabilit că, strict în perimetrul de acţiune al MCV – adică organizare judiciară şi combaterea corupţiei -, judecătorii din instanţele ordinare pot să aplice direct normele de drept ale UE, putând să ignore şi să lase neaplicată o prevedere din dreptul intern care le contrazice, indiferent dacă aceasta e de natură legală sau – atenţie! – constituţională, „astfel cum este interpretată de instanţa constituţională”. NE SPUNE LIVIU AVRAM

  6. Ne explică autorul : „existența unei hotărâri judecătorești ce conține o eroare judiciare nu este suficientă, ci trebuie definite în mod clar și precis comportamentul care poate antrena răspunderea (para. 234), iar organul care verifică condițiile de răspundere să fie ele însuși imparțial (para. 236). Or, în România, judecătorul nu își poate face apărarea în procesul dintre justițiabil și Stat, iar apoi este acționat în judecată de Ministerul Finanțelor pe baza propriei evaluări (para. 240).”

    Câtă vreme acceptăm (autorul din cât mi-aduc aminte era, într-o vreme, mare fan) că justiția să aibă mecanisme de auto-reglare (recurs în interesul legii, dezlegări de drept, întrebări preliminare, poftim!, toate cu rezultat obligatoriu pentru toată lumea), mi se pare nefundamentată (măcar prin simetrie) afirmația ultim citată. Dincolo de faptul că e obligație -cum poate ar zice autorul din principiile generale ale dreptului- pentru judecător(pentru acea cerere de regres) să privească în ansamblu deci să vegheze la drepturile fiecărui interesat(această obligație e chiar expresă în anumite domenii, de ex. la falimente) . Așa că, ce ție nu-ți place, altuia nu(-i) face! de aplicat de fiecare judecător. Ceea ce rar se-ntâmplă, de aceea și aceste discuții. Mâine-poimâine ajungem la concluzia banală că existau dinainte obligații către terți(non Uniune) ale țării și acestea onorate produc pe ici-colo(veșnică pomenire, nene Iancule) disfuncții.

  7. Un articol care clarifică problema SIIJ și ne dă o idee despre cum ”existența SIIJ este susceptibilă de a aduce atingere încrederii pe care justiția ar trebui să o inspire justițiabililor (para. 216)”. Referitor la această încredere, în calitatea mea de justițiabil care o încredere în justiție alterată de nenumărate ”atingeri” provocate de modul scandalos în care se dau diverse sentințe, v-aș fi recunoscător dacă ”Pe înțelesul tuturor” ne puteți explica ce vor să zică ăștia de la Europa Liberă atunci cînd publică articole de-astea denigratoare care incită populația, lovesc în imaginea judecătorilor și reduc la zero sacrificiile, abnegația și dăruirea cu care aceștia luptă pînă pe la 50 de ani pentru propășirea statului de drept și independența justiției. Adică dacă ne puteți furniza un point of view (POV) referitor la treaba asta.

    Judecătorii români, printre cele mai mari salarii din UE | CSM cere majorări salariale de 25% https://romania.europalibera.org/a/31196402.html

    • adica, actele intocmite incepand cu ziua de ieri, orele 00:01 pot fi lipsite de efecte. Daca nu ati inteles, scrieti de unde nu ati inteles, ca sa va mai repet inca o data .

  8. Am să arăt mai jos de ce vă bănuiesc de partizanat, chiar dacă nu îndrăznesc să mă gândesc la unul de natură politică.
    1. Așa cum bine ați spus, dispozițiile din tratatele UE au prioritate față de dispozițiile legilor interne, însă nu și față de Constituția României (alin 3. al aceluiași art. se asigură de acest lucru).
    6. MCV este obligatoriu? textul normativ nu prevede termene de implementare a recomandărilor ci precizează doar că la fiecare 6 luni România face un raport cu privire la progresele realizate; în acest moment, România a îndeplinit toate cele 4 obiective din Anexă, deci MCV nu și-ar mai avea nicio justificare. Amintesc și faptul că tratatele de aderare au prevăzut posibilitatea CE de a adopta măsuri de salvgardare doar pentru primii 3 ani de la aderare (deci până în 2010), ceea ce înseamnă că MCV este anexă/accesoriu din cadrul unei proceduri care a expirat.
    Deci chiar este MCV obligatoriu?
    8. Imposibilitatea de a adopta reglementări care duc la regrese este stabilită la nivel de Tratat – și este valabilă pentru toate statele membre UE – nu la nivel de MCV.
    9. Procurorii din cadrul SIIJ sunt numiți de CSM (ai căror membri la rândul lor, cu excepții care nu pot înclina balanța votului, sunt numiți fără influența politicului), deci putem aprecia că procurorii de la SIIJ sunt numiți FĂRĂ influența politicienilor (iar dacă am avea în acest moment o suspiciune în acest sens, nu există niciun impediment pentru a fi adusă spre analiza instanțelor naționale).
    10. Plecând de la problema lipsei de motivare la timp a deciziilor instanțelor (despre care CC a zis că e problemă de funcționare a justiției și care, după cum știm, abia acum a fost rezolvată), legiuitorul a considerat că se impune înființarea unei secții care să investigheze infracțiunile săvârșite de magistrați – deci avem și expunere de motive – iar plângerile abuzive depuse împotriva judecătorilor reprezintă infracțiuni, potrivit Codul penal.
    12. Dreptul UE se aplică cu PRIORITATE, nu beneficiază automat de prezumția de supremație.
    13. Judecătorul național a avut ÎNTOTDEAUNA dreptul de a aplica în mod direct legislația europeană, dovadă sunt numeroasele decizii în care unii au și făcut-o.
    15.
    – Datele la care faceți referire nu sunt oficiale, sunt doar consultări INFORMALE și rezultatele se referă doar la persoanele consultate;
    – Obiecțiunile GRECO (adoptate înainte de înființarea SIIJ) țin de modul în care urma să funcționeze secția (pct. 34: încărcare mare de dosare din cauza personalului redus) și nu de existența în sine a acesteia; permiteți-mi să citez și pct. 35: „Proiectele de amendamente reduc într-o oarecare măsură competențele executivului, în special prin eliminarea posibilității ca Ministerul Justiției să inițieze proceduri disciplinare împotriva unui judecător sau procuror.” – ceea ce eu zic că e bine (până la SIIJ, MJ îi putea spune PG să dispună să-i fie făcut/[să-i fie închis un] dosar lui Dănileț; după înființare, MJ nu mai poate face acest lucru); de altfel, susținătorii SIIJ spun același lucru: existența acestei secții este oportună, însă nu în modul în care funcționează astăzi ci într-un mod care să asigure faptul că ea va putea funcționa pe principiile care au stat la baza înființării sale.

    De altfel, dacă suntem împotriva unei structuri de investigare a unor infracțiuni comise de magistrați, de ce nu am fi totodată și împotriva unei structuri de investigare a infracțiunilor comise de politicieni? De ce susținem la nivel de principiu existența unei structuri precum DNA dar nu și a uneia precum SIIJ?!

    • Inainte sa-l banuiti pe dl. Danilet de partizanat, uitati-va in oglinda. Majoritatea comentariilor sint prea tehnice pentru a le putea da, ca neofit, replica. Doua, insa, mi-au atras atentia si pot sa ma pronunt asupra lor.

      Exceptiile numite de politic nu influenteaza balanta votului?! Nu am o statistica a deciziilor luate la limita in CSM, insa imi aduc aminte bine de cel putin 2-3 foarte importante la care cei doi reprezentanti ai „societatii civile” pesediste au avut votul hotaritor in favoarea unei decizii toxice. Alta data, iar nu-mi mai aduc aminte pe ce tema importanta, ministrul de justitie PSD, in raspar fata de linia partidului, a avut votul decisiv impotriva unei decizii toxice pentru care votasera „exceptiile”.

      Sofismul cu DNA si SIIJ e putin mai complex. Intrebarea nu e, daca exista DNA pentru politicieni, de ce sa nu existe si SIIJ pentru magistrati, ci daca exista DNA pentru politicieni si magistrati, de ce a infiintat PSD-ALDE SIIJ numai pentru cei din urma? Rezultatele s-au vazut: daca inainte au existat judecatori si procurori adusi in justitie si condamnati pentru acte de coruptie, de la infiintarea SIIJ, Codruta Kövesi a fost singurul magistrat „corupt”, anchetat de SIIJ, coincidenta, tocmai cind candida pentru functia de procuror-sef la Parchetul European.

      • Eu am tot timpul în fața ochilor imaginea mea din oglindă și mă asigur că fiecare pas pe care îl fac va actualiza imaginea conform unei etici care rezultă dintr-un cumul obiectiv de informații.
        Poate că acele comentarii de care vorbiți sunt prea tehnice pentru dumneavoastră, însă vă asigur că nivelul meu de cunoștințe în domeniu îmi permite să le analizez.

        Excepțiile de care vorbiți – chiar dacă admitem că ar fi partizane – formează o minoritate insignifiantă atunci când membrii CSM decid potrivit legii și conștiinței.

        Vă accept sofismul, însă haideți să-l cercetăm: dacă parchetul de pe lângă ÎCCJ avea competența să ancheteze politicieni, de ce a înființat (tot PSD) PNA (actualul DNA)? Rezultatele PNA/DNA au fost mizerabile în primii ani de existență (a fost tratat de mediul politic exact cum tratează astăzi SIIJ: au alocat bugete insuficiente, au blocat/întârziat ocuparea funcțiilor de procuror, au politizat numirile procurorilor ierarhici superiori (să nu uităm că LCK a ajuns să ocupe funcția la demersul executivului), a durat ani buni până când a fost creat cadrul de colaborare cu celelalte organe ale statului (și nu mă refer la servicii).
        Faptul că o persoană din cadrul SIIJ a procedat într-un mod cel puțin discutabil (la fel cum avem exemple de procurori DNA care au procedat similar – vezi doar cazul Portocală) nu înseamnă că se pune problema funcționării Secției în sine (așa cum nu punem în discuție problema funcționării DNA doar din cauza existenței unui domn P.).

  9. Nu am studii in drept, dar gandidu-ma la ce a scris dl Danilet foarte clar pun si eu o intrebare. Nu era evident ca legiile UE sunt peste cele nationale si peste decizii ale Curtii Constitutionale? Ca trebuie sa respectam MCV in mod obligatoriu? Trebuia intrebat CJUE ca sa spuna DA? Trebuia sa stim asta de cand am semnat tratatul de aderare la UE!
    Tara noastra s-a dovedit precara in materie de democratie…cand a fost atacata de Dragnea si PSD. Se dovedeste ca oricine castiga alegerile, nu poate face ce vrea , sa schimbe legile justitiei, sa faca sectii speciale de anchetat judecatorii etc. Ma gandesc la perioada aceea si mi se face rau gandidu-ma cum timp de 4 ani tara asta era aproape sa fie scoasa din UE numai din cauza unui infractor aflat acum la puscarie. Nici PSD n-a mers pana la capat, n-a dat amnistie asa cum vroia Dragnea, n-a facut-o nici macar slugarnicul Tudorel Toader, si nu datorita lor, ci presiunilor UE si ale strazii, ale societaii civile.
    PSD este si acum cel mai votat partid din tara asta cu o inertie comunista de decenii…PNL ,USR treziti-va! Vor veni inapoi daca nu faceti nimic…si in materie de justitie pana acum n-ati facut nimic!

    • Curtea Europeană de Justiţie: Existenţa Secţiei Speciale trebuie justificată, iar respectarea MCV este obligatorie. Din acest moment nu mai exista drum de intoarcere si – DA – pina acum nu au facut mare lucru -dar nu au incotro . Vor face si ca vor si ca nu vor tot ceea ce trebuie . Destinul Romaniei este in UE ca si destinul tuturor tarilor ce compun Europa si care din motive felurite inca nu au ajuns aici .Justificarea existentei SIIJ nu este altceva decit emiterea unor proceduri ce trebuiesc a fi transparente si in consens cu legile UE. Daca vor face asta si vor schimba si staful din conducere SIIJ poate exista .Si inca o data -DA – daca nu comunica zi de zi ceas de ceas – ceea ce fac , ceea ce construiesc si daca inca se mai agata de persoanele trecutului vor pierde toate alegerile din 2024 .Marea greseala ar fi sa se certe intre ei PNL -versus USR (au mai facut asta in alegerile prezidentiale cind au candidat (gresit ) in alegeri .
      Daca raman uniti toti votantii de dreapta – evident mai numerosi decit cei de stinga – vor alege -dar cind va fi vorba de a sprijini un candidat comun nu vor mai face diferente .

  10. Nu putem trata cu acelasi set de masuri si nu putem pune semnul egal intre DNA si SIIJ. Sunt lucruri total diferite chiar daca asta nu este evident . Nevoia existentei SIIJ poate fi aceptata doar in conditile in care functionarea ei are la baza principii ce trebuiesc specificate in mod real . Problema cu motivarea deciziilor instantelor a fost deja rezolvata .Tocmai acele exceptii aparute in numirile facute de CSM sunt -cuiul lui Pepelea – iar de apreciat vedeti bine ca fiecare apreciaza cum il taie capul .Imposibilitatea de a adopta reglementări care duc la regrese este stabilită la nivel de Tratat – și este valabilă pentru toate statele membre UE si asa este corect sa fie . Judecătorul național a avut ÎNTOTDEAUNA dreptul de a aplica în mod direct legislația europeană,dar abia acum judecatorul prin decizia CUIE devine la modul concret inamovibil si decizia lui nesupusa unor interactiuni de tot felul .MCV chiar este obligatoriu intr-un stat ce isi respecta toate obligatiile juridice ca parte a tratatelor din UE(sa privim intregul ). Constitutia Romaniei este si ea intr-un anume fel – lege interna .

    • Pentru că multe din punctele abordate apar în precizările mele, îmi voi permite să le ofer câte un răspuns.
      DNA și SIIJ sunt secții din cadrul Parchetului care preiau dosarele atunci când subiectul (una dintre persoanele implicate în comiterea unei infracțiuni) este calificat (adică are o anume calitate: este reprezentant al statului – în cazul DNA, este magistrat – în cazul SIIJ), deci ambele structuri trebuie privite într-un mod similar.
      Principiile în baza cărora funcționează SIIJ (prevăzute în legea de funcționare) asigură cel mai ridicat nivel de independență față de interferențele politicului (vezi 9).
      3 persoane din 19 membri CSM nu pot înclina în niciun fel balanța deciziilor luate de acest organism.
      Judecătorul național a fost tot timpul inamovibil, iar deciziile sale au avut tot timpul protecția necesară (aveți posibilitatea să invocați în contraargument cazul Roșu și doar dacă îl cunoașteți vă voi spune de ce cred că nu are aplicabilitate).
      MCV este obligatoriu… în condițiile tratatului; însă rapoartele Comisiei – cele care se fac potrivit MCV – nu mai sunt obligatorii: ele conțin doar „recomandări” care, tot conform tratatului, sunt opționale.
      Constituția este o culegere de principii fundamentale pe baza cărora funcționează un stat – legea internă este consecința unuia dintre principiile Constituției.

  11. Incredibil. Să cad de pe scaun când am citit asta //Comisia de la Veneția, prin Avizul CDL-AD(2018)017-e (pct. 90) a solicitat ca structura de anchetare a magistraților să întrunească acceptul magistraților. Or, potrivit datelor oficiale, 85% dintre procurori și 72% dintre judecători s-au opus categoric existenței SIIJ;//
    Adică nu pot fi judecați niște hoți decât dacă ei sunt de acord să fie înființată o structură care să-i judece.
    Doamne ……. așa ceva …… Lăsați dracului prostiile și treceți la treabă. Cea mai mare idioțenie constă în prescrierea faptelor de natură penală. Asta este portița de scăpare pentru infractori, iar voi procurorii și judecătorii plătiți de popor să faceți dreptate trenați dosarele celor care cotizează până faptele se prescriu. Voi faceți orice numai DREPTATE nu.

Dă-i un răspuns lui Stefan Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

România refuză vaccinarea etnicilor români

Paradoxul vaccinării sau mai bine zis culmea vaccinarii mioritice, să refuzi să vaccinezi persoane din categorii de risc deoarece deși sunt etnici...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.