miercuri, mai 14, 2025

Pentru o procedura transparenta si publica de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Salut hotararea Senatului de miercuri, 5 octombrie, de a respinge proiectul Ministerului Justitiei in forma modificata la Camera Deputatilor care viza promovarea la ICCJ.

Cand a fost promovat acest proiect, în mai 2011, se dorea o analiza atat a competentelor profesionale de catre ICCJ insasi, cat si a criteriilor de integritate, comuncare etc care sa se faca in cursul audierilor la CSM. Evident CSM a avizat pozitiv acest proiect care avea aproape acelaşi conţinut cu un Ghid redactat în martie 2011 de noi, la care am fost nevoiţi ulterior să renunţăm pentru că ICCJ îl atacase întrucât stabilea o comisie în cadrul ICCJ,  desi legea vorbea de colegiul de conducere. Dintr-o neintelegere institutionala, la Camera Deputatilor s-a decis sa se introduca conditia sustinerii unui concurs, iar selecţia să se facă numai din randul judecatorilor peste 15 ani si numai de la curtile de apel. M-am declarat in dezacord cu aceasta modificare de mai multe ori, pentru ca ne punea in situatia de a promova la ICCJ pe judecatorii cu memoria cea mai buna, fara nicio altfel de examinare, rolul CSM reducându-se la o chestiune formală.

Hotărârea de azi a Senatului e un semn că Parlamentul a înţeles să lase în atribuţia CSM promovarea la cea mai inalta instanta judecatoreasca si că a acceptat ca aceasta trebuie sa se faca dupa criterii deosebite, care sa se refere la judecatorii de la tribunale si de la curtile de apel, cu vechime de minim 12 ani – ceea ce asigură o bază de selecţie mai largă de selecţie. Iar aceste criterii au fost deja detaliate in Hotararea 484 din 29 iulie 2011 prin care si-a modificat propriul regulament şi căreia nu i s-a făcut prea mare publicitate până acum, presa încă având impresia că la ICCJ se ajunge printr-un siplu interviu. Cu aceasta modificare radicala de promovare la ICCJ, insusi Preşedintele ICCJ si recent Procurorul General al PICCJ s-au declarat de acord, astfel că intreg Plenul CSM a decis pe 29 sept. 2011 demararea unei noi proceduri de selectare. Nu mă îndoiesc că şi ministrul justiţiei este de acord cu această procedură, din moment ce ea corespundă în mare măsură cu cele cuprinse în forma iniţială a proiectului său de lege trimis la Parlament.

Ce se va verifica in cazul candidatilor la ICCJ?

a. condiţiile: sunt cele din art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004:

– judecătorii sau procurorii care au îndeplinit funcţia în ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel ori parchetele de pe lângă acestea,

– au obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare,

– nu au fost sancţionaţi disciplinar,

– s-au remarcat în activitatea profesională

– şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 12 ani.

b. criteriile sunt prevăzute în hotărârea arătată, hotărâre care are suportul larg al întregului sistem judiciar, exprimat în cadrul consultărilor ce au precedat adoptarea hotărârii de referinţă:

raport consultativ motivat asupra promovării întocmit de colegiul de conducere al ICCJ (în urma analizării CV-ului, a 10 lucrări întocmite de candidat, cum ar fi hotărâri judecătoreşti cu obiect diferit sau, după caz, acte întocmite de procurori, inclusiv hotărâri judecătoreşti desfiinţate sau casate ori acte ale procurorului infirmate; lucrări de specialitate publicate, precum şi orice ale înscrisuri relevante);

fişa profesională întocmită de Direcţia resurse umane şi organizare pentru fiecare candidat (conţine informaţii referitoare la vechimea în funcţia de judecător sau procuror, cariera de magistrat, activitatea profesională în alte profesii juridice, participarea la cursuri de formare continuă etc);

observaţiile şi obiecţiile scrise la acestea formulate de candidat;

susţinerea candidatura în faţa Plenului CSM.

Acest din urmă punct este şi cel mai important, pentru că el este destinat să facă diferenţa între candidaţii care întrunesc aceleaşi condiţii. Iată în ce constă această susţinere a candidaturii:

la procedură participă şi preşedintele secţiei ICCJ pentru care s-a depus candidatura, precum şi un psiholog desemnat de Plen, care pot adresa întrebări prin intermediul preşedintelui;

–  se pun înntrebări de către membrii CSM întrebări referitoare la aspecte sau împrejurări rezultate din cuprinsul raportului consultativ motivat primit din partea colegiului de conducere al ICCJ. Întrebările pot viza şi aspecte referitoare la conduită şi deontologia profesională.

– pentru a face distincţine între candidaţi, se analizează:

  • specializarea într-un anumit domeniu al dreptului, în funcţie de secţia la care candidează (vor fi avute în vedere documentele depuse de candidat şi informaţiile furnizate în cadrul susţinerii candidaturii, luându-se în considerare secţia instanţei sau parchetului la care funcţionează, materiile la care a susţinut în trecut examenul sau concursul de promovare în funcţii de execuţie, secţiile sau completele specializate în care a activat pe parcursul carierei, activităţile de formare şi perfecţionare profesională pe care le-a urmat, activitatea didactică şi publicistică în domeniu etc);
  • b) activitatea profesională desfăşurată sub aspect calitativ (vor fi avute în vedere calitatea redactării lucrărilor întocmite, inclusiv hotărâri judecătoreşti desfiinţate sau casate ori acte ale procurorului infirmate, cunoaşterea, asimilarea şi aplicarea jurisprudenţei în domeniu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Europene de Justiţie şi a Curţii Constituţionale, claritatea şi rigurozitatea limbajului juridic, capacitatea de analiză şi sinteză);
  • c) activitatea profesională desfăşurată sub aspect cantitativ (vor fi avute în vedere datele comunicate de instanţa sau parchetul de unde provine candidatul şi informaţiile furnizate în cadrul susţinerii candidaturii, luându-se în considerare vechimea în magistratură şi vechimea în funcţia de judecător sau procuror, încărcătura de lucrări pe magistrat, operativitatea, numărul dosarelor soluţionate, numărul hotărârilor redactate peste termen, numărul dosarelor mai vechi de 6 luni, de un an ori de 2 ani aflate pe rol. Datele statistice se raportează la media instanţei sau parchetului de la care provine candidatul şi la media naţională);
  • d) respectarea normelor de etică şi deontologie profesională (vor fi avute în vedere raportul de evaluare profesională, documentele depuse de candidat, datele existente la dosarul profesional şi aspectele ridicate în cadrul susţinerii candidaturii);
  • e) implicarea candidatului în apărarea şi promovarea valorilor fundamentale ale justiţiei (va fi avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, necesitatea unificării practicii judiciare, protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale etc.);
  • f) urmarea unor forme aprofundate de pregătire, în ţară sau străinătate, inclusiv titlul de doctor în drept sau doctorat în desfăşurare, într-un domeniu al dreptului corespunzător secţiei ICCJ pentru care candidează (vor fi avute în vedere documentele depuse de candidat.);
  • g) activitatea didactică şi/sau de cercetare, precum şi activitatea publicistică într-un domeniu al dreptului corespunzător secţiei ÎCCJ pentru care candidează (vor fi avute în vedere documentele depuse de candidat, cu precizarea că activitatea didactică şi/sau calitatea de formator la Institutul Naţional al Magistraturii sau la Şcoala Naţională de Grefieri se ia în considerare numai dacă a trecut cel puţin un an de la data începerii acestei activităţi, la data depunerii candidaturii).

La acestea, mai trebuie să adăugăm şi modalitatea transparentă în care se desfăşoară totul: încă de la instalarea noilor membri CSM, toate documentele sunt publicate pe site-ul CSM, audierile se transmit online pe internet, iar hotărârile se motivează pentru fiecare candidat în parte şi la modul serios.

Este pentru prima dată în România când procedura de promovare la ICCJ este şi transparentă, şi publică, se analizează şi calitatea şi cantitatea, şi pregătirea profesională, şi integritatea. Evident, un concurs constând în bifarea de căsuţe nu ar fi putut fi atât de profund pe cât se doreşte a fi următoarea promovare la ICCJ, care va avea loc până la sfârşitul anului acesta.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. /// Danilet, din cate cunosc a existat un protest a peste 400 de magistrati in cursul anului 2009 sau 2010! Din cate mai stiu, toti acestia (printre ei te-ai numarat si tu, parca) au sustinut ca cea mai buna modalitate de accedere la instanta suprema este concursul! Inteleg ca acum propui o cu totul alta varianta in care nici nu mai poate fi vorba de concurs! Cand ai spus adevarul? Atunci sau acum?
    Si nu este singurul aspect in legatura cu care ti-ai schimbat punctul de vedere! Halal consecventa! Semeni f. bine cu ministrul justitiei! Apropo, acolo in CSM ati facut vreo intelegere oculta cu el? Ca prea ati uitat toate promisiunile din campania electorala pentru CSM. Si mai vorbiti despre reforma in sistemul judiciar!
    ///

  2. Partea cu transmisia live pe internet e excelenta. Ce nu pricep insa e ce cauta un psiholog acolo? Ce sa evalueze? Starea psihica a candidatului? Rezistenta la stres? Pai daca isi da seama ca potentialul judecator nu face fata atunci cum a putut sa stea acel om minim 12 ani la nivel de tribunal sau CdA?

  3. Ce modalitati aveti in vedere ca justitiara Barbulescu sa nu mai refuze a se prezenta in fata Justitiei? Sau pentru dna Lidia raspunsul pentru o citare in fata unui complet de judecata este optional?

    • Legea e aceeasi pt toti: cand esti citat de politie/parchet/instanta esti obligat sa te prezinti. Daca refuzi, solutia e: amenda judiciara si mandat de aducere. Iar astea sunt in competenta celui care intrumenteaza cauza.

  4. Acest domn tot scrie de vreo doua saptamani pe contributors, dar de fapt nu ne spune nimic. Nu face altceva decat sa incerce sa scuze activitatea penibila a justitiei in general si a CSM-ului in particular. De promisiunile facute in campania pentru CSM si de vehementa de pe vremurile cand era un simplu judecator se pare ca s-a ales praful. Lucru valabil si pentru ceilalti doi ‘muschetari’ din CSM, Dumbrava si Neacsu. Da’ macar astia tac si isi vad de treaba, nu incearca sa ne prosteasca pe fata.

    • Ma bucur totusi ca `nimic`-ul pe care il scriu eu de doua saptamani incoace (a se citi `doua postari`) va agita spiritul. Cat despre promisiuni, stati linistit, inca din prima zi mi le indeplinesc, iar cand se va implini primul an de mandat voi face si un raport public. Deocamndata, el este prezent la http://cristidanilet.wordpress.com/activitate-membru-csm/. Probabi lsunt singurul slujbas al patriei care fac asta.
      in rest, ma bucur ca nu gasiti contraargumente la cele spuse de mine in postare.

      • Am aruncat si eu o privire pe ‘raportul de activitate’. M-am distrat copios si mi-am amintit cu nostalgie de perioada in care am fost pionier si utecist. Tot cam asa scriam si noi.

        In privinta contraargumentelor: e suficient sa luam un pic presa din ultimele zile si sa citim despre ispravile judecatorilor de la ICCJ. De asta vreti voi sa-i numiti printr-o simpla discutie la o cafea?

        Las-o balta, ca n-ati facut nimic! Mai bine zis nimic care sa ne redea si noua un pic increderea in justitie.

  5. Mie mi se pare ca ati devenit un fel de Candiano Popescu. Dupa lupte seculare cu sistemul ati ajuns un susutinator al lui. Al putreziciunii lui, ca sa fiu mai exact. Nu va suparati ca va intreb, dar sunt zvonuri multe, ce masina conduceti?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este lector universitar la Universitatea „Petre Andrei" din Iași. A fost judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro