vineri, martie 29, 2024

Pentru statul de drept, pentru democraţie! Modeste sugestii privind reforma statului

De vreme ce, după ani de aşteptare şi de emoţie, ceasul revizuirii constituţiei se apropie, iar largul proces de consultare populară este în plină desfăşurare, orice reflecţie inspirată de patriotism şi bună credinţă este binevenită, spre a permite ridicarea acestui edificiu al libertăţii la care visăm cu toţii.

Eliberaţi în fine de tiranie, beneficiind de binecuvântările păcii şi ale coabitării, inspiraţi de cele pe care le vedem petrecându-se sub ochii noştri, este firesc să milităm pentru adâncirea democratizării, pentru  extinderea cuceririlor pe care noua coaliţie de guvernare le oferă naţiunii, darnic şi dezinteresat. Îndrăzneala este semnul sub care trebuie să aşezăm această operă, memorabilă, de reflecţie asupra statului.

Un parlament puternic, trainic, numeros şi ocrotit împotriva încercărilor de  a-i intimida membrii, iată cheia de boltă a noii viziuni democratice.  Imunitatea  aleşilor noştri este o pavăză  ce trebuie întărită. O dată ales, un parlamentar  va  beneficia, pe toată durata vieţii sale, de iresponsabilitate penală, neputând fi nici arestat, nici condamnat. Spre a elimina cheltuielile publice  inutile generate de alegeri şi vulgaritatea luptei politice, doritorii  de locuri în camere se vor înscrie în cadrul licitaţiilor ce vizează cumpărarea , onestă, a voturilor oferite de cetăţeni. Am admite, in fine, că temeiul democraţiei noastre îl reprezintă corupţia electorală şi traficarea voinţei naţionale.   Practica deceniilor din urmă ar deveni parte din  ordinea noastră  constituţională.

Şi tot parlamentului, crescut în număr şi  privilegii, i se va încredinţa şi rolul de şef de stat-  fiecăruia dintre aleşi i-ar reveni, la un interval de o lună, misiunea de a fi preşedinte prin  rotaţie, cu atribuţii de reprezentare limitate. În felul acesta, standardele de transparenţă în materie de bună guvernare ar fi atinse.  Cei ce exercită suveranitatea ar fi cei care sunt, pe rând, conducători ai României.

În această patrie ideală, liniştea cetăţenilor de rând ar fi asigurată. Scutiţi de povara alegerilor, alegătorii se vor putea  dedica, în fine, cultivării artelor şi meseriilor. Din codul penal ar dispărea orice referire la corupţie. De vreme ce toţi ce toţi politicienii şi oamenii de afaceri condamnaţi  sunt victime nevinovate  ce trebuie graţiate neîntârziat, egalitatea în  faţa legii implică renunţarea la acest odios instrument represiv.  Seninătatea va reveni   pe frunţile celor care se sacrifică pentru binele public.

Organisme dăunătoare şi neliniştitoare precum Parchetele sau Agenţia naţională de integritate ar dispărea, la rându-le.  Conflictul de interese  ar fi o amintire, iar omenia ar permite o creştere a calităţii  funcţionării administraţiei de stat. Controlul averilor s-ar realiza, în deplină   transparenţă, în platourile de televiziune, în prezenţa competenţilor şi echidistanţilor moderatori,stimaţi şi respectaţi de popor.

Curtea Constituţională ar fi înlocuită de către o secţiune specială a camerelor, secţiune ale cărei decizii să poată fi anulate de plenul parlamentului. Cine ar putea fi mai bine pregătiţi să cerceteze conflictul dintre legea fundamentală şi opera parlamentului decât  aleşii naţiunii înşişi? O constituţie flexibilă va putea fi modificată ori de câte ori se va simţi necesar. În acest scop, se vor lua măsuri pentru instituirea unui forum constituţional cu activitate permanentă, al cărui preşedinte să fie senator de drept  cu remuneraţie corespunzătoare.

O autentică democraţie se va naşte, în  cele din urmă. O democraţie din care să dispară, pentru totdeauna, vrajba, iniţiativele legislative cetăţeneşti, criticile, referendumurile, îndoielile, grevele, protestele paşnice. Cu bucurie, vom pune temeliile unui viitor luminos şi senin, ca o zi de  fierbinte vară românească.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. nu,
    io propun ceva concret: ” al cărui preşedinte să fie Crisian Pirvulescu, senator de drept cu remuneraţie corespunzătoare”.
    Astept Provincia ;)

    • I-auziti, boieri si coconi dumneavoastra ce frumos suna:…..si-n cele ce maine vor rade la soare !!! IHi, iha!! uRAAAAAAA !!!!!!!
      Ceausescuuuuuuuuu a-nviat cu moartea pre moarte calcand/Si celor de pe plaiuri/moarte daruindu-le!!!
      TRAIASCA PARTIDUL GOGUMIST ROMAN!

  2. Domnule Stanomir,
    In acest articol ati punctat perfect modul de functionare a „democratiei originale” mult visata de corifeii emanati din revolutie. Este adevarat, acesta este „trendul” actual; dar mi se pare trist daca noi, ceilalti, mai putin politruci, cei care „visam” la o democratie autentica vom accepta asa ceva.
    Oare ar fi utopic sa intreprindem o actiune in urma careia sa se scrie o Constitutie a cetatenilor. o Constitutie facuta, (asa cum ar fi dorit si Iolio Maniu), de catre o Adunare Constituanta compusa din Oameni respectabili alesi special pentru acest scop ? ….Parlamentarii sa-si vada de misiunea care le este incredintata, aceea de a produce legi ordinare.

    • Scuzati va rog eroarea; am apasat gresit; am vrut sa scriu Iuliu Maniu si nu Iolio. Este cunoscut faptul ca Iuliu Maniu nu a vrut sa isi puna semnatura pe prima Constitutie a Romaniei tocmai pe motivul ca a considerat Adunarea Constituanta aformata din politicieni ca ilegitima din punct de vedere democratic.

  3. Dvs., d-le profesor, sinteti – scuze, ati fost – parte cu putere de decizie in proiectul de revizuire a Constitutiei initiat de institutia prezidentiala acum citiva ani.
    Cum pot fi convinsi – sau fortati – „manelistii” din comisia bietului ignorant in toate cele Crin Laurentiu Antonescu sa foloseasca expertiza grupului dvs, care , sint sigur, a lucrat organizat si documentat „la singe” ? Sau credeti ca nu vor tine seama si nu-i intereseaza?
    Daca este doar dupa creierele lor de batracieni, o sa avem o constitutie de pe coperta careia va rinji inca o data gretosul ivan ilici iliescu, piei satana!. Si nu cred ca este de gluma, desi nu pot spune ca nu mi-a provocat un usor zimbet postarea dvs, insa unul trist.

  4. Mentalitatea romaneasca = boala incurabila:

    Adrian Păunescu, 1986

    În vremurile grele pe care le trăim
    Când o planetă-ntreagă se plânge că o doare,
    Dezamorsând minciuna, Eroule sublim,
    Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare.

    Noi, să vă fie bine, oriunde-am fi, veghem,
    Dar vă rugăm sfielnic să fiţi cu luare-aminte
    Să nu-nnoiţi doar oameni, ci şi acest sistem
    Care prin sine însuşi falsifică şi minte.

    Amprenta dumneavoastră să tuteleze, ea,
    Nu nişte reparaţii la vise iluzorii,
    Ci radicalizarea lăuntrică şi grea,
    Sub semnul Competenţei, Iubirii şi Valorii.

    Îndoliat de rele, acum mă nasc din nou,
    Slujindu-mi cu credinţă, după putere, ţara,
    Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
    Din Geniul dumneavoastră, ca un fertil ecou,

    Să vină Adevărul, să vină Primăvara.

      • Din discursul lui Ceausescu de la mitingul din 21 decembrie 1989:

        Ceausescu: Este necesar, mai mult decat oricand, sa actionam in spiritul democratiei noastre muncitoresti, sa dezbatem cu deplina raspundere toate problemele privind dezvoltarea societatii noastre, avand permanent in vedere ca tot ceea ce realizam in Romania trebuie sa asigure bunastarea poporului, ca socialismul il construim cu poporul si pentru popor, ca trebuie, in orice imprejurari, sa asiguram integritatea si independenta Romaniei!

        Poporul: „Uraaa! Uraaaaa! Vom munci si vom lupta, tara o vom apara!“

        http://tinyurl.com/o4tcr2u

  5. Am cravata mea,
    Sunt pionier!
    Si ma mandresc cu ea,
    Sunt pionier!
    Flutura in vant,
    Zalog de legamant,
    Intaiul meu cuvant, de pionier.
    Urmeaza cursa Wizzair cu destinatia …. (se va completa dupa dorinta)
    Peronul e zilele acestea, mai peste tot, pe partea stanga.

    Va imaginati cati dintre maimutoii care ne conduc „destinele” astazi ar fi fost sculeri-matriteri, prelucratori prin aschiere sau personal TESA (cu tot respectul pentru aceste meserii), daca nu schimbau aia macazu in 1989?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro