joi, martie 28, 2024

Pentru un început de reformă a Uniunii Scriitorilor din România

Scandalul Premiului Eminescu a dus, din aproape în aproape, la punerea în discuție a modului în care funcționează Uniunea Scriitorilor. Textul de mai jos, semnat de un grup de peste 70 de scriitori din mai multe generații literare, prozatori, critici, poeți, dramaturgi, membri și nemembri ai Uniunii, îi adresează domnului Nicolae Manolescu o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor. Este cea mai consistentă propunere de reformă a USR de după 1989. (R.V.)

PENTRU UN ÎNCEPUT DE REFORMĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

Către domnul Nicolae Manolescu,

Președintele Uniunii Scriitorilor din România

Domnule Președinte,

După cum știți, Apelul semnat la sfârșitul lunii ianuarie de mai mulți scriitori, jurnaliști și oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, a generat o serie de reacții și ecouri. Dincolo de atitudinile și pozițiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcționarea USR. Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a refuzat să îl poarte, cu toate părțile implicate în producerea, publicarea și promovarea literaturii române a prezentului. Nicio dezbatere de idei, nicio decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nicio viziune coerentă, niciun proiect sistemic ce ar putea privi funcționarea în anii următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenți în USR.

În esență, credem că toate aceste probleme sunt legate de faptul că Uniunea nu a trecut până în momentul de față printr-un proces de reformă, perpetuând o serie de sechele și inerții moștenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada comunistă. Din acest motiv, fără a avea pretenția de a acoperi toate problemele actuale ale USR, Grupul pentru Reforma USR, la care au aderat peste 70 de scriitori activi: prozatori, critici, poeți, dramaturgi, membri și nemembri ai Uniunii (aceștia din urmă fiind potențiali candidați la statutul de membru, cu condiția ca USR să redevină o organizație coerentă care îi poate reprezenta în lumea actuală), vă adresează o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor:

1. Pentru a evita pe viitor ipostazele controversate precum acelea în care s-a aflat dl Gabriel Chifu de-a lungul ultimilor ani (în dubla sa calitate de Vicepreședinte al USR și de premiant constant al Uniunii), propunem includerea în Statutul USR a situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese – aspecte profund nocive ale vieții literare, care facilitează apariția unor fenomene precum traficul de autoritate sau corupția (mita mascată sub formă de premii, finanțări sau alte recompense). În mod concret, vă propunem ca, prin Statut, toate persoanele aflate în conducerea USR (președinte, vicepreședinți, membrii CD, membrii CUSR, președinții filialelor, membrii Comitetelor de Conducere ale filialelor – ultimii fiind persoanele care numesc juriile filialelor) să fie exceptate, pe perioada desfășurării mandatului, de la posibilitatea de a primi vreun premiu acordat fie în mod direct de către USR, fie în cadrul evenimentelor patronate de USR.

2. În această ordine de idei, considerăm că este firească și necesară o revenire la prevederea, abrogată la Întrunirea Comitetului Director al USR din 14 decembrie 2012 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/19-12-2012-intrunirea-comitetului-director-din-14-decembrie-2012/), conform căreia un președinte al Uniunii Scriitorilor nu poate ocupa această funcție decât pe parcursul a două mandate. Practica ne arată că un număr nelimitat de mandate pentru conducerea unei instituții nu este de natură să întărească mecanismul democratic de decizie.

3. După cum bine știți, pe data de 3 decembrie 2014, Camera Deputaților a adoptat Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România (http://www.uniuneascriitorilor.ro/10-12-2014-legea-pentru-subventionarea-revistelor-de-cultura-fost-aprobata/), care așteaptă acum promulgarea din partea Președintelui României. În varianta adoptată, legea prevede că „revistele uniunilor de creatori din România […], precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.” Întrucât e de estimat că, la fel ca în anii anteriori, Uniunii Scriitorilor din România îi va reveni cea mai mare parte din suma de „minimum 4500 mii lei” (4.500.000 de lei „noi”, adică în jur de 1.000.000 de euro), iar acești bani provin din fonduri publice, considerăm că sunt de maximă importanță corectitudinea și transparența modului de distribuire a acestor fonduri către revistele de cultură reprezentative. În plus, recenta apariție pe agenda publică a polemicii legate de noua lege a timbrului literar, care a stârnit controverse și dezbateri aprinse și risca să creeze un nou hiatus între scriitori, edituri și publicul cititor, obligă Uniunea Scriitorilor să se responsabilizeze, procedând la transparentizarea proceselor prin care banii pe care USR îi gestionează ajung să fie folosiți ca o investiție reală în cultura vie și în proiecte publicistice care au legătură cu stricta actualitate literară. În acest sens, vă propunem:

(a) elaborarea unei proceduri riguroase și transparente de împărțire a fondurilor către revistele solicitante;

(b) evaluarea solicitărilor pe baza unor dosare de aplicație (eventual, după modelul unor competiții de tradiție în România, precum aceea organizată de AFCN);

(c) ierarhizarea cererilor de către o comisie independentă, ai cărei membri să aibă experiență de evaluatori și din care să nu facă parte persoanele cu funcție de conducere în USR, angajați ai revistelor care solicită finanțare sau orice altă persoană cu interes patrimonial în distribuirea fondurilor. Ni s-ar părea obscen, de pildă, ca o persoană care lucrează sau colaborează constant la o revistă care apare sub egida USR să decidă ce sumă i s-ar cuveni respectivei reviste.

4. Problema transparenței se ridică și în cazul admiterii de noi membri în Uniune. În acest sens, e simptomatică (și, nu mai puțin, bizară) decizia Consiliului USR din data de 17 noiembrie 2014, când, pe lângă cei 80 de membri validați la propunerea Comisiei de Validare, „au devenit membri” ai USR nu mai puțin de 240 de stagiari (http://www.uniuneascriitorilor.ro/21-11-2014-comunicat-2/). Altfel spus, pe durata unui singur an, USR, care număra anterior aproximativ 2400 de membri, și-a sporit numărul de membri cu 13%! Dincolo de faptul că o asemenea inflație de noi membri ridică serioase semne de întrebare cu privire la nivelul profesional al Uniunii în ansamblul ei, considerăm că problema trebuie clarificată și sub aspect procedural. Astfel, potrivit noului Statut (v. în special Anexa 2: Regulamentul Comisiei de Validare), adoptat în primăvara anului 2013, statutul de membru (titular) în USR se obține doar pe bază de dosar și prin decizie a Comisiei de Validare. Or, după cum au declarat mai mulți stagiari deveniți peste noapte membri, cei 240 au fost titularizați fără să fi depus un nou dosar care să solicite acest lucru. Situația nu ar fi fost, poate, atât de bizară dacă CUSR ar fi decis titularizarea tuturor stagiarilor. Numai că, parcurgând cele două liste, se observă că: au existat și stagiari care, în 2014, au devenit titulari urmând prevederile Statutului (adică depunându-și dosarul la Comisia de Validare); au existat stagiari cărora, deși și-au depus dosarul la Comisia de Validare, li s-a refuzat admiterea ca titulari; dintre stagiarii care nu și-au depus dosar, titularizarea devălmașă s-a realizat doar pentru unii, în timp ce alții au rămas în continuare cu statutul de stagiar. Întrucât toate aceste decizii par aleatorii, dacă nu chiar discriminatorii, vă solicităm, domnule Președinte al USR, să lămuriți public următoarele două probleme: (a) care a fost temeiul pentru care CUSR a decis titularizarea anumitor stagiari prin încălcarea Statutului (care prevede că admiterea ca membru titular al USR se face doar pe bază de dosar și doar de către Comisia de Validare)? (b) care au fost criteriile după care s-a decis titularizarea doar a anumitor stagiari? Considerăm că, răspunzând acestor întrebări, veți contribui într-o măsură semnificativă la contracararea vocilor care prezintă USR ca pe un sistem clientelar și discreționar.

5. În perspectivă, asemenea situații ar putea fi evitate într-o manieră extrem de simplă: dacă, urmând exemplul altor instituții democratice, USR va publica, de fiecare dată, pe site-ul său, procesele-verbale ale ședințelor Comitetului Director și ale Consiliului USR. Avantajele unei asemenea practici ar fi numeroase. Ajunge să enumerăm aici doar câteva:

(a) membrii Uniunii ar putea monitoriza astfel gradul de implicare al aleșilor lor și modul în care aceștia le reprezintă interesele;

(b) membrii USR ar înțelege mai bine temeiurile anumitor decizii, care altminteri le rămân uneori opace, în condițiile în care comunicatele transmise de conducerea Uniunii se caracterizează printr-un stil eliptic sau lipsit de claritate;

(c) membrii Uniunii se vor putea convinge astfel mai bine că la nivelul conducerii asociației sunt nu doar tolerate, ci chiar încurajate luările de poziție critice, problematice și „disidente”;

(d) în general, o asemenea transparență va promova imaginea USR ca instituție democratică și în afara breslei scriitoricești.

6. În aceeași ordine de idei, considerăm benefică informarea membrilor Uniunii cu privire la bugetul anual de venituri și cheltuieli al organizației din care fac parte. În condițiile în care cea mai mare parte a membrilor USR (în prezent, peste 2600, să ne reamintim) plătesc anual o cotizație de 100 de lei, credem că e important ca aceștia să fie corect informați cu privire la modul în care se cheltuiesc nu doar banii publici, ci și banii lor. Prin urmare, propunem ca, la sfârșitul fiecărui an, să faceți publice, pe site-ul USR, salariile sau indemnizațiile membrilor din conducerea USR, sumele alocate diverselor programe sau reviste susținute în mod direct de USR și alte categorii de cheltuieli (deplasări etc.). Totodată, considerăm că ar fi utilă o informare mai detaliată a membrilor cu privire la oportunitatea anumitor cheltuieli, nu doar sub aspect financiar, ci și sub aspectul rezultatelor și al impactului pe care acestea le au în beneficiul organizației. De exemplu, credem că e important să se arate că o activitate precum „Turnirul poeților” facilitează stabilirea de contacte și încheierea de parteneriate cu instituții similare din străinătate (asociații, reviste, edituri etc.) și că beneficiază de o mediatizare internațională – că, mai exact, ea reprezintă o activitate care, înainte de toate, servește scopurilor USR ca breaslă și nu rămâne un simplu pretext turistic de care conducerea Uniunii se servește în tentativa de a-și fideliza anumiți membri.

7. Nu în ultimul rând, vă propunem, domnule Președinte, o modalitate elegantă, democratică și statutară de a soluționa (cel puțin provizoriu) nemulțumirile din cadrul breslei. Nu ne iluzionăm că am putea atinge vreodată un consens deplin (care nici nu ar fi de dorit, în opinia noastră) cu privire la problemele care vizează activitatea Uniunii, dar nu credem că exagerăm nici dacă vă atragem atenția că în primul sfert al mandatului dv. actual (al treilea) ați provocat mai multe nemulțumiri decât în primele două mandate la un loc. Tocmai de aceea, vă propunem să convocați o Adunare Generală a USR, mai ales în condițiile în care aceasta nu a avut loc în 2013, deși era obligatorie, conform recent votatului Statut. În acest fel, vom putea discuta deschis cele mai importante probleme ale Uniunii și vom putea solicita un vot de încredere (sau contrariul lui) pentru dv. și pentru actuala echipă de conducere a USR. Ne veți arăta astfel – nu doar subsemnaților, ci tuturor membrilor și scriitorilor care sunt potențiali membri ai organizației – că, în ciuda tuturor luărilor de poziție din spațiul public care o prezintă drept o instituție anacronică, coruptă și solipsistă, Uniunea Scriitorilor e capabilă mereu să se reformeze și să fie acea instituție de interes public democratică și deschisă la dialog pe care ne-o dorim cu toții.

Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruț, Petru Ilieșu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei Țurcanu, Ionel Ciupureanu, Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Crețu, Nicolae Avram, Alex Goldiș, Ștefan Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian Suciu, Gelu Vlașin, Dan Iancu, Lucian Perța, Cosmin Perța, Mugur Grosu, Mircea Țuglea, Bianca Cernat, Alexandru Uiuiu, Amelia Stănescu, Ștefania Coșovei, Nicoleta Popa, Radu Părpăuță, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana Segal, Dan Mihuț, Luminița Amarie, Valeriu Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru,  Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin, Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Nițescu, Dan Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. Nu ar fi mai sincer si mai onest din partea unor oameni care se arata de dreapta sa spuna un NU hotarat acestei institutii, iar petitie sa se faca pentru desfiintarea ei? Nu a fost destul cat timp acesti oameni au stat cocotati pe spatele editorilor, scriitorilor si cititorilor doar pentru ca ei sa-si asigure functii, premii, foloase financiare (da, celor care fac parte din uniune li se suplimenteaza in mod miraculos pensia, chiar daca au scris doar maculatura)? Ce-ar fi sa se inceapa demersurile in aceasta directie si poate lumea literara din Romania se va mai ridica calitativ. Cred ca tuturor le e scarba de o institutie al carei presendinte e politruc, al carei vicepresedinte e politican/politruc si care-l premiaza pe celalalt vicepresedinte. Ajunge!

    • Nu prea văd legătura cu dreapta & stânga. Instituții similare există și în țările capitaliste, vezi Writers Guild of America, Writers Guild of Great Britain etc.
      Totul stă în modul în care funcționează. USR e departe de eficiența instituțiilor enumerate mai sus fiindcă nu e transparentă și e clientelară.
      Trebuie încercată reformarea ei; iar dacă nici după reformare nu va merge (deși nu văd de ce n-ar face-o), abia atunci veți avea dreptate – și USR va trebui abandonată.
      Ceea ce ar întrista chiar și un nemembru USR ca mine.

    • USR este o entitate privata si nimeni din afara organizatiei nu-i poate cere desfiintarea. Putei insa cere sa nu primeasca subvebntii din impozitele platite de dumneavoastra.

      • Semnatarii sunt în marea majoritate membri USR.
        Iar cei care nu sunt, ar putea deveni – dacă USR s-ar reforma și ar deveni atractivă.

      • Peter Manu,

        USR este o struto-camila, o asociatie profesionala nonguvernamentala cica, dar care este puternic subventionata de stat. In plus are un patrimoniu daruit tot de catre guvern.
        Nu se poate compara in niciun caz cu sindicatele care ruleaza banii membrilor, sau cu asociatiile private care au finantari private.

        Mi-a trebuit si mie un pic mai mult timp sa inteleg ca miza, in cazul asta, nu este acel premiu atat de contestat ci schimbarea celor care taie feliile de tort.
        In fond, si la palat se mai schimba garda.

  2. La batranete, Nicolae Manolescu incepe sa semene la comportament cu Sergiu Nicolaescu din ultimii ani de viata. „La vieillesse est un naufrage”…

  3. Domnule Vancu,

    Eu zicsa faceti o Uniune Alternativa a Scriitorilor Romani, cu dl. Iaru presedinte (e un monstru sacru, are prestigiu enorm inclusiv de la TV) si Dvs. secretar general (e clar ca sunteti facut pt. dreptate, pt. organizare, pt. a crea comunitati – asta va e vocatia; nu sunteti de talia d-lui Iaru dar secretar general inseamna munca in primul rand, spirit organizatoric – calitati pe care le veti cu asupra de masura.)

    Deci: nu reformati ci creati ceva nou!

  4. Dupa o anumita virsta oamenii nu trebuie sa mai ocupe pozitii executive, in nici un fel de organizatie, fie ea firma, ONG etc. Virsta depinde de la om la om, unii abandoneaza la 40 de ani, altii la 100. Cei cu bun simt se retrag. Cei cu bun simt dar mai pragmatici, se retrag intr-o pozitie de onoare, ca sa mai profite un pic (bani, conferinte, prinzuri gratuite). Si mai sint cei care nu au bun simt, care nu-si dau seama sau care ramin in functie cu ajutorul si pentru ca cei din jur sa-si faca de cap. Energia, viziunea si realizarile unui om intr-o functie executiva se simt, se vad si sint masurabile. Daca Uniunea Scriitorilor ar fi o firma privata cu actionar unic sau mai multi, miine ar inchide, iar seful ei ar dispare, cu o tinichea de coada. Spor in alegera unei noi conduceri! ;)

  5. De la începutul acestui an şi până în prezent, tot mai mulţi scriitori au început să-şi arate nemulţumirile faţă de actuala conducere a Uniunii Scriitorilor din România. De la controversa iscată în jurul Premiului „Mihai Eminescu” de la Botoşani, discuţiile s-au aprins şi au devenit de-a dreptul incendiare. Vâlvătaia, departe a fi în toi, a cuprins atât presa scrisă, cât şi audio-vizualul, ca să nu mai vorbim de reţelele de socializare şi platformele online, împărţindu-i pe scriitori în două tabere. S-au creat liste de adeziuni, liste de solidarizare (?!), dar fie că sunt pro, fie că sunt contra, un lucru e cert: oamenii de litere nu mai vor să tacă. A sosit vremea schimbării.

    http://actualitatea.eu/pentru-un-inceput-de-reforma-a-uniunii-scriitorilor-din-romania/

  6. Haioasa tziganie moldo-valaha. NE-MEMBRI USR propun reforma organizatiei in care nu au calcat niciodata. Restul „nembrilor” – o liota de auto-intitulati scriitori (macar scriitor de vagoane – vorba lui Dinescu – era o meserie utila societatii) care totzi in vrac nu au vandut in viatza lor nici macar cinci mii de exemplare din „opera” proprie.
    Circ penibil vrednic de dispret.

    • A propos de „tziganie” – daca sint acesti scriitori atit de nevrednici – nu stiu, poate or fi – de ce incearca MEMBRII (conducerea, mai exact) USR sa ii jupoaie pe toti „nevrednicii” de bani in beneficiul propriu?

      Adica si f… latati si cu banii luati?

    • Lucidule, vad ca te tot plimbi si pe site-ul Observatorului Cultural, si aici, si Dumnezeu mai stie pe unde ca sa arunci glumite si ironii la adresa unor oameni care incearca sa se reformeze vaca sacra numita USR. Banuiesc ca faci parte din cercuri apropiate lui Manolescu&comp sau esti unul dintre ei; desigur, ai sa negi cu foc, dar asta nu inseamna ca vei convinge pe cineva. Vad ca ai adoptat aceeasi retorica penibila „luceafarul neamului vs plebea stupida” si te indignezi in nenumarate postari ca este atacat valorosul critic, desi s-a repetat de cel putin tot atatea ori ca subiectul nu e valoarea literara a lui Manolescu si contestarea acesteia, ci abuzul de putere si managementul cel putin defectuos al Uniunii, ca sa nu zicem vorbe mai urate.
      Dar continua sa te abati de la subiect, sa te prefaci ca vorbim despre tineri nerecunoscatori si – vai! – neconfirmati si sa razi teatral. STII despre ce e vorba si stim cu totii. Idolul tau minte, manipuleaza si jigneste, iar trecutul frumos i se estompeaza din ce in ce in scarbosenia prezentului.
      Ce se vede acum e un batran lacom si obraznic, lingandu-se mereu pe buzele vestede, cersind agresiv si trantind marlanii peste marlanii (atitudinea de aseara fata de dna Lidia Bodea a fost inmarmuritoare, parca era bufonul lui Dinescu de la de la Mambo Siria).
      Imi pare rau ca n-am putut pastra imaginea lui de acum 20 de ani. Unii oameni nu stiu sa se retraga la timp si sa imbatraneasca elegant. Iar faptul ca si-a pastrat o curte de cicisbei care-l incurajeaza sa fie tot mai goujat nu inseamna decat ce a insemnat totdeauna o astfel de asociere: cine se asemana se aduna. A bon entendeur, salut!

    • Domnule/Doamna lucid,

      cate mii de exemplare ati vandut din parerile d-voastra care se vor inteligente ca sa luati in deradere incercarea unui grup de oameni cu un spirit civic demn de apreciat de a democratiza o institutie cu o mostenire de o „Haioasa tziganie moldo-valaha” (ca sa va citez)? E usor sa comentati si sa terfeliti acest demers de reformare a USR. Contributia d-voastra constructiva care e?

      Marcel

    • „o liota de auto-intitulati scriitori” se referă la Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruț, Petru Ilieșu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Ionel Ciupureanu, Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Crețu, Nicolae Avram, Alex Goldiș, Ștefan Manasia? :))) asta e tot din ciclul „cine nu-i cu noi e o nulitate” propovăduit de Papa Nicolae Manolescu, ceea ce mă face să mă întreb cine o fi acest lucid, Gabriel Chifu, Horia Gârbea sau vreunul dintre cei 10-15 scriitori „de vârf” care conduc gingaș de sub bocancul domnului Manolescu USR-ul ăsta nefericit?

  7. Ce-ar fi sa reformati USR desfiintand-o?
    Sau credeti ca are cineva obligatia sa sustina material „casele de creatie” si sa asigure pensia suplimentara (nejustificata prin contributii) a membrilor USR?

    Doamnelor si domnilor, traim intr-o economie de piata in care produsele dumneavoastra se vand… sau nu se vand! Ce credeti, ar fi cazul sa se infiinteze UPHIR (Uniunea Producatorilor de Hartie Igienica din Romania) ca institurie de utilitate publica? Nu-mi spuneti ca nu este de utilitate publica, ganditi-va doar ce preferati in baie: o rola de kurpapier sau ultimul volum al lui Chisu?

    Vedeti motivul pentru care eu, cumparator asiduu de carte tehnica, sa finantez batranetile lui Manolescu? Dar ca veni vorba, WTF is Manolescu, si ce contributii a avut in teoria codurilor si codarea perceptuala a semnalului audio?

    Da, stiu, este un „monstru sacru”! Pai sa traiasca din monstruozitatile produse, nu din banii mei de taxe si impozite!

  8. Uniunea Scriitorilor, ca și alte Uniuni similare (a Arhitecților, a Artiștilor Plastici, a Cineaștilor etc.) este o gașcă de pomanagii care așteaptă avantaje de la stat. Membrii USR aveau și pînă acum supliment la pensie plătit de stat, mai nou vor și timbru literar.
    Sînt și eu scriitor, fără să fiu membru al Uniunii Scriitorilor. Am publicat 11 cărți într-un total de 15 ediții. Nu înțeleg de ce din munca mea să plătesc pentru alți scriitori care se pretind vedete, deci ar trebui să trăiască bine doar din cărțile pe care le vînd.
    Nu mă interesează cum se organizează Uniunea Scriitorilor, atîta doar îi cer: să stea departe de banii mei. Ocazional o să sprijin cultura cumpărînd cărți din librării, chiar și ale unor membri ai Uniunii Scriitorilor, dar nu-mi place să mi se ia bani cu forța și să fiu penalizat financiar cînd eu însumi vreau să scot o carte.

  9. Domnule Vancu,
    Cred ca ar trebui sa definiti termenul de „scriitor”. Multi din cei ce semneaza scrisoarea sunt niste ilustri necunoscuti. Stiu un scriitor, membru al USR, care are editate vreo 4 carti in care povesteste cu nume adevarate, reale, cine este el si familia din care provine. Nu sunt romane autobiografice. Sunt niste insailari fara nicio valoare literara. Poate fi considerat scriitor pentru ca ascris ceva pe banii lui si in tiraje de cateva zeci de exemplare pe care le-a distribuit prietenilor si membrilor de familie ?

    • Sunt de acord cu dumneavoastră, au fost primiţi în USR mulţi membri fără valoare literară.
      Este, de altfel, una dintre problemele ridicate în propunerea noastră de reformă.
      Vă asigur, pe de altă parte, că unii dintre cei mai buni scriitori din generaţia tânără nu sunt membri USR.
      Ceea ce arată, o dată în plus, lipsa de credibilitate a USR.

  10. Banii, ochiul dracului…
    O solutie: nemultumiti sa-si faca un sindicat (se poate numi asociatie, re-uniune, etc) si sa solicite legislativului sa dispuna ei de fondul 2% provenit din vanzarile cartilor lor. Statul ar trebui sa nu mai finanteze scriitorii decat indirect prin ministerul culturii in cadrul unor proiecte scoase la concurs de genul festivaluri de poezie, turnee de lecturi in scoli, etc.
    Incolo, daca domnii „scriitori” vor sa suga de la bugetul constituit din taxele contribuabililor care refuza sa-i citeasca, nu au decat sa devina si ei lucrativi scriind noi „Suge-o, Ramona!”.

    • ăsta-i un alt fel de a spune „nu vă băgați nasul, lăsați-ne să facem ce vrem cu banii pe care-i învârtim, și care, întâmplător, sunt publici”. fiindcă aici nu e vorba doar de cei 2%, ci și, conform legii, de bani primiți de la Guvern, banii fiecăruia dintre noi, pe care îi gestionați prost, discreționar, pe scurt: bani luați cu japca și folosiți în proiecte de porc: turism și colocvii în care e premiat Chifu? chiar nu vă e rușine? nu mai punem la socoteală cei aproximativ 50-60.000 de euro pe care trebuie că-i primiți din cotizații, dar asta e o problemă „internă”, care-i privește exclusiv pe membri. sunteți atât de meschini și de scufundați în hoția asta minusculă încât ați face și ați spune orice, ași răspunde prin orice fals ca să vă scoateți. nu o să vă mai meargă prea mult timp

  11. Daca au incalcat statutul aducand noi „scriitori” fara acceptul Comisiei de validare, nu pot fi dati in judecata (conducatorii USR) si anulata aceasta decizie? Cum se pot scoate neavenitii din USR (a existat in Adevarul o ancheta ref marile creatii ale acestora dar ecoul ei s-a stins repede)? Multi au intrat in USR doar sa beneficieze de 50% in plus la pensie. Nu este o frauda ce trebuie sa intereseze statul platitor al acestui spor (frauda cu nimic deosebita de plagiatul lui Ponta, pt care a primit sporuri de la stat automat si a ajuns avocat fara concurs)? De regula o procedura poate fi folosita in doua directii – sa fi admis si sa fi dat afara, nu?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Vancu
Radu Vancu
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, prozator, eseist și traducător. Profesor dr. habil. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-șef al revistei "Transilvania". Fost președinte al PEN România (2019-2023). Redactor al revistei „Poesis internațional”. Membru al Grupului pentru Dialog Social. A publicat peste 20 de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound ("Opera poetică", volumele I și II, Humanitas; ediție îngrijită de H.-R. Patapievici), din William Butler Yeats (tot pentru editura Humanitas) și din John Berryman ("Cântece vis", Casa de editură Max Blecher, 2013). A editat, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Marius Chivu și Claudiu Komartin, antologii literare pe diverse teme. A îngrijit ediții din opera lui Alexandru Macedonski, Emil Brumaru și Alexandru Mușina. Ultima carte publicată este "Kaddish" (Casa de editură Max Blecher, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro