luni, august 8, 2022

Periculoasa inflaţie de naţionalism

Naţionalismul este introdus insidios pe scena politică din România, de către PSD. Chiar (de) la vârf. A început în primăvară, prin campania pentru europarlamentare a PSD-PC-UNPR. A urmat, în toamnă, apariţia pe scena politică din România a unui partid ultranaţionalist, fondat de un fost membru PSD. Şi continuă, acum, cu mesaje naţionaliste ale prezidenţiabilului PSD Victor Ponta şi cu cooptarea la vârful politicii româneşti, în zona decidentă a acesteia, a lui Corneliu Vadim Tudor, preşedintele unui alt partid ultranaţionalist.

Mai 2014

În campania pentru alegerile europarlamentare, alianţa PSD-UNPR-PC a fost centrată pe mesaje pur naţionaliste – „Mân­dri că suntem români“ şi „România pu­ternică în Europa”. Asta, deşi Parlamentul Euro­pean nu reprezintă interese naţionale, ci in­teresele cetăţenilor UE. Suplimentar, alianţa PSD-UNPR-PC a venit cu mesajul: „Trimitem la Bruxelles oa­meni mândri că sunt români, care vor apă­ra România“. Un mesaj ce părea nu doar că in­tenţiona să speculeze te­me­rea şi de­za­cor­dul populaţiei eurosceptice – sen­timente ac­centuate de recesiunea pre­lun­gită a eco­no­mi­ei comunitare –, ci şi că voia să insufle ideea că oamenii simpli sunt în pe­ricol, că trebuie apă­raţi în faţa instituţiilor, a regulilor europene.

Astfel de mesaje (mai cu seamă cel privind nevoia de „apărare a României”) trădează un reflex naţional izolaţionist şi inoculează ideea că UE, această entitate supranaţională, este, de fapt, o ameninţare la adresa suveranităţii na­ţionale. La întrebări de genul “Pentru cine şi pentru ce se pre­gătea alianţa PSD-UNPR-PC să joace, în UE, cartea naţionalismului?”, un răspuns putea fi decriptat într-o declaraţie făcută atunci de pre­şe­dintele Camerei Deputaţilor, social-de­mo­cra­tul Valeriu Zgonea: „Data de 25 mai este o bă­tălie de viziuni şi de strategie (…) în in­te­ri­o­rul UE”. O schimbare de viziune şi de stra­tegie despre care alianţa PSD-UNPR-PC nu s-a considerat datoare cu explicaţii nici în faţa României, nici în faţa UE.

August 2014

Pe scena politică românească era anunţată apariţia Partidului România Unită. Fondat de un deputat demisionar din PSD, Bogdan Diaconu, care îşi prezenta noul proiect politic apelând un discurs ultranaţionalist, ce se vrea un răs­puns la irendentismul maghiar, şi la un dis­curs antisistem, ca vot de blam dat clasei politice in cor­pore, acu­zate că a distrus România, în ultimii 25 de ani. Asta, deşi dl Dia­conu face parte, de 14 ani, din această clasă politică.

Este interesant, în context, de ce Bogdan Diaconu nu a luat aceas­tă decizie mai demult. În 2000, de exemplu, când a intrat în PSD, pe care acum îl acuză de rapt. Sau, ulterior, când a intrat în PC-ul lui Dan Voi­culescu, un  turnător la Securitate şi un afa­cerist acuzat că s-a îmbogăţit din banii Securităţii şi condamnat într-un dosar de mare corupţie. Sau în 2010, când a revenit în PSD – partid ale cărui jocuri le sus­ţinea vocal, prin intermediul postului gu­ver­namental rus Vocea Rusiei, cu care începuse colaborarea în vara lui 2012, când nou ins­ta­la­ta putere, USL, pusese la cale lovitura de stat. E interesant şi cum revolta d-lui Diaconu, transpusă în înfiinţarea unui partid ultranaţionalist, a succedat europarlamentarele câştigate de alianţa PSD-UNPR-PC tot cu mesaje naţionaliste.

Înfiinţarea, în această perioadă – în care dorinţa de expansiune a regimului de la Krem­lin e indubitabilă şi când naţionalismul a es­ca­ladat în toată Europa –, a unui partid ultranaţionalist, fondat de un fost membru PSD cu legături cu Moscova, poa­te fi coincidenţă. Dar poate fi şi un capitol din strategia Kremlinului. La care PSD să nu-şi fi permis, încă, o contribuţie directă şi asumată ofi­cial, o schimbare de strategie fiind im­posibilă cât Preşedinţia nu e câştigată şi cât mai există dependenţă de resursele financiare ale Vestului.

Noiembrie 2014

Cu două săptămâni de turul al doilea pentru prezidenţiale, sub umbrela mesajului electoral, dl Ponta, strigându-şi public mândria că e român, lansează un atac cu iz naţionalist, de data acesta ţintă directă fiind contracandidatul său, Klaus Iohannis: “Sunt un român care se adresează românilor, Iohannis e sprijinit de Szilagyi, care vrea să rupă Transilvania”. Un mesaj care nu e susţinut de niciun argument logic, ci doar de dorinţa de a accentua porniri naţionaliste, de a adânci temeri faţă de riscul sciziunii teritoriale, pe motive etnice, încă resimţite în zona în care dl Iohannis se poziţionează electoral înaintea sa. O face, însă, într-un mod iresponsabil – sau, poate, doar ticălos –, în condiţiile în care, la câteva sute de kilometri, în Ucraina, are loc un război cu implicaţii etnice, întreţinut de Kremlin.

În aceeaşi zi, invocând motivul nevoii de voturi, îl aduce în prim-planul politicii româneşti, via UNPR, pe Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, un alt partid ultranaţionalist. Asigurându-i astfel – în cazul în care va câştiga alegerile – un loc în zona decidentă a politicii româneşti. Pentru că, e uşor de dedus, dl Tudor nu se angrenează gratuit în astfel de proiecte. Pe ai căror artizani îi gratula, cu doar câteva zile înainte, drept „mafie” şi împotriva căreia promitea „un război total”, pentru ca, în ziua invitării pe scenă, să intre într-o emulaţie perfectă cu mesajele de până acum ale „mafiei”: „Să se termine cu arestările astea preventive! Să se dea o lege a aministiei, că sunt mulţi oameni închişi pe nedrept”.

Este interesant cum văd aceste derapaje naţionaliste ale d-lui Ponta, cum văd această deschidere a sa spre ultranaţionalism cei doi şefi de servicii secrete – George Maior şi Teodor Meleşcanu –, pe care dl Ponta a anunţat că îi va coopta în echipa sa, în cazul în care va câştiga alegerile. Şi asta pentru că şi directorul SRI, şi ex-directorul SIE cunosc foarte bine faptul că regimul de la Kremlin – a cărui dorinţă de expansiune este indubitabilă – recurge, pentru a destabiliza UE, la metode neconvenţionale, subversive, una dintre acestea fiind exact încurajarea succesului naţionalismului în Europa.

În România, iată, ne îndreptăm deja spre o inflaţie de naţionalism, cu sprijin direct sau indirect dat de principalul partid din arcul guvernamental, care aspiră să dea şi preşedintele ţării – ale cărui prerogative principale vizează politica externă a ţării. Nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova?

Articol aparut in revista Timpolis

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. „Nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova?”
    e doar un model care functioneaza foarte bine, si in Rusia, si in Ungaria, acum si in Romania (cum speli pe creier populatia care vrea sa fie mintita frumos, care sunt lozincile si mijloacele optime de propaganda, powerpoint universal cum sa ajungi jupan). urmeaza strangularea internetului (metodele sunt mai complicate, poate nu va fi nici nevoie, jurnalistii onesti vor fi nesimnificativi).
    nu inteleg insa distinsi jurnalisti (Guran, Ghinea, Tapalaga) care baga mult patos in Basarbia, si fac misto de neamtzu care nu vorbeste, nu mobilizeaza, nu vrajeste (cum facea Macovei?), si tot ii dau cu „neamtzu” asta antipatic (nu stiu citi ar vrea sa danseze cu Macovei) care va pierde sigur daca nu devine mai sociabil etc.
    stiam ca un politician trebuie sa fie doar respectat, daca e iubit (cum reuseste Putin la el acasa), atunci e deja periculos.

  2. Daca si-a insusit primarii altor partide, daca si-a insusit parlamentarii altor partide, de ce PSD nu si-ar fi insusit si ideologia altor partide?… Un pic de populism, de la PPDD, un pic de nationalism, de la PRM, ceva paprica… se arunca toate-n oala, se toarna apa (de ploaie), se asezoneaza cu ceva pomeni, promisiuni… si mancarea-i gata. Si chiar daca mancarica nu prea are gust si miroase cam naspa, se promoveaza intens pe la televizor – „Luati, serviti, ca-i buna!”. Nu mai conteaza daca, peste cei ce ingurgiteaza mancarica asta va da pantecaraia, ulterior si vor da afara tot, chiar si ce mancasera inainte de mancarica. Sunt majori, cu drept de vot, trebuia sa fie mai atenti ce baga-n gura.
    Asa ca, zic eu, mai bine sa zicem „pas” la mancarica si sa ne consolam cu aroma de corupti ce se perpelesc pe grill -ul Justitiei.
    Domnu’ Nicusor a venit in tara. Sa vedem pe ce limba canta…
    P.S. Si, desigur, sa iesim la vot.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Melania Cincea
Licenţiată în Jurnalistică, a absolvit două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. În presă lucreza din 1995, la TIMPOLIS. Colaboreaza la Revista 22.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro