vineri, martie 29, 2024

Petrolul, gazul si arabii

Evenimentele ultimelor doua saptamani din Tunisia si Egipt au luat prin surprindere majoritatea covarsitoare a politicienilor si analistilor occidentali. In dorinta de a recupera timpul pierdut acestia au umplut toate canalele media cu declaratii, previziuni si analize pe tema situatiei Orientului Mijlociu. Nu imi propun sa fac o analiza similara ci mai degraba sa abordez ingust si specific acest subiect prin restrangerea stricta la domeniul economic intr-o geografie bine definita.

Orientul Mijlociu are multe definitii atat din punct de vedere geografic cat si pe crterii etnice sau religioase. Consideratiile mele se vor referi la 16 tari din regiune care au in comun religia musulmana si sunt majoritar arabe (si persane in cazul Iranului). Aceasta lista lasa in afara Turcia, Israel si Stanurile care au dinamici politice si economice cu totul diferite. Pentru exactitate, in ordine alfabetica, aceste tari sunt: Algeria, Arabia Saudita, Egipt, Irak, Iran, Iordania, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Oman, Qatar, Siria, Tunisia, Emiratele Arabe Unite si Yemen. O alta caracteristica comuna a acestor tari este ca sunt toate potential vulnerabile la evolutii politice interne rapide si haotice care le pot cauza, cel putin pe termen scurt, mari probleme economice. In cele ce urmeaza incerc sa evaluez cuantumul si dimensiunile potentialului impactul economic la nivel global (si, separat, pentru Romania) ale unor astfel de probleme.

Au fost 16

Continuand parafrazarea titlurilor de filme clasice romanesti (scuze!) se poate spune mai in gluma mai in serios ca au fost 16 state nedemocratice din care 3 sunt actualmente in diferite grade de haos (Liban, Tunisia si Egipt) si 13 sunt dictaturi cu diferite grade de subrezenie. Sub aparenta unor cliseuri in mare mare parte justificate se ascunde o varietate surprinzatoare. Intai insa caracteristicile comune:

  1. Populatie foarte tanara. Varsta mediana ponderata este de numai 24.2 ani – asta inseamna ca jumate din populatia celor 16 are varsta sub 24.5 ani. In comparatie in Uniunea Europeana varsta mediana se invarte in jur de 40 de ani! Cu toate acestea populatia totala este de numai 364 milioane adica in jur de 5% din populatia globului. Gradul mediu de urbanizare, corelat de obicei cu nivelul de educatie si acces la informatie, este peste medie la 59.8%.
  2. Rata ridicata a somajului si inflatiei cu o medie ponderata de 13.1% si respectiv 6.2%. Aceste cifre mascheaza dimensiunea problemei din cauza somajului si inflatiei relativ mici din tarile bogate din Golful Persic. Somajul si inflatia ridicate pe perioade lungi in populatii foarte tinere este o reteta sigura pentru probleme sociale.
  3. PIB-ul combinat (la rate de schimb) este de $2.14 trilioane adica de 2.9% din PIB-ul global in 2010. Per total aceste tari sunt relativ sarace si au importanta mica in economia globala. Surpinzator, PIB/persoana este in medie de $5,877 pe persoana dar media ascunde disparitati enorme intre tari. Media populatiei care traieste in saracie este de 19.7% aparent rezonabila dar din nou flatate de tarile bogate din Golful Persic. Cu toate acestea cresterea economica reala in 2010 a fost pozitiva in toate tarile si a avut o respectabila medie ponderata de 3.7%
  4. Gradul de indatorare externa este foarte mic si datoria externa cumulata este de numai $545 miliarde ceea ce reprezinta in medie doar 25.5% din PIB. Aceasta legatura slaba cu sistemul financiar global a protejat oarecum economiile celor 16 de criza financiara si de asemenea reduce potentialul impact in sistemul financiar global al unor eventuale falimente suverane.
  5. Producatoare importante de titei si gaz natural. In agregat, cele 16 tari produc aproximativ 29 de miliarde de barili de titei pe zi ceea ce inseamna 34% din consumul zilnic global. Productia combinata de gaz natural este mai putin importanta, 618 miliarde metri cubi pe an, reprezentand aproximativ 20% din consumul global. Similar rezervele dovedite de titei, la 821 miliarde de barili, reprezinta 56% din rezervele globale iar rezervele de gaz natural, la 82.9 trlioane de metri cubi, reprezinta 44% din rezervele lumii.

Dupa cum am mentionat deja in spatele cifrelor agregate, mediane si ale mediilor ponderate se ascund mari variatii. Egipt si Iran, cele mai mari tari din zona care rivalizeaza la rolul de leader regional, sunt relativ sarace si prezinta o rata de somaj si inflatie mai mare decat media grupului. Desi varsta mediana este universal mica, Yemen are uluitoarea cifra de 17.9 ani. Toate trei au avut si au in continuare parte de miscari sociale de amploare. Tarile Golfului sunt cele mai mici, semnificativ mai bogate decat media (Qatar are cel mai mare PIB/persoana din lume la $150,416/persoana!) si cu rate mici de somaj si inflatie. In mod nesurprinzator, aceste tari nu au probleme sociale semnificative. Un caz aparte il constituie Arabia Saudita care este de departe cel mai mare producator de titei din zona (al doilea in lume la egalitate practic cu Rusia). Desi este o tara bogata, Arabia Saudita ascunde un grad surprinzator de saracie si are un somaj relativ mare. Omogeneitatea populatiei (100% declarati musulmani) indica insa potentialul pentru destabilizare economica in sensul radicalizarii relatiilor internationale. Tari medii ca dimensiuni precum Siria, Maroc si Algeria au probleme medii.

Impactul economic

Ce se poate intampla daca situatia politica si sociala din regiune continua sa se deterioreze si sa se raspandeasca? Impactul pe termen scurt va fi indiscutabil negativ. PIB-ul tarilor din grupul celor 16 va scadea abrupt in toate sectoarele ceea ce va inrautati situatia sociala creand astfel un cerc vicios. La nivel global situatia este la prima vedere diferita: PIB-ul agregat al celor 16 este nesemnificativ, legaturile cu sistemul financiar si bancar global sunt slabe si deci potentialele falimente suverane ar avea un impact redus, comertul cu restul lumii (in afara de petrol si gaze naturale) este redus.

De departe cea mai mare amenintare pentru economia mondiala o reprezinta scaderea abrupta a productiei si exportului de titei si gaze naturale. Cum industria producatoare functioneaza la nivel global foarte aproape de capacitatea maxima o scadere abrupta in productia celor 16 tari nu va putea fi inlocuita rapid de alti producatori sau de surse de energie alternativa. Un astfel de soc ar duce la cresterea rapida a pretului titeiului care se va propaga rapid pe tot lantul de productie si rafinare. Impactul va fi simtit atat de consumatori prin reducerea veniturilor disponibile cat si de o serie intreaga de sectoare economice de la producatorii de masini si camioane la manufacturierii de produse petro-chimice.

Economia mondiala a mai suferit astfel de crize petroliere: in 1973 dupa razboiul arabo-israelian de Yom Kippur, in 1979 dupa revolutia islamica din Iran si in 1990 dupa primul razboi din Irak. Toate aceste socuri petroliere, manifestate prin scaderi rapide de productie si cresteri la fel de rapide de preturi, au produs recesii globale cu efecte accentuate in Statele Unite si vestul Europei. Studiul lor comparat este un subiect complex care nu poate face parte din acest articol dar merita observata o diferenta esentiala. In toti acesti aproape 40 de ani de la prima criza petroliera economia mondiala a devenit mult mai eficienta in folosirea petrolului. Masurata ca si barili de petrol necesari pentru a produce $1,000 de PIB, eficienta s-a imbunatit de 2.6 ori, de la 1.26 barili/$1,000 la 0.52 barili/$1,000. Cu alte cuvinte, pentru a produce aceeasi cantitate de bunuri si servicii este necesar de 2.6 ori mai putin petrol ca acum 40 de ani. Evident, aceasta continua eficientizare a economiei mondiale va reduce in viitor impactul unor socuri petroliere.

Pe termen mediu si lung situatia este mai buna. Lasand la o parte beneficiile unei tranzitii pasnice la o oarecare democratie in zona, cresterea pretului la petrol va accelera tranzitia spre surse de energie alternativa. Chiar si in ipoteza unor regimuri extremiste la putere realitatea economica este ca cele 16 tari in discutie au mai multa nevoie de partenerii economici externi decat invers – de la mancare la tehnologie totul este practic importat iar principalul produs la schimb este petrolul sau gazul natural.

Romania

Cat de tare trebuie sa fie ingrijorati conducatorii Romaniei de evenimentele care au loc si ce fel de planuri de rezerva ar trebui facute? Romania are un deficit net (export minus import) de titei de aproximativ 100,000 barili pe zi ceea ce la un pret de aproximativ $100 pe baril inseamna un necesar de finantare de $10 milioane pe zi adica $3.65 miliarde pe an. La gaze naturale Romania are nevoie sa importe 5.5 miliarde de metri cubi pe an ceea ce la un pret de aproximativ $200 pe mie de metri cubi inseamna un necesar de $1.1 miliarde pe an. Evident daca preturile la petrol si gaze naturale vor creste abrupt si necesarul de finantare imediata va creste corespunzator. Acest lucru  pune presiune suplimentara pe deficitul bugetar si cel comercial (care la randul lui influenteaza cursul de schimb). In aceste conditii, este imperativ ca guvernul Romaniei sa isi mentina disciplina fiscala si sa se incadreze in acordurile de finantare (ieftina!) cu FMI si UE.

PS Majoritatea covarsitoare a datelor din acest articol provin din CIA Factbook si BP Statistical Review of World Energy 2010. Ultima sursa contine informatii istorice exhaustive despre industria energiei la nivel global si este o remarcabila unealta gratis pentru orice politician sau om de afaceri preocupat de acest domeniu.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Articol echilibrat.

    Oricât de dur şi de fundamentalist ar fi regimul nou instalat, va avea nevoie să-şi vândă petrolul şi nu avea cui altcuiva să-l vândă decât vechilor cumpărători.

    2010 se anunţă însă destul de rău pentru România: creşteri de preţ la gaze, la alimente, disponibilizări, iar guvernul e conştient de asta, că are grijă să-i aprovizioneze pe jandarmi cu gândul la manifestaţiile ce vor să vie.

    Şocul petrolier pe care Germania l-ar suporta lejer pe noi s-ar putea să ne dea peste cap.

        • Rusia si Israelul sunt pregatite pt. un soc energetic in Orientul Mijlociu ,deoarece unul din cei doi l-au provocat!
          O intrebare pertinenta ar fi:Care este implicarea serviciilor secrete in provocarile din Egipt si care este legatura intre atentatul cu bomba asupra crestinilor copti ,inainte cu 3 saptamani de la evenimentele din Egipt?Victime colaterale?!
          In ceea ce priveste Romania ,este singura tara cu petrol din UE.Retelele de interconectare energetice, la care am fost obligati sa aderam ,reprezinta o capcana.

  2. Ati uitat rezervele uriase ale Canadei:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Oil_reserves_in_Canada

    Tari din South-America (ex: Bolivia, Venezuela, Brazilia) detin rezerve mari de petrol.
    Problema Venezuelei se cunoaste….Un maimutoi pe post de presedinte…
    :)
    Problema Boliviei este ca o rezerva importanta se afla exact „in inima” unei zone considerata patrimoniu UNESCO. Astfel incat (inca) nu este exploatata.
    Totusi, Bolivia ramane a 2-a tara in South-America, dupa Venezuela, dpdv al rezervelor DOVEDITE PANA IN PREZENT de petrol brut. Raman, in ecuatie, cele NEDOVEDITE (inca).
    :)

    http://www.eoearth.org/article/Energy_profile_of_Bolivia

    Calitativ, cel mai bun petrol brut este cel nigerian, numit Bonny Light:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Bonny_Light_oil

    Probleme Nigeriei insa sunt (banuiesc…) cunoscute. De la coruptia generalizata la conflicte tribale, sabotaje si ineficienta guvernelor care, in ultimii 25 de ani, ar fi incasat nu mai putin de 300 miliarde de dolari din redevende – conform unui articol

    http://www.journalmetro.com/paroles/article/63563–le-petrole-nigerian

    – aparut in cotidianul de limbe franceza JournalMetro care apare la Montreal/CANADA.

    . Rezultatul? Imbogatirea castei plutocratice aflata la putere! Si, mai mult, 140 de milioane (din 168) de nigerieni care traiesc cu 1 dolar/zi!

    Are balta (Terra) peste (adica petrol)!
    Din pacate nu are resursele umane de calitate.

    Deh, omul mai si spurca locul, nu numai il „sfinteste”!
    :)

  3. [i]Masurata ca si barili de petrol necesari pentru a produce $1,000 de PIB, eficienta s-a imbunatit de 2.6 ori, de la 1.26 barili/$1,000 la 0.52 barili/$1,000. Cu alte cuvinte, pentru a produce aceeasi cantitate de bunuri si servicii este necesar de 2.6 ori mai putin petrol ca acum 40 de ani.[/i]

    Datele tale cuprind macar actualizarea cu inflatia oficiala a dolarului?
    Dolarul e o hirtie si s-a devalorizat si el unii zic ca cu 50% din 1980.
    http://www.hanseisenkolb.de/V80-10en.htm

  4. In tari ultra-religioase e extrem de greu sa se nasca o democratie, numai sa fie impusa. Altfel n-ar dura mult pina sa se apuce de ras non musulmanii. Stiu ei evreii de ce e bun Mubarak. Mai e nevoie de citeva sute de ani pina sa se ajunga la „o maturitate” care sa permita aparitia democratiei. Uite cazul Iranului cu presedinte ales democratic.
    Si drept sa spun nici societatea romaneasca nu sta foarte bine la „deschiderea” spre democratie.
    La polul opus sint saxonii.

  5. ma bucur ca ati reaparut.chiar ma intrebam aseara de ce nu mai scrieti nimic.
    ma pregateam sa prezint la articolul lui theophile cateva date economice,cand am vazut articolul dvs si am renuntat.
    ca deobicei ,bine legat si sustinut de cifre.
    al doilea soc petrolier a adus japonia in prima linie.socurile 3 si 4 cred ca au pus in grava dificultate industria auto americana si a incurajat efiecintizarea utilizarii perolului.

    in discursul sau privind starea uniunii ,obama a spus ca america va investi in energia nepoluanta,in trenuri de mare viteza si putem corobora acestea cu declaratiile mai vechi in care pana in 2016 automobilele americane sa consume in medie sub 7l/100 de km .

    referitor la -GRUPURI PETROLIERE
    “Cer Congresului să elimine miliardele de dolari-cadouri pe care le facem grupurilor petroliere”
    “Nu ştiu dacă aţi remarcat, dar ei se descurcă perfect cu toţii. Atunci, mai degrabă decât să subvenţionăm energia trecutului, să investim în cea de mâine”.
    ar mai fi cate ceva de adaugat la tarile mentionate, dar este suficient ptr analiza pe care ati facut-o.

    referitor la romania.
    cred ca cifrele pe care le-ati lansat ca nevoie de finantare pentru importuri sunt cele maximale.in realitate daca scenariul se va dovedi adevarat, ele vor fi mai mici.
    sunt sonde si zacaminte care nu sunt rentabile la pretul petrolului din momentul actual si care vor fi repuse in functiune.
    consumul se va reduce drastic ptr ca majorarea preturilor va face ptr multi prohibitiv transportul cu masina proprie.la fel si consumul de gaze ptr populatie se va diminua corespunzator.
    cred ca se va diminua,depinde de imprejurari, exportul de combustibili minerali si uleiuri,care am inteles ca acum sunt 5 si ceva din total exporturi.
    cred ca exploatarile miniere se vor relansa, iar unele industrii mari consumatoare de petrol si gaze se vor redimensiona.
    sa mai spunem ca valoarea importului, nu trebuie sa fie egala cu necesarul de finantare, care poate fi substantial mai mic.
    in orice caz impactul asupra economiei romanesti, nu va fi ca acela din primele doua socuri petroliere, dar va afecta serios economia tarii si nivelul de trai al populatiei.
    daca vom asista la dublarea pretului petrolului,vom avea parte si de scumpirea alimentelor.
    se consuma cam 100 de l de motorina pe ha si asta reprezinta cam 25% din cheltuielile de productie.daca adugam cheltuielile din depozite si silozuri si transportul iarasi vom avea surprize neplacute.
    sa speram ca situatia nu se va inrautati.in orice caz, politica guvernamentala trebuie sa se pregateasca pe termen lung ptr acest scenariu,mai ales ca resursa este epuizabila.

    • @ralucat

      De unde stii ca petrolul este o resursa „epuizabila”?
      De la „ecologisti”?
      :)
      Alarma asta falsa cu petrolul=”resursa epuizabila” a mai fost trasa de cateva ori. Pe la inceputul anilor ’70, trogloditii din Clubul de la Roma delirau pe aceeasi tema. Sub tema (anti-capitalista) „opriti cresterea economica”….ei avertizau ca ritmul de crestere economica (de la inceputul anilor ’70) va epuiza atat resursele de petrol cat si cele de gaze naturale (dand ca referinta sfarsitul anilor ’90).

      Ne aflam in 2011 si, iata, previziunile apocaliptice ale celor din Clubul de la Roma s-au dovedit un mare fas!
      :)

  6. 1.cred ca stiu din bun simt.,nu trebuie sa-mi spuna un ecologist ceva de care pot spune ca e axiomatic..
    2.poti sa-mi demonstrezi cumva, ca e o resursa infinita?
    3.pe urma petrolul din zacaminte nu este in intregime exploatabil.o parte ramane in zacamant.cantitatea aceasta depinde de tehnologie si de costul de exploatare.( daca e profitabil a fi exploatat in functie de pretul de piata)
    4.alta problema ar fi poluarea,nu sunt ecologist,dar pot sesiza poluarea de ex din bucuresti.(stau la tara ,fac o ora si treizeci de minute pe a2 pana la bucuresti, dar nu am mai fost de 3 ani pe acolo..si nu-i duc dorul)
    5.si ultima,ca sa nu plicitisim..pretul barilului de petrol pana la care acesta poate creste,inainte ca alte tehnologii sa devina competitive.

    • Raul, eu te intreb de unde stii ca resursa e „epuizabila”. si tu imi raspunzi cu o intrebare: „poti sa-mi demonstrezi ca e infinita”?
      Pai…ce rationament e asta? Serios…
      :)
      Ce legatura are poluarea din Bucuresti cu exctractia petrolului?
      Apoi…poluarea produsa de eruptile vulcanice unde o pui?
      De ce trebuie blamat un sector vital pentru economie? Pentru ca sunt alti smecheri, lobby-sti, care vor sa tunda banul din „tehnologii alternative”?
      Ti-ai pus problema cate de poluante sunt bateriile? Apropo de „masinile electrice”…
      :)

      • pai ti-am raspuns din prima.petrolul este o resursa finita.si ca asta e o axioma nu trebuie demonstrata e ceva ce tine de evidenta,de bun simt.
        dar ca vrei neaparat,incerc.
        iti demonstrez prin reducere la absurd sau cum?
        uite!presupunem ca petrolul este o resursa infinita si se va gasi peste tot in univers.ori ea nu se gaseste decat pe pamant.presupunem atunci ca este peste tot pe pamant si este egala cu masa pamantului.cunoastem masa pamantului si fiind o cifra finita inseamna ca si petrolul are o cantitate limitata. e bine asa?
        referitor la poluare e de doua feluri:umana si naturala..pe aia naturala nu o putem controla, pe aia umana da.
        nu sunt fidel unei tehnologii,sunt fidel buzunarului propriu si sanatatii proprii, in rest nu am preferinte nici ptr smecherii din petrol,nici ptr alti smecheri..
        inafara propulsiei pe baza de curent electric stocat in baterii, mai sunt si altele, de exemplu pe hidrogen si la esapament sa iasa doar apa..
        suntem offtopic..daca vrei, facem schimb de mailuri si ne contrazicem acolo sau la telefon..

          • @pareristul:
            „Fears about „running out” of oil are recurrent. At their strongest, they coincide with periods of high prices and tight supply-demand balance. The latest such period of „peak oil” concerns became very evident from 2004, when strong oil demand ran up against capacity constraints. In contrast, IHS CERA’s reference case for global liquid productive capacity shows growth through 2030 to around 115 million barrels per day (mbd) and finds no evidence of a peak in supply appearing before that time.

            Hydrocarbon liquids—crude oil, condensate, extra heavy oil, and natural gas liquids—are a finite resource; but based on recent trends in exploration and appraisal activity, there should be more than an adequate inventory of physical resources available to increase supply to meet anticipated levels of demand in this time frame. Post-2030 supply may well struggle to meet demand, but an undulating plateau rather than a dramatic peak will likely unfold.”

            Sursa? IHS/CERA (http://www.cera.com/aspx/cda/client/report/report.aspx?KID=5&CID=10720), unii dintre cei mai bine cotati advisori din industrie. Iar astia sunt printre cele mai optimiste voci.

            Alternativ, sugerez sa te uiti la Reserve/production ratio publicat de catre BP (media globala e de 45.7 ani).

            Si uiti de EROEI, acel indicator care-ti spune ca daca trebuie sa consumi 1 baril de petrol pentru a extrage 1 baril, mai bine te duci sa tai niste lemne din padure… Asta apropo de faptul ca exista petrol pe pamant, doar ca devine din ce in ce mai costisitor dpdv energetic sa-l extragi, pana intr-acolo incat nu mai e rentabil nici economic , nici energetic.

  7. ai dat un link sa citesc pe unu care se citeaza pe el..sunteti nostimi si tu si el.
    pe urma sustine tipu ala ca mainile electrice au designul ca porcul..buna chestia asta..sustine ca nu sunt fiabile..iar argumente de te doare capul.
    dupa care termina glorios ca acumulatorii sunt poluanti..
    la ce comenteaza despre pretul petrolului si modul cum se formeaza preturile la alte produse..nu comentez,. ca nu am cu cine.
    hai sa-ti zic ceva si tie si lui.motoarele electrice sunt mai fiabile, plus ca poti pune unu la fiecare roata..si tot greutatea masinii e mai mica,deci consum mai mic de energie ptr deplasare.
    pe urma problema e de stocare a energiei, de scurtare a timpului de incarcare si de reciclare a acumulatorilor,nu de ce zici tu.
    in ceea ce priveste aia cu designul..imi pare rau ca am pierdut timpul sa citesc un dobitoc.
    iar daca tu iti iei informatiile de la agarici din astia, ti-ai ales bine nick-ul..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro