vineri, august 12, 2022

Piața de idei în România-istoria unui eșec

Republica ideilor singure se numește ediția din martie 2016 a revistei Sinteza*, abordând inaptitudinea societății românești de a crea și întreține o piață a ideilor. Aflat în conexiune cu ediția începutului de an publicat sub genericul România-societate cu încredere limitată, numărul recent reunește semnături prestigioase care au antecedente pe subiect, pornit de la eseul lui Horia Roman Patapievici, De ce nu avem o piață a ideilor, dar și de la rezultatele unui sondaj care arată imensa confuzie din societatea românească în definirea intelectualului și a mișcării ideilor în lume. Consternant: cei mai admirați ”intelectuali” români sunt Victor Ponta, C.V.Tudor, Klaus Iohannis, Andrei Pleșu, Traian Băsescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, în această ordine. Totuși 76% dintre români se consideră persoane cu multe idei (sondaj IRES în 10-11 martie 2016, pe un eșantion de 941 subiecți, marjă de eroare 3,3%). Discuția despre ”piața ideilor” poate să pară un moft în vremile de azi, când deficitul de cultură generală, de discernământ și fundament rațional al cunoștințelor școlare sunt sporite de nemărginirea Internetului inspectat cu sete, dar fără jaloane, de toate generațiile. Din ”lipsa de educație, bigotism și complexul național de inferioritate” rezultă credulitatea, încrederea în idei bizare (Bogdan Stanciu). Și totuși, recunoscând falia dintre elite și mase,”o ruptură simbolică, marcată de deziluzii și reproșuri și de o parte și de cealaltă” (Vintilă Mihăilescu), intelectualii români se străduiesc să înțeleagă de ce nu există o piață de idei, și de ce ”grădina paradoxală” a culturii și a valorilor românești ”lâncezește fără relief pe mâna grădinarilor autohtoni și se animă luxuriant pe mâna grădinarilor occidentali”(Horia Roman Patapievici). Maturizarea forțată a societății românești, mereu dispusă să preia din mers modele (franceze, germane, europene, americane), forme lăsate mereu ”fără fond”, cum avertiza Maiorescu acum un secol și jumătate, instituțiile debile și instabile, veleitarismul și impostura încurajate academic (Ruxandra Hurezean), supremația culturii umaniste în definirea intelectualului, incapcitatea dialogului, eșuat în conversație, în falsă polemică sau bârfă (de unde și vacarmul dezbaterilor mediatice actuale), într-o ”nouă Țiganiadă intelectuală” (Sorin Mitu), intoleranța socială convertită în non-comunicare (Andreea Monica State, Vasile Dâncu), neîncrederea în autoritate și autorități (Alex Doppelgänger), sunt câteva dintre rezultatele diagnozei. Punctul forte al demonstrației  este conceptul de adevăr, reiterat de Patapievici, adevărul pe care se fundamentează valorile culturale, verificarea, evaluarea, integrarea critică, omologarea lor, singurul care poate duce la o realitate comună în care să se recunoască membrii societății. Or, tocmai incapacitatea noastră de a fi împreună în orice proiect social, fiindcă”suntem zidiți în realități care se detestă cu patimă unele pe altele” ne îndepărtează de drumul cel bun, ”de izvoarele spirituale fără moarte ale logicei, bunului simț, bunului-gust” (Eugen Lovinescu) și fac imposibilă o piață a ideilor. Ceva se poate face: reconstrucția spațiului public prin educație (Vintilă Mihăilescu) și redescoperirea voinței de comunitate a poporului. Fără acest efort, spune Patapievici, societatea românească va rămâne aceeași ”maioneză tăiată”.

* Hebdomadar apărut la Cluj în decembrie 2013, editat de Asociația Română pentru Evaluare și Strategie-ARES, fondator Vasile Dâncu

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Nu stiu dvs, dar eu, stimata doamna, m-am cam plictisit de diagnostice exacte, excelente, perfecte chiar, dar care nu se concretizeaza intr-un tratament adaptat PACIENTULUI!
    Orice practician va poate confirma ca nu trateaza boli, ci bolnavi!
    Deci, la un moment dat, cat ar fi de fascinant spectacolul morbid al generalizarii gangrenei, trebuie incercate tratamente reale care sa stopeze, cumva, evolutia bolii in vederea insanatosirii ulterioare!
    Or, tot ce am gasit in acest articol ca ar semana cu o solutie izvorata din experienta elitei culturale romanesti, este:
    „Ceva se poate face: reconstrucția spațiului public prin educație (Vintilă Mihăilescu) și redescoperirea voinței de comunitate a poporului.”!
    Vorbiti serios?
    Cu alte cuvinte, sacrificati bolnavul pe care l-ati studiat pana acum, pentru ca, daca va inteleg bine?, nu-i suficient de motivat ca sa se insanatoseasca?
    Cred ca este o irosire de talente, sa va intreceti in analizarea si reanalizarea – ad vitam aeternam :( ? – cauzelor bolii, ale simptomelor si evolutiei sale, sa va congratulati reciproc de clarviziune, ca sa ramaneti, toujours et encore!, la acelasi stadiu contemplativ si cinic, deoarece mereu acuzator!
    Mortu-i de vina! veti aclama intr-o zi, si veti fi convinsi ca aveti dreptate…

  2. Piata ideilor nu favorizeaza decat anumite idei. Ideile exista, dupa cum bine s-a vazut in grupul de initiativa pentru planul cadru al reformei in educatie. Stefan Vlaston explica pe platforma adevarul ca in esenta discutiile si ideile bunaoara nu s-au concretizat. Evident alte idei s-au concretizat, fie cele vechi prin inertie, fie altele care nu au aparut in spatiul public, cert este ca alte idei au prevalat in defavoarea unora in jurul carora era o sustinere masiva atat din interiorul institutiilor care se ocupa cu educarea viitorilor ganditori cat si a parintilor care participa intens la dezbaterile privind aceste propuneri.

    Care e pana la urma ideea ? Care e argumentul pentru care aceste propuneri valide nu se vad nici macar in parte acceptate ? Ce fel de inertie exista care opreste chiar ideile grupurilor de lucru menite sa genereze aceste schimbari ? Opacitate ? Prostie ? Rea vointa ? Frica ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro