luni, septembrie 28, 2020

Piața Victoriei din Capitală- chiristigeria jupânului Liviu Nicolae Dragnea

Nici dacă am închide ochii și am accepta ca numărul participanților la mitingul de sâmbătă organizat de PSD să fie numărat așa cum număr Ghiță Pristanda steagurile în Scrisoarea pierdută, nu am putea ajunge la milionul visat de dl. Liviu Nicolae Dragnea.
La o numărătoare ultra-generoasă, numărul celor scoși izirciț în Piața Victoriei mai cu vorba bună, mai cu forța și cu amenințarea pierderii locurilor de muncă, mai cu politizarea școlii , așa cum aflu că ar fi stat lucrurile în Maramureș, de abia dacă am ajunge la vreo 150 000 de mii de suflete. 150.000 de suflete care au acceptat pentru o seară condiția de Ghiță Tircădău, au dansat ca ursul și au devenit familia cea mare care a apărat la ordin și după indicațiile primite de la dl. Marian Neacșu, distribuit în rolul lui domn Nae Ipingescu, onoarea de familist a d-lui Liviu Nicolae Dragnea.
Acesta s-a comportat asemenea unui jupân Dumitrache, ambetat de ideea că România sau măcar Piața Victoriei din Capitală ar putea fi transformată în chiristigeria proprie. De aici, probabil, discursu-i mai mult decât lamentabil, în care locul comediilor lui Ionescu a fost luat de emisiunile de la Realitatea tv ale lui Rareș Bogdan. Să-l auzi pe Liviu Dragnea bătând în ciocoi când insul are o avere colosală este dincolo de orice limită, este nerușinare care merge mult mai departe decât capătul anunțat de El Lider Máximo cu posesii în Teleorman și în Brazilia.
Chiristigeria în care s-a transformat Piața Victoriei a fost locul în care s-au mai dat în stambă cu câteva zeci de minute mai mult decât cele două ore rânduite glorii de moment semi-analfabete, cu diplome pe puncte ori cumpărate de la Universități de mâna a treia, dive planturoase puternic sulemenite ale unui PSD a cărui incapacitate organizatorică a fost fără drept de apel dezvăluită de inutila agitație de sâmbăta seara.
Ce poate fi mai amuzant, mai grotesc, dar și mai simptomatic pentru haosul din actuala politică de cadre a PSD decât să îl vezi pe veșnicul isterizat domn Liviu Pleșoianu care, metamorfozat în Rică Venturiano, și-a pierdut foile pe care grifonase niște lozinci ce s-au dovedit fără impact în rândul mulțimii?
Sau cum să nu râzi în hohote, ca la bâlci, văzând-o pe Gabriela Firea în chip de Zița, neajutată de vocea-i pițigăită, chinuindu-se să declame măcar o strofă dintr-una dintre cele mai celebre poezii eminesciene, la rându-i incapabilă să înfioreze auditoriul, nici măcar cât ar fi făcut-o cea mai firavă boare de vânt? Am văzut o Gabriela Firea temătoare vizibil la gândul că i-ar putea locul, datorită prestației oratorice nițeluș mai bună, d-na Lia Olguța Vasilescu din Craiova. Care și-a autoproclamat cinstea la fel de sigură precum virginitatea unei mame eroine.
Cât a fost de tragi-comică apariția d-nei Viorica Vasilica Dăncilă, străduindu-se să o joace fără greșeli pe Veta, meditând profund la realizările guvernului în timpul cusutului mondirului lui Chiriac! Slujindu-se pentru aceasta de vorbele puse pe hârtie probabil de dl. Nelu Barbu, acesta uitat în cele din urmă și lăsat în plata Domnului, așa cum i se întâmplă întotdeauna, în toate spectacolele lui Spiridon.
Chiriac a fost jucat prost de dl. Călin Popescu-Tăriceanu, poftit la miting în chip de special guest star, însă, până la urmă, cam nebăgat în seamă nici măcar de pesediștii responsabili cu organizarea, descumpăniți probabil de faptul că invitatul nci măcar nu mai amintește de făloșenia fostului model de la Apaca, ci este, o tempora, o mores! un biet bătrânel care se umflă regulat în pene dându-și importanță precum cocoșii scoși demult la pensie. Dl Tăriceanu s-a mai dovedit o dată nici mai mult, nici mai puțin decât o jucărie stricată, care, de mai bine de un an și jumătate, nu face decât să repete cam aceleași lucruri despre onoarea și demnitatea Parlamentului. Drept pentru care președintele Senatului a evoluat sâmbătă la categoria „și alții”.
Pentru ca impresia de teatru prost, fără succes la public, să fie desăvârșită, pe scena mitingului a încăput în chip de amfitrion sau maestru de ceremonii și un actor cu diplomă de specialitate. Nimeni altul decât sărmanul, jalnicul Costel Constantin, Insul care în tinerețe și-a scuipat plămânii omagiindu-l pe Ceaușescu și care astăzi este tocmit cu ora spre a-l sluji pe Liviu Dragnea. Poate spre a se mai dovedi o dată continuitatea de ideologie și fapte dintre PCR și PSD. Și unul, și celălalt ahtiat după adulatori, însă foarte puțin interesat de faptul că aceștia îl laudă nu sincer, ci fiindcă aduși cu japca și convocatorul.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Și bombonica pe colivă, Gheorghe-Lălăitorul-Turda cîntînd, ca orice fost turnător la Securitate, după un discurs jalnic împotriva stăpînilor lui de mai ieri și azi. Scursurile politrucimii roșii! Mai lipsea Batiușka Ilici, ca să ne reamintim de golanii de ieri transformați de un borfaș analfabet funcțional, în șobolanii de azi. Partidul ăsta s-a decrepit de la o generatie la alta, mergînd în cerc: unui analfabet ajuns de la strung, ministru, din primul guvern al poporului, de după 1947, îi corespunde un imbecil din guvernul 2018 al mai proaspătului infractor de drept comun, Drahnea, micul Neostalin, adeptul furtului ca politică de Stat. Se pare, că nu se va da la o parte nici de la crime: l-a amenințat, oficial, pe Președinte, ieri, a băgat spaima în judecătorii cinstiți și în procurorii care lucrează dosarele lui și/al imbecilei Silika.

    România a mai fost jos în 2012, dar atât de abisal în cădere, niciodată. Nimic bun nu se mai poate face pentru biata Țară.

  2. Dragnea a explicat mai acu’ cateva zile, ca el de douzeci de ani face doar munca in folosul comunitatii.
    Deci, toata lumea stie cum s-a strans aceasta avere colosala.
    Onorata adunare considera normal ca rasplata pentru munca in folosul comunitatii sa fie atat de mare.
    Fiecare incearca, in mic, sa repete modelul de succes al lui dragnea. Evident, nu tuturor le reuseste la asemena nivel, ca dovada ca nu toti sunt capabili de atata abnegatie ca dumnealui.

  3. Ma intreb oare ce gandeau unii dintre acei oameni adunati in piata atunci cand, de la inaltimea scenei, le vorbeau niste oameni condamnati pentru fapte de coruptie? Oare in sinea lor cum se simteau? Oare realizau ce fel de oameni sunt Tariceanu sau Dragnea, care sunt aproape de a primi cativa ani buni de inchisoare cu executare? Chiar in halul asta sa fi ajuns natiunea noastra?
    S-ar putea ca raspunsul ~Rezist pentru acest miting PSD sa fie foarte slab, iar acest lucru s-a vazut duminica seara cand au iesit doar 2000 de oameni. Daca societatea celor cu bun simt nu reactioneaza, suntem pierduti cred.

    • 90% au venit ca sa nu piarda ajutorul social, sau locul de munca de sapator si vidanjor, ei probabil nici nu stiu cine le-a vorbit, e clar ca nu stiu ce ar trebui sa minta, pe cine ar trebui sa atace.

      Speculez ca multi nici nu vazusera un oras mare.

      Iar 10% sunt slugoi bine spaguiti de partid.

      Vai de capul lor si vai de capul nostru.

      Ce-i de facut? Mergem la vot in 2019 si 2020.

  4. @mike:
    Nu gandeau nimic, nu-si pun problema. Daca te uiti putin prin inregistrarile publicate de Recorder o sa tot auzi aceeasi expresie: „Noua astia nu ne-au dat nimic”. Atat au in cap, sa le dea cineva ceva.

    • Sincer, este asemenea unui cosmar din care abia astept sa ies, insa cand incepe o noua zi realizez ca este ceva real. Acesti oameni care au venit sambata in Bucuresti reprezinta produsul perioadei dinainte de ’89, oameni care asteapta sa li se dea ceva intotdeauna, oameni care nu s-au adaptat noilor vremuri, oameni care nu pot fi competitivi, oameni pe care societatea i-a uitat intr-un fel. Insa sunt oameni care nici nu doresc sa evolueze, sa invete, sa munceasca cinstit. Sunt oameni nostalgici dupa vremurile comuniste, oameni carora li se potriveste perfect regimul Dragnea sau Iliescu.

  5. Acei oameni nu sesizeaza ceea ce, ostentativ, li se pune mare in fata ochilor: cei supusi asa-ziselor abuzuri ale justitiei sunt gargaragii de la tribuna si acolitii lor. Pe acestia sunt ei chemati sa-i „apere” de Justitie.
    Ca sa fie si mai gogonata au mai umflat una: cu 6 milioane de cetateni ascultati… PSD viseaza cu ochii deschisi la un viitor cand vor avea din nou puterea discretionara asupra serviciilor, ca pe vremea odiosului iar o asemenea performanta ar fi, fizic posibila.
    Ca sa nu se epuizeze absurdul: tocmai psd este cel mai vocal impotriva securistilor, cand tocmai pe ei s-a intemeiat fsn puterea si a putut sa faca tranzitia la democratia originala, calcand literalmente pe cadavre.
    Dar, ghinion, nu mai e chiar ca pe timpuri, cand Securitatea era „inima Partidului care bate, bate, bate… ” numai pentru Partid.

  6. Nu putem analiza in termenii astia fenomenul cu pricina. Ganditi-va la procesele staliniste, ar putea fi ele, oare, analizate dintr-o perspectiva a firescului, normalului, a unui stat de drept in care institutiile lucreaza? Acolo avem de a face cu vointa discretionara a unui dictator care dorea sa scape din vreme de posibilii rivali. Si se servea pentru asta de o asa-zisa justitie, care nu era justitie ci numai o imitatie jalnica, in forma, fondul lipsea. La ce ne-ar folosi sa analizam continutul dosarelor procesului, pentru ca nu e altceva decat un fals de la inceput pana la sfarsit? La fel acum, avem un meeting unde oamenii vin fara sa stie de ce – dar nu conteaza, ei vin ca sa-si apere banii castigati fara munca, sunt complicii si partenerii de afaceri ai lui Dragnea – si niste discursuri agramate care sunt aplaudate „de forma”, oricum continutul nu conteaza. Ne-am intors in anii ’50, nu in anii ’80. Trebuie analizat in functie de ce si-a propus si ce a realizat, oricum discursurile nu au nici o importanta nici pentru organizatori nici pentru participanti si as spune ca nu ar trebui sa aiba nici pentru noi.

  7. Pai si care e deosebirea fata de mitingul U.S.L. din 2012 de pe Arena Nationala ?
    In afara de faptul ca pe acela nu l-ati combatut ?
    Poate ca acela era impotriva dictaturii lui Basescu, deci era un miting bun ? Si spontan ?
    Ei, ati scapat de dictator, nici asa nu e bine ?
    Nu mai e unitatea de monolit dintre psd si pnl ?
    Ba da, este, linistiti-va, la nivel local e OK, cu timpul se va reveni si la nivel central la unirea-n cuget si-n simtiri dintre psd si pnl; trebuie pina la urma sa se faca liniste in tara asta….mai este mult de furat….si este suficient pentru toti usl-istii….

    • In articolul anterior, autorul ne spunea ca e sigur ca o sa-l vada pe dictator alaturi de Dragnea la miting. Nu ne spune daca l-a vazut :P
      Dar, cum zici, mitingul de pe Arena Nationala unde se zbiera in draci „Basescu la puscarie” era o muzica placuta pentru urechile sensibile de azi :D

      • Da, exact Victor, sint dispus sa accept (aproape) toate punctele de vedere, atita timp cit se masoara cu aceeasi oca. Ceea ce autorul, din pacate, uita adesea. Oricum, bine ca editorul site-ului ma cenzureaza de multe ori si astfel urechile „sensibile” de care pomenesti, sint protejate. Sensibile la adevar, bine-nteles.
        D-l Ion Adrian: DA la ambele postari. Sa traiti si nu disperati! S-auzim numai de bine!

  8. Din fericire, mizerabilii PSD si-au dat masura micimii in fata poporului. Pai asa partid de alesi, asa popor aplaudac? Unde este sustinerea poporului care I-a consacrat? In fapt cred ca in piata au fost primarii si spagarii de partid inconjurati de unu doi amarati care colecteaza alocatiile copiilor pentru a finanta vila lu dom primar.

    Cred ca asta a fost cantecul de lebada al condamnatului Dragnea. Urmatorul miting va fi in curtea inchisorii iar privitorii, adusi fortat de gardieni, vor avea camasi dungate nu albe. La multi ani Dragnea!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

De ce e Bucureştiul altfel

Capitala României e cea mai mică (spaţial) metropolă importantă din regiune: oraşul se termină imediat după blocuri. Limitarea extremă crează probleme importante...

Cum se stinge un sat în România

Satul Șirnea din comuna Fundata, județul Brașov este deja bine cunoscut de publicul românesc. Imagini feerice din acest sat de munte circulă...

Asaltul asupra cunoasterii, ratiunii (common sense) si alunecarea spre intuneric

Am fost ispitit sa scriu intoarcerea in Evul Mediu gandindu-ma la faimoasa “e pur si muove” a lui Galileo Galilei, astronomom ,...

Votul este despre bani!

Asistații Discuția a început de acum câțiva ani când mătușa mea din Ardeal se plângea că nu are cu...

România înapoiată: reflecții la început de toamnă electorală

Locuiesc într-un sat situat la mai puțin de 10 km de Sibiu, practic într-o fundătură mărginită de dealuri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.