marți, octombrie 27, 2020

Piata de capital si o chestiune omisa: macroprudentialitatea

In acest an, am participat la o serie de intalniri la care s-a vorbit despre piata de capital in Romania. De pilda, dialogul intre oficiali romani si partenerii externi in cadrul acordului de asistenta preventiva, un grup de lucru (task force) ce urmareste dezvoltarea pietei de capital autohtone, discutii cu experti ai Bancii Mondiale, seminarii, etc. Un numitor comun al acestor intalniri este constatarea ca avem nevoie de o piata de capital care sa contribuie in mod semnificativ la finantarea economiei in conditiile in care activitatea bancilor este in comprimare –ca urmare a crizei financiare internationale. Aceasta situatie se observa peste tot in Europa, diferente intre tari decurgand din situatii macroeconomice specifice, calitatea institutiilor si caracteristici ale pietelor de capital locale. Ce este insa mai putin inteleasa este relatia piata de capital – stabilitate financiara.

Criza financiara a dovedit ca stabilitatea preturilor nu echivaleaza cu stabilitatea financiara, a reliefat noxe pe care un sector financiar supradimensionat si proliferarea de produse financiare riscante (toxice) le produc. Un regim financiar international care a favorizat miscari de capital de amploare, pe termen scurt (volatile), nu a ajutat bancile centrale in apararea stabilitatii financiare. A operat si credinta gresita ca deschiderea totala a pietelor de capital este neproblematica. Fapt este ca o economie, cu cat este mai mica si mai deschisa, cu atat mai mult fluxuri de capital intense pot cauza perturbatii. Este situatia cu care se confrunta numeroase economii emergente, fie la intrari, fie la iesiri de capital masive. Este de notat totodata ca, cu cat o piata de capital este mai adanca si mai “primitoare”, cu atat riscul unor miscari de capital destabilizatoare este mai inalt in lipsa unor actiuni de protejare. Intrebarea legitima este: ce se poate face pentru a avea o piata de capital ca alternativa relevanta la finantarea bancara protejand totodata stabilitatea economiei?

Unele tari recurg la control al miscarilor de capital (mai ales in economii emergente –a se vedea si schimbarea opticii FMI in aceasta privinta), la mix de politici (monetare si fiscale) care sa previna bule speculative, atat cat se poate. In Uniunea Europeana, unde circulatia libera a capitalului este regula a functionarii pietei unice (single market), in tarile avansate economic (care au renuntat la restrictii la circulatia capitalului), se consacra notiunea de “macroprudentialitate”. Adica, politici care sa incerce sa previna bule speculative, sa asigure “tampoane” (buffers) pentru momente mai delicate, care sa atenueze amplitudinea recesionista a unui ciclu economic, care sa atenueze riscuri sistemice. Se poate spune ca “politici macroprudentiale” sunt o formulare eufemistica pentru mijloace de control direct si indirect al dinamicii creditului, al masei monetare, al activitatii economice.

Din cele prezentate mai sus deriva o problema cheie pentru politica macroeconomica, cea de reglementare si supraveghere a pietelor financiare in Romania:  cum sa fie dezvoltata piata de capital astfel incat sa fie protejata stabilitatea financiara si macroeconomica. Aici trebuie sa avem in vedere trasaturi ale economiei noastre intre care: dimensiunea sa, a sectorului financiar, gradul de euroizare, functionarea pietei unice in UE, stadiul consolidarii fiscale si nivelul datoriei publice, indatorarea privata, indatorarea externa, ponderea bancilor locale controlate de grupuri non-rezidente, politica de curs, nivelul creditelor neperformante din sectorul bancar, etc.

O strategie de dezvoltare a pietei de capital in Romania trebuie sa aiba in vedere, intre altele:

– existenta instrumentelor financiare de baza, ceea ce  nu inseamna sa avem toata gama de produse financiare sofisticate, dintre care unele prezinta riscuri majore si care mai mult strica;

– nevoia de a intari institutiile pietei de capital: bursele, contrapartea centrala (care nu exista inca la noi), depozitarul central, etc (infrastructura pietei de capital); acest demers implica reglementari si supraveghere adecvate, care sa tina cont de legislatia UE;

– legaturile intre piata de capital si entitati bancare;

– nevoia de a stimula economisirea interna, participarea fondurilor de investitii, a fondurilor private de pensii la finantarea economiei autohtone; aceasta presupune incredere in piata de capital autohtona;

– sprijinirea IMM-urilor sa aiba acces la piata de capital;

– sistemul de reglementare si supraveghere trebuie sa-si dezvolte capacitatea de prevenire a unor accidente tip Harinvest. Acest caz reconfirma slabiciuni ale sistemului de conformare cu reguli de prudentialitate si bune practici (cresterea operatiunilor de vanzari fortate/sell-out  ar fi trebuit sa “sune clopoteii” in tot sistemul). Mecanisme de alerta timpurie trebuie sa functioneze mai bine; cadrul de reglementari ca si regimul de sanctiuni au nevoie de modificari care sa mareasca inclinatia participantilor pe piata sa respecte regulile si bunele practici.

– aspecte de ordin macroprudential. Acestea privesc conduita jucatorilor in piata ( care poate pune in dificultate intreg sistemul), calitatea institutiilor pietei de capital, activitatea grupurilor mari pe mai multe piete, sistemul de reglementare si supraveghere a pietelor si, nu in cele din urma, mersul politicii macro-economice (ce face BNR, executia bugetului public).

Aspectele de ordin macroprudential trebuie sa fie discutate cu partenerii externi; de asemenea trebuie examinate in cadrul task-force-ului amintit mai sus, unde este bine sa participe experti ai BNR, ai MFP si delegatul FMI in Romania. Fiindca,  strategia de dezvoltare a pietei de capital nu se poate rezuma la un decalog al dezideratelor  jucatorilor din piata; piata de capital trebuie sa raspunda si cerintelor de stabilitate economica, macroprudentiale. Un rol esential in aceasta privinta il are de jucat Comitetul National pentru Stabilitate Financiara, care este un echivalent autohton al Consiliului European pentru Riscuri Sistemice (institutie ce reuneste BCE, autoritatile europene de reglementare si supraveghere pe diverse piete (EIOPA, EBA, ESMA), autoritati nationale de reglementare si supraveghere, Comisia Europeana, etc).

Piata de capital autohtona trebuie sa se dezvolte! Dar o evolutie buna este una care serveste finantarii economiei si nu una prin care piata de capital devine, in principal, un teritoriu pentru operatiuni speculative, care ar favoriza inclinatii ce deviaza de la norme de buna conduita, de la lege.

Eforturile autoritatilor nationale trebuie sa fie sprijinite de o reforma a sistemului financiar, de o regandire a regimului international prin intoarcerea la logica aranjamentelor de la Bretton Woods. Acele aranjamente au incercat sa disciplineze conduita jucatorilor (tarilor) mari pe pietele financiare internationale. Informatia abundenta privind manipularea pietelor financiare de catre entitati private mari (market-makers) ilustreaza deraierea sistemului financiar, nevoia unei reforme  radicale. Daca reforma nu va avea loc, crizele ne vor vizita tot mai des.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Daca tot ati pomenit de cazul Harinvest, acolo nu a fost vorba mai degraba de o vina a celor de la CNVM? mai ales a lipsei lor de reactie in cazul unor tranzactii de pe piata care indicau anumite probleme?
    veti fi suficient de transparent sa comunicati public rezultatele anchetei interne de la ASF privind cazul Harinvest? veti sanctiona pe cineva daca se dovedeste ca au gresit intentionat? si ma refer mai ales la comisarii CNVM?

  2. Harinvest domnule profesor ? Domnilor de la ASF, BVB ,Depozitarul Central si Fondul de compensare, luati aminte ! Toti dar absolut toti aveti O SINGURA MENIRE : sa aparati investitorii !!! In lege spune clar ca poate sa moara si ASF-ul poate sa moara si BVB-ul si DC-ul , si toate SSIF-urile ( in sensul ca pot sa falimenteze ,sa se desfiinteze ) investitorii RAMAN cu banii si actiunile in portofoliu !!! Plecand de la aceasta prevedere clara normal ca legiuitorul nici nu mai dezvolta vreo prevedere de genul „in cazul in care investitorii desi au in portofoliu actiunile si banii iar in realitate nu ii au urmeaza sa …” pentru ca este de neconceput !!! Voi toti inseamna ca trebuie mai intai sa puneti banii si actiunile investitorilor in conturi si apoi puteti sa luati ce masura vreti voi : sa va desfiintati , sa va amendati , sa mergeti la inchisoare , sa va confiscati averile , etc … NU intereseaza pe nimeni !!! Deci : PUNETI INAPOI IN CONTURI BANII SI ACTIUNILE INVESTITORILOR si apoi vorbiti de alte masuri legale !!!! Acum ati inteles ? Hai domne ca nu este asa de greu !!!!

Lasă un răspuns la Horia Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Daniel Daianu
Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cine moşteneşte poporul lui Vadim Tudor?

PSD se transformă treptat într-un fel de Grup de la Cluj transplantat, cu aceleaşi şanse incerte, în climatul exotic de Buzău. Facţiunea...

Racla şi linguriţa. Credinţa la vreme de molimă

La ȋnceputul lunii iunie, doar ce ieşea România de la zăvor, am publicat tot aici un text intitulat “Biserica Ortodoxă la vreme...

Alegeri cu cannabis în Ucraina, vecinul nostru cel mai important (după Moldova, Marea Neagră etc)

Duminică sunt alegeri locale în Ucraina, probabil cele mai importante în regiune pentru noi românii (evident în afară de cele prezidenţiale din...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.