miercuri, septembrie 22, 2021

Piața de energie – risc de securitate națională!

Avem piețe de tranzacționare pentru gaze și pentru energie eletrică. Pentru gaze, piața principală este Bursa Română de Mărfuri și pentru electricitate este OPCOM. Electricitate se tranzacționează și pe BRM, dar numai contracte bilaterale pe termen lung. Ne vom ocupa mai mult de OPCOM și vom simplifica explicațiile pentru că foarte mulți dintre cititori nu sunt familiarizați cu tranzacțiile bursiere.

Ce este BRM?

Bursa Română de Marfuri este organizata ca orice bursă de marfuri: avem bursa în sine care standardizează mărfurile și organizează ringurile unde se tranzacționează produsele specifice, tranzacționarea încheindu-se cu un contract de bursă, avem brokerii – companii specializate în tranzacții bursiere care trăiesc din comisioanele de tranzacționare și casa de clearing – cei care garantează tranzacțiile, adică dacă vânzătorul dă marfa și cumpărătorul dă banii.

La bursă lucrurile sunt simple: îndeplinești condițiile de a tranzacționa și garantezi marfa pe care o vinzi, tranzacționezi. Ai greșit, casa de clearing te execută, aceasta avand rorul de a asigura terminarea tranzacției. Pentru o marfă sunt mulți vânzători și mulți cumpărători, ringul fiind reprezentat de o platformă informatică unde se întâlnește cererea cu oferta și unde negocierea electronică duce la un preț concret și real al mărfii pentru care se execută tranzacția. Acesta reprezintă cotația mărfii. Toate tranzacțiile sunt înregistrate, la sfârșitul fiecărei zile existând un raport al tuturor tranzacțiilor cu referire la preț, cantitate, locul și data (ora) de livrare. Există un termen de execuție al contractului de bursă, când vânzătorul furnizează marfa și cumpărătorul plătește. Asta în teorie la BRM. În practică bursa noastră de mărfuri are câteva defecte, brokerajul nu este profesionaliza, de exemplu.

Ce este OPCOM?

În primul rând trebuie spus ca OPCOM aparține Transelectrica – acea companie națională care o ține din scandal în scandal, unde a fost mare șef unul cu diplomă falsificată și unde partidele își platează (sau recompensează) sinecurile. Vrea să fie o bursă de marfuri, dar nu este! OPCOM se autodefinește ca administrator al pieței de energie. OPCOM cică ar fi și casă de clearing, adică se ocupă și cu decontarea, ceea ce este nefiresc. Se mai ocupă și cu certificatele de CO2, certificatele verzi și gazele naturale. Un ghiveci!

Pe această piață se întâlnesc producătorii, consumatorii mari și … furnizorii, adică „niște unii” care au câteva calculatoare și câțiva băieți, intră pe platformă și cumpără și vând energie … Asta cică s-ar numi „democratizarea bursei” de energie. „Democratizare” cu noile gurele albe, noii baieți deștepti din energie (folosind o sintagmă lansată de un celebru președinte). Întotdeauna m-am întrebat de ce „intelectualii ANRE și din Parlament” i-au botezat așa de „șmecherii energiei”!

Problema OPCOM este: cei care tranzacționează nu au nici un fel de pregătire de specialitate. Dacă în BVB un broker sau o firmă de brokeraj trec prin cursuri și acreditări și sunt sub o supraveghere (uneori draconică) a ASF, aici se pare că toată lumea poate să facă orice. Producătorii și marii consumatori au fost obligați încă de la începuturile OPCOM să tranzacționeze, dezvoltând structuri specifice pentru această activitate. Oamenii care de la început au tranzacționat în așa zisa bursă de energie sunt niște autodidacți (am cunoscut câțiva) care deja au ani de experiență și pricep ce se întâmplă în piață, cunoscând foarte bine cum să apere interesele firmei pentru care lucrează (de producție sau mare consumator). Supravegerea este făcută tot de OPCOM. (Oare câte interese apar în Transelectrica, care deține și influențează OPCOM și despre care instituțiile abilitate ar trebui să știe și să informeze?)

Sunt convins că nu sunt oameni care dețin competențe în tranzactii bursiere în ANRE, cei care probabil ar trebui să supravegheze piața de energie. Mărturisesc că nu-mi doresc ca ANRE-ul să supravegheze piața de energie deoarece s-a demonstrat că politizarea instituției a dus la distorsiuni inaceptabile ale pieței.

Ce se întâmplă?

Câteva societăți numite pompos furnizori de legislator și ANRE (și uneori declarați furnizori de ultimă instanță de ANRE), societăți care nu au în patrimoniu decat câteva calculatoare și în care lucrează niște oameni care habar nu au cum se produce energia electrică, întră în ringurile de tranzacționare și vând și cumpără megawații produși de diverse companii.

Trebuie să fac de câte ori pot specificația că energia este de două feluri: cea securitară, care se poate produce în orice condiții meteo sau zi – noapte și cea regenerabilă, care e după cum bate vântul, soarele sau ploaia. Acestea se tranzacționează în aceleași piețe cu toate că nu ar trebui: cea securitară având și componenta de securitate, dupa cum am botezat-o.

Revenim la comportamentul furnizorui: acesta mizând pe creșteri sau scăderi de preț în piață, cumpără anticipat energie – în cazul unei prognoze de creștere, și o vinde mai scump la un moment dat. Sau invers: vinde energie la un moment dat, aceasta se ieftinește cumpărând ulterior energia care este deja vândută.

Câteva cazuri întâmplate:

  • Furnizorul a cumpărat energie scumpă și a vândut-o mai ieftin și a intrat în faliment.
  • Furnizorul a vândut energie la momentul T1 și la scadență nu a mai avut de unde să o cumpere pentru a o livra cumpărătorului, plătind ceva penalități.
  • Furnizorul a cumpărat energie ieftină, a vândut-o ceva mai scump la momentul T1 și energia e fost mult mai scumpă la un moment ulterior T2. Nu și-a onorat contractul făcut la T1, preferând să plătească penalitățile mici și să o vândă cu un preț mult mai mare la momentul T2, maximizându-și profitul.

Sunt trei exemple de dezechilibre ale SEN și distorsiuni în piață evidente.

Acum vă întrebați cine mai produce energie electrică: același CEO pe cărbune, același Nuclearelectrica, cei câțiva pe gaz, pe partea de energie securitară, la care adăugăm Hidroelectrica și cele câteva zeci de microhidrocentrale private, câteva sute de ferme solare și câteva zeci de ferme de vânt pe partea de energie regenerabilă.

Companiile de stat produc cam 73% din totalul producției (la nivelul anului 2020). Ghiciți de unde scot profit așa numiții furnizori! Diminuează profiturile companiilor de start la care se adaugă băgatul mâinii în buzunarele noastre după ce aceeași energie a fost tranzacționată cel puțin de două ori pe OPCOM.

Se mai întâmpla un fenomen: un consumator mare nu-și primește energia cumpărată de la un furnizor. În sistemul energetic se produce un dezechilibu pentru care nimeni nu plătește (încă). Dar de fapt plătește tot fraierul de consumator care nu este protejat de ANRE.

Ce trebuie făcut?

Sunt așa de puține de realizat încât problemele pot fi rezolvate într-un interval destul de mic de timp:

  • OPCOM-ul să fie transformat într-o adevarată bursă de mărfuri, rămânând piețele de echilibrare în administrarea Transelectrica.
  • Înființarea unei case de compensare pentru a nu mai exista riscul de a rămâne în aer cumpărătorii.
  • Crearea de instrumente de hedging pentru o adevarată „democratizare” a bursei.
  • Organizarea și profesionalizarea brokerajului pentru a se întâlni în piață profesioniști care știu ce fac și care lucrează pentru cei care i-au angajat (și nu pentru concurență).

Specialiștii noștrii sunt în unanimitate de comun acord: Piața de la noi e o varză, unde furnizorii (adică șmecherii din energie) bagă pumnul în gura marilor consumatori … și cresc prețurile!

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Chiar ieri si alaltaieri in timpul penelor de curent din Brasov (si alte orase din Ardeal) ma gandeam la semnalele de alarma pe care le trageti. Dar cine sa va bage in seama?
    Apropo, vad ca presa nationala nu a abordat subiectul penelor de curent din 29 si 28 Iunie (doar cateva mentiuni in presa locala).

  2. Urmatoarele afirmatii ale autorului sunt lipsite de sens si chiar jignitoare: ” smecherii din energie”, „așa numiții furnizori”, etc

    1)”Companiile de stat produc cam 73% din totalul producției (la nivelul anului 2020). Ghiciți de unde scot profit așa numiții furnizori! Diminuează profiturile companiilor de start la care se adaugă băgatul mâinii în buzunarele noastre după ce aceeași energie a fost tranzacționată cel puțin de două ori pe OPCOM.”

    2)”Specialiștii noștrii sunt în unanimitate de comun acord: Piața de la noi e o varză, unde furnizorii (adică șmecherii din energie) bagă pumnul în gura marilor consumatori … și cresc prețurile!”

    As vrea sa il intreb pe autor daca isi face cumparaturile doar de la producatori….daca isi cumpara pepeni de la Dabuleni, cartofi din Harghita, rosii de la Galati, etc …..daca se duce sa cumpere 1-2 kg de la fiecare…..

    Piata este concurentiala, furnizorii au rolul lor, bine stabilit, isi asuma foarte multe riscuri si nu vad cum „furnizorii (adică șmecherii din energie) bagă pumnul în gura marilor consumatori … și cresc prețurile!”…. daca un furnizor creste nejustificat pretul, un alt furnizor concurent poate oferi un pret mai mic

    Consider articolul „facut pe genunchi” …doar ca sa iasa la numar…sunt curios cine sunt „Specialiștii noștrii”

    Sanatate…../

    • Stimate domn Horia Georgescu, daca polemizam sa aducem si argumente … din punctul meu de vedere afirmatiile au acoperire in articolele anterioare. va rog deschideti linkul ultim din articol (adica asta: https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=4905&lang=ro ) sa aveti explicatii de la dl prof univ dr Dumitru Chisalita (un profesionist in energie) si va veti dumirii.
      … si, da!, cumpar numai produse romanesti de cate ori se poate … nu numai brandurile enumerate de dvs! sper ca sa nu scriu si sa imi raspundeti data viitoare cu creta pe perete deoarece nu va fi curent …
      specialisti sunt stimate domn. nu ii vedem si nu ii auzim din motivul asta: https://www.contributors.ro/de-ce-tac-oamenii-din-energie/ … din experienta zic!

    • Pai nu era impotrica ideii de „piata” in sine! Era impotriva faptului ca aceasta „piata” nu e „piata adevarata!
      Cat despre folosirea expresiei „smecheri”… pai… daca-s smecheri… >:

  3. Aș adăuga :
    Pe piata energiei, pot vinde sau cumpăra doar firme care produc energie , extrag gaz metan , importa curent sau energie electrică.
    E unica strada de a scăpa de șmecherii sistemului care dau șpagă inconfesabil politicii pentru a face ce vor.
    Nu e o propunere aiurea.
    Încercați in RFG, Franța , Italia să vindeți sau să cumpărați energie pe bursa lor fara să ai ceva centrale in proprietate sau sa cumperi – vinzi gaz fara să ai propria extracție sau propriul import de gaz.
    Succes. 😀😀

  4. Intre 2010 si 2020 s-au investit global 2,6 trilioane$ in surse regenerabile de electricitate (capacitatile instalate au crescut de la 414 GW la 1650 GW) si cu toate astea emisiile de gaze cu efect de sera GHG au crescut in 10 ani de la 46,5 mld tone la 51 mld tone/an.
    Bill Gates a aratat recent ca productia de ciment, otel si plastic genereaza 31% din emisiile GHG. Productia de electricitate genereaza 27% din GHG. Cresterea animalelor si a plantelor genereaza 19%. Tot ceea ce inseamna transporturi genereaza 16% din emisiile globale GHG. Tot ceea ce inseamna reglarea temperaturii (incalzire locuintelor, racire etc) genereaza 7% din GHG.
    Eu nu zic ca nu trebuie sa facem eforturi ca sa limitam cat putem emisiile de GHG. Problema este ca nu avem solutii simple si rapide. Costurile financiare si sociale ale ”tranzitiei” sunt enorme, dar despre ele nu se vorbeste.
    Solar si wind sunt extrem de ineficiente, de volatile si cresc enorm riscurile de blackout in retea. In cazul unui blackout total in UE dureaza 3-6 zile sa repornesti toata reteaua pt ca exista putine surse care pot porni fara curent. Blackout total inseamna ca nu mai functioneaza nimic (magazine, alimentare cu apa, banci si sisteme de plati etc).
    O capacitate instalata de 1 GW in Solar sau Wind costa intre 1-2 mld$ si are o eficienta de 22-25%. O centrala termica poluanta pe carbune de 1 GW costa mai putin si are o eficienta de pana la 37%. Deci, ca sa inlocuiesti o capacitate instalata de 1GW pe carbune trebuie sa construiesti cel putin 2 GW instalati in Wind sau Solar.
    India si China au in constructie si in proiect sute de noi centrale pe carbune. Japonia are vreo 25 de centrale pe carbune in constructie. Daca tot sunt atat de ingrijorate de ”urgenta climatica” nu ar fi mai eficient ca tarile bogate ca Germania sa investeasca in China si in India, nu ca sa inchida, dar sa nu mai deschida alte capacitati poluante? Si de ce Germania are neaparat nevoie de Nord Stream2, dar Romania este descurajata de UE sa-si construiasca noi centrale pe gaze naturale, care sunt si cele mai ieftine si cele mai eficiente?

  5. ati vazut cumva evolutia CO2, TTF, API2, brent, power DE-IT-FR-HU in ultimele 3-4 luni?
    despre balanta cerere-oferta am auzit?
    dar despre cuplarea pietelor spot de energie am auzit?
    in rest, de acord „furnizorii sunt de vina”…

  6. Pe termen scurt e cum spuneti sau mai rau. Nu vad cum introducerea unor intermediari in sistem poate duce altceva decat la scumpiri. Cererea de energie este inelastica, ceea ce inseamna ca se poate creste profitul prin cresterea pretului. Reducerea de prete nu duce la o crestere de consum relevanta, deci scade implicit profiturile. Din cate stiu operarea fluctuanta a termocentralelor care asigura varfurile de sarcina sau completeaza nevoia cand nu este productie eoliana sau solara duce la functionarea ineficienta, si implicit la cresterea costurilor pe unitate de energie produsa. Prin urmare, eu unul, sunt cam pesimist in ceea ce priveste preturile energiei, vor creste ca urmare a reformelor implementate.
    Pe termen mediu si lung insa, apare o acumulare de capital in gradinita de intermediari, care poate genera investitii in productia de energie, si implicit la privatizarea partii de productie de energie. Dar nici asta nu va reduce preturile.

  7. daca cererea si oferta s-ar fi intalnit pe o piata competitiva si bine reglementata va dau dreptate, dar dupa distorsiunile trecute si cele actuale (pe care le explic in articol) nu avem o piata reala!
    azi in Romania furnizorii sunt niste speculatori pe o piata prost reglementata.

    • Cererea de energie creste pe fondalul cresterii economice (si chiar se bate fierul pe reducerea decalajului intre vechii si noii membri UE). In acest context, tind sa cred ca riscul iminent la adresa securitatii energetice il reprezinta intarzierea atragerii investitiilor in modernizarea si extinderea retelei de transport, precum si in dezvoltarea noilor centrale. Evident, preferabil este ca aceste investitii sa vina din partea sectorului privat, si/sau sub forma unor parteneriate (la nivel local) intre sector-public si sector privat, asa cum vedem si in vestul continentului. Astfel, miliardele alocate sectorului energetic romanesc (din partea UE), probabil ca pot fi absorbite in timp si cu succes.

      Nu in ultimul rand, cred ca nivelul pretului (c-o fi 16,17 sau 18 centi /KWh) este mai putin relevant pentru consumatori, in special daca salariile medii anuale se vor aprecia cu €3.000-4.000 /an de exemplu.

      • Nu in ultimul rand, cred ca nivelul pretului (c-o fi 16,17 sau 18 centi /KWh) este mai putin relevant pentru consumatori, in special daca salariile medii anuale se vor aprecia cu €3.000-4.000 /an de exemplu
        *********
        Absurditatea economistilor in toata splendoarea ei, tipic eco. Scumpim chestii de baza pt ca eventual am cistiga mai
        mult, eventual, altii nu prea. Doamne fereste, nu cumva ca un ipotetic cistig suplimentar sa-l folosim pt cresterea nivelului de viata sau chiar, Dumnezeu fereste, pt asigurarea batrinetii. Nu, trebui sa raminem dependenti de stat, de ecologisti, ei stiu mai bine ce ne trebuie.

        • 1. Privitor la pretul kilowatului obtinut din regenerabile, este competitiv cu energia produsa in centrale conventionale. Spre exemplu, megawatul produs in noile centrale nucleare costa in jur de 100 Euro, iar megawatul produs din regenerabile costa in jur de 40-50 Euro, plus 30-50 Euro cheltuieli aditionale de integrare (backups cu combined-cycle pe gaz, baterii , retele inteligente, etc). Sistemul energetic romanesc este oricum depasit (nu prea mai ai ce sa carpesti), deci investitii oricum trebuiesc facute. Cele 10 miliarde alocate sistemului energetic romanesc (din partea UE) pot fi folosite pentru stimularea investitiilor in scopul integrarii regenerabilelor – efectiv pot atrage investitii consistente in domeniu din partea sectorului privat (peste 40 miliarde?). Depinde de strategia guvernului.

          2. In comparatie cu energiile conventionale, regenerabilele atrag investitii mai consistente „up front”, creaza mai multe locuri de munca (in productie componente, planificare, montaj, mentenanta, etc), contribuie la cresterea PIB-ului si la cresterea securitatii energetice (contribuie la reducerea importului de hidrocarburi, la reducerea cererii si a pretului hidrocarburilor pe piata mondiala si locala, la reducerea deficitelor comerciale, la reducerea frictiunilor geopolitice, samd). Cat despre beneficiile „eco” al greentech-ului, sunt un bonus excelent in care nu putem da cu piciorul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial: Pe 14 august 2021, în cel...

De ce se scumpește energia? – întrebarea la care vrea să răspundă comisia parlamentară propusă de PSD

Înființarea acestei comisii care trebuie să "ancheteze" creșterea prețurilor la energie este una dintre cele mai mari ticăloșii pe care am văzut-o,...

Despre educația morală a copiilor

Motto: V-am dat clasă cu opt clase /S-a terminat șmecheria / Sunt rege pe România! (Abi Talent)

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Dl Iohannis recomandă golful

"Criza guvernamentală in Romania? Nu știu despre ce vorbiti. Guvernul iși face treaba." Nu fac decat să parafrazez o replică recentă a...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.