vineri, martie 29, 2024

Piața unică europeană împlinește 30 de ani. Ce beneficii ne-a adus și cum o putem întări

Articol de Siegfried Mureșan și Andreas Schwab

Anul acesta, Piața Unică Europeană împlinește 30 de ani. În anul 1988, Jacques Delors a făcut un comentariu care a rămas în istorie: „nimeni nu se îndrăgostește de o piață comună”. Totuși, cetățenii europeni se bucură pe deplin de beneficiile pe care le-a adus această piață, cum ar fi aceleași drepturi pentru toți pasagerii transportului aerian din Uniunea Europeană.

Piața unică europeană permite libera circulație în UE a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor, făcând viața cetățenilor europeni mai ușoară și oferind noi oportunități pentru întreprinderi. Datorită pieței unice, orice cetățean european poate să călătorească, să studieze, să muncească, să își deschidă o afacere sau să locuiască în orice stat membru al Uniunii Europene.

România și cetățenii români au avut și au în continuare de câștigat de pe urma integrării în piața unică europeană. Aceasta a adus mai multă dezvoltare economică și mai multe investiții în țara noastră, care au adus mai departe noi locuri de muncă, mai stabile și mai bine plătite. Produsele românești pot fi exportate liber pe piața europeană. Românii au acces mai ușor și mai repede la produse din alte țări europene și se bucură de aceleași standarde de calitate.

Istoria pieței unice este remarcabilă: după o stagflație paralizantă la începutul anilor 1980, Actul Unic European din anul 1987 și apoi Tratatul de la Maastricht au dat un nou impuls integrării economice a Uniunii Europene. De atunci, piața unică a armonizat sute de acte legislative privind bunurile și serviciile în Europa și a stabilit standarde de protecție a consumatorilor pentru toți cetățenii europeni. În ultimii 15 ani, piața unică a fost un instrument-cheie pentru a transforma UE într-un lider global în reglementarea digitală.

Piața unică a unit Europa, până atunci caracterizată de fragmentare. Prin deschiderea accesului la bunuri, servicii, locuri de muncă, oportunități de afaceri și la o multitudine de culturi pe întreg continentul, aceasta a generat prosperitate și a devenit un garant al noilor libertăți.

Cu toate acestea, în fața războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a tensiunilor geopolitice și economice, prosperitatea și libertatea nu mai pot fi considerate de la sine înțelese. În plus, având în vedere noua strategie a Statelor Unite de a subvenționa industriile interne, este cu atât mai important să menținem piața unică europeană deschisă, să reducem barierele și să încurajăm comerțul unitar. Astfel piața unică își sporește atractivitatea atât pentru investitori, cât și pentru cetățenii europeni. Prin urmare, este esențial să aprofundăm și să consolidăm integrarea în piața unică în următorul deceniu.

Beneficiile pieței unice în ceea ce privește bunurile sunt clare pentru cei 440 de milioane de cetățeni europeni. Consumatorii se pot bucura acum mai mult ca niciodată de mai multe produse din toată Uniunea. În plus, achiziția după bunul plac de bunuri din orice țară europeană a devenit mai ușoară, iar cetățenii pot avea încredere că standardele de siguranță sunt aceleași peste tot.

De asemenea, doar împreună, pe piața unică, am putut să ne asigurăm că aceleași standarde se aplică atât în mediul online, cât și offline. Noile noastre reguli digitale, Actul privind Piețele Digitale și Actul privind Serviciile Digitale, reprezintă baza pentru o nouă economie digitală, cu platforme online mai sigure și experiențe online mai bune pentru consumatori, precum și o concurență loială pentru companii în mediul online, bazată pe merite. Era „vestului sălbatic” digital s-a încheiat și doar Europa ar fi putut face asta.

Acestea sunt lucrurile pentru care noi, Grupul PPE în Parlamentul European, am luptat în ultimul deceniu și pe care le vom vedea aplicate în următorii zece ani. Acum, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a ne asigura că modelele noi de afaceri concentrate pe baze de date, inteligență artificială și piețe energetice pot beneficia de puterea unei piețe unice fără probleme pentru ca UE să devină un lider global.

Contextul geopolitic actual este unul plin de provocări. Pandemia de COVID-19 și războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei au readus unele bariere în calea comerțului, iar libertățile europenilor de a lucra sau de a se stabili într-o altă țară au fost limitate.

UE trebuie să învețe lecțiile potrivite și să se pregătească pentru următoarea provocare. Viitorul Instrument pentru situații de urgență al pieței unice (SMEI) va preveni situații precum închiderea frontierelor, așa cum am văzut în timpul pandemiei, va întări lanțurile de aprovizionare și va asigura că cetățenii europeni au acces egal la bunurile necesare în timpul unei crize.

Noi, Grupul PPE, suntem încrezători că răspunsul la provocările actuale îl reprezintă mai multă cooperare europeană și mai puține bariere, cu reguli adaptate unei noi realități digitale. Numai împreună, cu o structură economică puternică, putem deveni o adevărată forță economică. În următorul deceniu trebuie să fim pregătiți nu numai să consolidăm piața unică, ci și să ne asigurăm că fiecare cetățean european beneficiază de ea. Poate că atunci, peste 10 ani, afirmația lui Jacques Delors va fi mai puțin adevărată.

______________________

Distribuie acest articol

67 COMENTARII

  1. Beneficiile aduse noua de catre existenta UE sunt enorme . Doar sa ne aducem aminte de unde am plecat .In Romania anilor 89 nu puteai pleca din tara , nu puteai avea doua masini si nici doua locuinte , nu puteai avea acces la niciuna dintre facilitatile de consum actuale . Magazinele erau goale iar putina marfa ce exista se vindea la negru .Uniunea Europeana si NATO protejeaza existenta tuturor natiuniulor aflate ca si prieteni in aceste doua mari structuri .Fara UE si NATO Romania nu exista cum nici alte natiuni nu existau . Vedeti ce se intimpla in Ucraina .Romania ,zilelor nostre , are parte de cea mai fericita si plina de bunastare perioada din intreaga ei existenta .Incercati sa nu minimalizati acest fapt . Bunicii si parintii vostri au trait foarte greu .Lipsurile erau enorme .Libertatea de exprimare nu exista ca si libertatea de miscare .Piata Unica este fara indoiala cea mai mare realizare politico-sociala a tuturor timpurilor acolo unde drepturile omului sunt respectate .Doar observati ce fac Tiranii in alte parti ale lumii .Acest viitor nicicind sperat trebuie aparat .

    • @bunul samaritean _ „Beneficiile aduse noua de catre existenta UE sunt enorme”

      Ca și în cazul altor comentarii, sunt de acord cu cele scrise de dumneavoastră, însă vă rog să-mi îngăduiți câteva mici observații.

      Într-adevăr, apartenența la UE și implicit la spațiul de liber schimb a ajutat România să-și crească PIB de 7 ori (mă rog, eu am unele obiecții cu privire la metodologia măsurării acestei creșteri, dar în principiu este pe-acolo). Apartenența la NATO ne-a ajutat, de asemenea.

      Pe de altă parte, România este statul UE cu cea mai redusă reflectare a creșterii PIB în dezvoltare și în nivelul de trai al cetățenilor. Și este statul cu cei mai săraci cetățeni din UE, în ciuda fondurilor puse la dispoziție. Este adevărat, însă, că la nivel mondial, România a intrat în middle class, dar nu și în OECD …Dar sunt membre Estonia, Lituania și Letonia, state foste membre URSS, asuprite de imperiul sovietic, sau Slovenia, stat dintr-o zonă grav afectată de un război crunt.

      Așadar, prima observație este că piața comună este precursoarea UE, dar nu este același lucru cu aceasta, iar în prezent este o parte a ei. Dacă piața comună eficientizează dezvoltarea socio-economică a României, apartenența la UE despre care vorbiți ar fi trebuit să determine restructurările de substanță ale politicilor românești, astfel încât dezvoltarea României să fie consolidată, sustenabilă, bazată pe principiile statului de drept, sprijinită de o justiție independentă. Vă reamintesc că România a scăpat de MCV în urmă cu doar câteva săptămâni.

      Într-adevăr, România fost până în 1989 un stat autarhic, cu economie centralizată, guvernat de o dictatură comunistă, la fel precum statele menționate mai sus, de altfel, dar care au o altă traiectorie a dezvoltării (nu mai vorbesc despre Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia). Schimbarea de regim a fost determinată mai puțin de piața comună și în mod fundamental de R Reagan, M Gorbaciov și Papa Ioan Paul II. (Contribuția falimentului economiei sovietice este reală, dar cred că este hazardat să o amplificăm.)

      A doua observație. Ca în toate economiile centralizate, produsele dispar de pe piață. Raționalizarea lor duce în mod natural la nașterea unei piețe paralele și la mecanisme de schimb rudimentare precum trocul, spre exemplu. Adoptarea principiilor unei economii deschise, bazată pe o piață liberă, concurențială, a schimbat în mod esențial situația descrisă mai sus, indiferent de apartenența la UE și spațiul de liber schimb european.

    • Bunicii si parimtii nostrii au trait greu dar nu au migrat cu milioanele. Daca sunteti asa de incantat de toate realizarile UE sa va duceti la Bruxelles sa faceti zilnic pantofii Ursulei !

      • Sa facem o cerere de admitere in comunitatea statelor „independente”? Daca tot vrea sa iasa Moldova poate ne dau locul lor, nu? Ce aurita esti mai „Agora”…vezi ca-ti ies rublele din sacou exact cum a patit Ciolacu

      • Nu au migrat ca erau impuscati ca niste caini daca incercau sa treaca granita. Daca deschideau granitele migrau in 1980 cel putin jumate iar dupa aia cred ca toti. Nostalgic comunist?

      • „Bunicii si parimtii nostrii au trait greu dar nu au migrat cu milioanele.”

        Asta e exact ca in conu’ Leonida, cand povestea ce luptatori unu si un are „Galibardi”: „sunt în stare, 3 zile d-a rândul, să nu mănânce și să nu bea, dacă n-or avea ce”

        Cam asa si cu parintii nostri, erau capabili sa traiasca in mizeria aia de comunism si treizeci de ani fara sa emigreze, mai ales daca nu aveau nici cum sa faca asta.

      • Cum sa ,,migrezi” ,mai agorene, daca granitele erau pazite politieneste si orice amarastean care incerca sa fuga din tara era impuscat, daca nu se reusea arestarea lui inainte!!!!!!!!!!!!!!!! Daca voii sa pleci legal, cu pasaport, te lua securitatea la pocit, de-ti suna aqua in c.a.p. Daca se deschideau granitele ca acum, pe vremea comunismului, nu cred ca mai ramanea ceva in tara..poate tu, ca sa stinggi lumina…care era rationalizata……………../

        • Pentru toate postarile anterioare, s-a emigrat din Ro si dupa WW1 dar cei mai multi au ramas aici. Toti ati facut referire la perioada comunista. Niciodata in istoria tarii nu s- a emigrat ca in ultimii 30 de ani! Mai cititi ceva istorie ca nu va strica! De jignit unii sunt in prima linie.

          • Prietene..ne iei de prosti???? Parintii si bunicii mei au trait in perioada comunista. Asa ca nu mai incerca sa ne imbrobodesti cu istoria de pe vremea lui Stefan cel Mare!

          • Agora, dumneavoastra ati inceput sa jigniti trimitand pe autorul articolului sa lustruiasca pantofii cuiva. Nu specificati unde vi se pare ca greseste, deci nu dovediti ca ati fi in posesia adevarului. Dumneavoastra aduceti in discutie caracterul bun a tot cea ce a facut Uniunea Europeana, pe cand articolul deja prin titlu va spune ca va fi vorba doar despre cea ce piata unica europeana a reusit sa faca bine.
            Dumneavoastra vorbiti despre MIGRARE si afirmati ca bunicii si parintii nostri ( si gramatica ar trebui citita, nu doar istoria) n-au facut-o cu milioanele. Gresiti la fel ca cei vare va contrazic folosind argumentul libertatii de miscare ingradite in perioada comunista. Migratia a fost un fenomen la care au participat milioane de oameni in Romania, adica o parte dintre bunicii si o si mai mare parte dintre parintii nostri. S-a migrat de la sat la oras, din Moldova la Brasov, din Ardeal la Bucuresti. Au ramas batranii in sate si au aparut marile cartiere in marile orase. Iar regimul n-a impiedicat fenomenul ci, din contra, l-a vrut si l-a sustinut.
            Probabil ati vrut sa spuneti ca s-a emigrat si dupa primul razboi mondial, dar intr-o masura mai mica. Deduc din cele scrise in primul dumneavoastra comentariu ca oamenii de atunci nu erau dispusi sa faca pantofii cuiva in strainatate.
            Prima intrebare: Cine suntem noi din ” parintii si bunicii nostrii”? Daca noi suntem cei sub 70 de ani, suntem nascuti dupa 1952, deci parintii nostri sunt nascuti dupa 1922 si au implinit 18 ani dupa 1940, deci la un an de la izbucnirea razboiului in Polonia etc. si cu un an inainte de intrarea Romaniei in razboi. Deci cred ca este clar ca parintii nostri, ma rog, tatii nostri n-aveau cum sa emigreze nici dupa primul razboi mondial.
            Bunicii nostri s-au nascut dupa 1900 si erau majori in momentul terminarii primului razboi mondial. Sau morti. Unde sa plece? In Germania distrusa, in Austria invinsa, in Anglia sau Franta secatuite, in America marii crize, in Spania sau Italia mai sarace decat noi? Cine te-ar fi primit cu drept de munca si asigurari sociale ca acum, cu doua ore de zbor de craciun, de pasti, de nunta sau inmormantare? Cine isi putea plati biletul transatlantic din munca cu ziua. Nu bunicul meu.
            Daca v-ati fi gandit la toate aceste aspecte, am fi putut discuta legat de articol.

            • Multumesc de observatii. Cred ca trebuie mai multa obiectivitate. A ridica laude exagerate unui sistem sau altul nu aduce nici un beneficiu nimanui. O formula pe care multi o aplica pentru a fi apreciati. Articolul autorului este un laudatio de la prima fraza la ultima pentru sistemul UE si cine il conduce. Pentru viitorul apropiat sunt utile reforme de baza in aceasta UE. Dovada si cu „uite Schengen nu este Schengen”. Si multe alte comentarii au un spirit foarte critic.

  2. Stimate domn

    eu as observa ca , inca , nu suntem in spatiul Schengen , Pana cand nu vom fi .. nu vom fi chiar in Piata Comuna a UE. Si nu ma gandesc doar la stau la coada „pe persoana fizica”. In definitiv eu as fi f fericit daca mi-as mai potea trata spondilita intr-o statiune locala …. ma gandesc la |”afaceri”

    Cat despe beneficii .. cum sa va zic e tousi o mica manareala (mana e mai iute ca ochiul) cu piata asta si cu moneda asta unica. Adica impune costuri egale … minus costul muncii!!! Adica eu roman trebuie sa permit accesul la resursa locala (sa zicem .. lemn!) , trebuie sa platesc ptr energie cat Germania (adica accize , cite de CO2 samd) insa cand e vorba de plata pe ora de munca .. ntz ! Asta ramane romaneasca, adica cat mai mica!!

    • Așa cum am scris mai jos nu Schengen e problema.

      Oricât de rău și ofensator sună ceea ce voi zice, cred că ar fi o sminteală primirea României și Bulgariei în Schengen. România are peste 1800 de km de frontieră terestră externă a UE. E cea mai lungă frontieră terestră a UE dacă exceptăm frontiera terestră dintre Suedia și Norvegia – însă cred că că suntem cu toții de acord că aceea nu prezintă riscuri.

      Avem aproape1300 de km frontieră cu Ucraina și Moldova și 550 de km de frontieră cu Serbia. Prin toate aceste frontiere trece ca prin brânză orice și oricine îi lipește cu scuipat pe frunte polițistului român de frontieră 20€‎, 50€‎ sau 100€‎.

      Mijloacele tehnice de pază cele mai sofisticate există într-adevăr dar pentru ceva mărunțiș termizoarele se vor uita spre cer sau vor fi în revizie tehnică exact atunci când trec contrabandiștii sau ilegalii frontiera. Poți să bagi peste frontiera română o bombă atomică sau tancuri fără probleme. O dovadă a acestui fapt e acelka că România e plină de țigări de contrabandă din Ucraina. Probabil că sute de milioane de pachete trec fără probleme anual. Sute, poate mii de polițiști de frontieră corupți sunt direct implicați în trafic și mână în labă cu mafia. Justiția română TOTAL e incapabilă să-i aresteze și condamne. Puținii arestați cu chiu cu vai stau cu anii prin procese, plătiți regește de la buget și se aleg cu achitări, sau pedepse cu suspendare urmate de pensionari 40-50 de ani. Își păstrează gradele, privilegiile, și rodul furturilor. Cujm să nu furi când nu riști NIMIC?!

      Trebuie să fi complet dement să pui în ghearele unei astfel de țări securitatea frontierei externe a Uniunii cu Estul Sălbatic sau Balcanii. Nu-i așa?

  3. „…cetățenii europeni se bucură pe deplin de beneficiile pe care le-a adus această piață…”

    Păi, nu prea se bucură tocmai deplin și la fel, domnule Andreea Schwab.

    Spre exemplu, în cazul nostru, al cetățenilor europeni din România, produsele care traversează frontiera, în cadrul pieței comune din care facem parte, sunt mai puțin competitive din cauza costurilor generate de timpii de așteptare la frontieră.

    Spre deosebire de noi, croații, spre exemplu, se bucură „mai pe deplin” de beneficiile pe care le aduce această piață, ca cetățeni ai unui stat membru al spațiului de liberă circulație, întrucât aceleași produse ajung acolo fără costurile suplimentare menționate.

    (Am oferit acest exemplu pentru că nu îndrăznesc a ne compara cu Polonia, sau Ungaria, Cehia, sau Slovacia, state est-europene foste membre-surori ale Tratatului de la Varșovia la fel ca și noi.)

    Așadar, există membri ai pieței unice de rangul întâi și membri ai pieței unice de rangul al doilea. De fapt, dacă avem în vedere și exemplele de mai sus, există membri ai pieței comune de prim rang – statele vestice -, state de rang secund – statele est-europene, mai puțin Bulgaria și România – și există state membre ale pieței comune de rangul al treilea, categorie din care fac parte Bulgaria și România.

    De nu greșesc cumva, OeVP este membru al Grupului PPE, în consecință, domnul Nehammer vă este coleg de partid.

    • Foarte interesantă povestea competitivității..

      Am fost la un moment dat nevoit să merg cu mașina de la Cluj la aeroportul Ferihegy din Budapesta, după ce pierdusem un avion de la Cluj spre Munchen și de acolo spre America. Frontiera maghiară e aproximativ la jumătatea distanței. De fapt ceva mai aproape de Cluj ca de Budapesta. De la Cluj la punctul de trecere al frontierei de la vama Borș am vreo 5 ore. De la frontiera maghiară de la Nagykereky până la aeroportul din Budapesta am făcut pe autostrada M3 cu ceva peste 2 ore. Așteptarea la trecerea frontierei a fost de vreo 15 minute.

      Nu alea 15 minute fac diferența de competitivitate a produselor românești ci infrastructura medievală a României ce se încăpățânează să plătească aproape 90% din veniturile sale pe pensii și lefuri de stat. România ce are una din cele mai brutale impozitări a muncii tocmai pentru a susține oștile de pensionari și bugetari ce pustiesc totul mai rău ca roiurile de lăcuste. Exact aia e problema nu Schengen.

      Rangul și-l mai face și omul cu mâna lui. România avut o șansă extraordinară imediat după intrarea în UE. A avut un președinte ce a avut tăria să taie din pomenile bugetarilor, să desființeze pensiile speciale. Pentru câțiva ani după 2010 România a avut un buget echilibrat, a avut cadrul legal spre a s-și dezvolta o educație de calitate prin legea lui Funeriu și avea pentru prima oară în peste 60 de ani o justiție ce începuse să-i bage la răcoare pe marii corupți. Deci avea șansa unei dezvoltări durabile.

      Dar națiunii nu i-a priit asta. A preferat întoarcerea în mlaștină. De mai bine de un deceniu creaturile pe care le alege națiunea o îndreaptă spre subdezvoltare. Aici e problema: O vorbă dn bătrâni spune că Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în buzunar.

      • Este trist ca trebuie sa explicati lucrurile astea pe forumul Contributors.
        Nivelul intelectual aici este mult peste nivelul mediu din Romania … dar si aici trebuie explicate chestiile simple, de baza, pe care oricare biped te-ai fi asteptat sa le inteleaga sau sa le fi aflat dupa atatia ani …

      • @Marius Chicos Rostogan _ “Foarte interesantă povestea competitivității..”

        Ma bucur ca v-am stârnit interesul, dar nu am vreun mare merit, am făcut doar referire la o lege economică.

        Este adevărat, însă, ca unii se îndoiesc și de valabilitatea Legii lui Newton, astfel ca periodic citim in presa despre încercările de a-i teste valabilitatea. După cum ați remarcat, impactul aspra celor care nesocotesc legile economiei nu este mai puțin dureros.

        Cât privește Schengen, nu ma deranjează deloc sa arat pașaportul la frontiera. Dar ma deranjează cumplit ca transportatorii trebuie sa suporte costuri suplimentare, pe care nu le detaliez, căci pasiunea pentru economie ce transpare din textul dumneavoastră ma face sa cred ca le cunoasteti. Ma deranjează ca produsele ajung mai târziu la destinație, iar cele perisabile ajung intr-un procent mai mare deteriorate.

        …Indiferent in ce sens traversează frontiera. Închipuiți-va o astfel de situație pe toate șoselele care leagă Texas de Oklahoma, sa zicem. .. Și apoi spre Kansas…Nebraska. Sa stea camioanele uneori zeci de ore la coada. Parca ceva nu ar fi in regula, iar produsele transportate ar fi mai puțin competitive, nu-i așa?! Asta, in timp ce prin celelalte state s-ar putea circula liber.

        Desigur, felul in care optează romanii la alegeri este precum îl descrieti. Dar, acesta nu este un criteriu pentru a aplica discriminări între membrii Pieței Comune din care România face parte.

        Sau, cel puțin, membrii grupului PPE care ne-au refuzat dreptul de a fi egali celorlalte state membre, nu au justificat astfel poziția lor.

      • ”Așteptarea la trecerea frontierei a fost de vreo 15 minute”

        Era vorba de camioane, nu de autoturisme. Camioanele pierd ore întregi la frontieră, iar dacă au ghinion, chiar și câte o zi și jumătate. Șoferii ies din program, din cauza faptului că trebuie să tot mute camionul, pe măsură ce coada avansează, iar tahograful înregistrează activitate. La coada de la frontieră, nu e chiar cel mai indicat loc pentru mânărit tahograful.

        România are din start o problemă geografică serioasă, prin faptul că se află, în medie, la 800 – 1.000 km de Viena. Iar Viena nu e nici ea în mijlocul Europei dezvoltate, mai sunt încă 500 km până acolo. Astfel încât orice produs românesc adaugă la costuri transportul pe acești 1.500 km. În plus, fiind o piață mică, nici nu are acces la cele mai bune prețuri. Una e să cumperi 10 camioane de marfă pentru Germania și alta e să cumperi 4-5 paleți pentru România. Egal de care marfă.

        În rest, problema nu e ”națiunea”, problema sunt funcționarii publici care obstrucționează cu mare entuziasm orice activitate economică independentă. La nivelul economic cel mai de jos, dpdv al birocrației suportate, e mai ușor de crescut 20 de vaci în Austria sau în Bavaria, decât în România. Nu ”națiunea” creează starea asta de lucruri, birocrația și funcționărimea o creează.

      • De la Cluj la Bors in 5 ore! Mai zicem si noi dume, dar nu chiar in halul asta. Si mai usor cu Petrov. Nici macar Iliescu nu s-a coborat atat de jos incat sa fie turnator la securitate.

        • Securitatea se subordona Partidului, astfel încât șefii Securității i se subordonau lui Ion Iliescu (la nivelul lui ierarhic) la fel cum i se subordonau și lui Ceaușescu.

          Este culmea absurdului, să-l lauzi pe omul Moscovei că nu a fost turnător la Securitate 😀

          P.S. Asta nu scuză notele informative date de Băsescu, însă denotă orientarea pro-moscovită a celor care au mereu ceva de menționat despre Petrov. Postacii Berlinului și ai Budapestei sunt campioni la a-l menționa pe Petrov, dar și unii și alții sunt teleghidați de la Moscova, în ”patriotismul” lor nemaivăzut.

  4. Piata unica europeana a fost si este benefica pana la un punct. Dincolo de intentiile exprimate in frumoase cuvinte au existat interese bine gandite de nucleul franco -german. Tarile foste socialiste au reusit sa isi schimbe regimurile politice dar economic mai au mult de parcurs. Dar pe mai departe au avut rezultate modeste, dovada migrarii a mii de polonezi, cehi, bulgari, romani. Sutele de programe europene, cu zeci de axe din 2007 au fost acceptate fara o buna cunoastere a realitatilor si nevoilor populatiilor din aceste tari. Insasi UE are nevoie de niste reforme structurale.

  5. Vad ca și alti comentatori au observat ca pe piața unica europeana, cantata cu un avant utecist de autorii articolului, exista doua categorii de operatori: unii cu drepturi depline și alții care stau ca prostii la bariera.
    Ceea ce se fac ca nu observa autorii ca nu toate tarile de pe piața unica și libera vor sa beneficieze de beneficiile ei, de exemplu Spania si Portigalia au ieșit din piața europeană a energiei electrice pentru ca acest aranjament favorizează tarile cu consum mare de energie și cu resurse proprii reduse si scumpe, ați ghicit, Germania si Olanda. Cu alte cuvinte dacă o tara produce energie ieftina, trebuie sa-si alinieze preturile la costurile celor care importa energie scumpa. Este o reducere a competitivității celor dintâi și un avantaj pentru cei din urma.
    Pana și francezii s-au prins de aceasta șmecherie si exista presiuni pentru iesirea din ea.
    Daca asa trebuie sa functioneze piata libera europeana de ce nu s-ar aplica acest mecanism și la alte produse, de exemplu la prețul mașinilor? O Dacie sa se vândă la preț de Mercedes. Sau, cum spunea un comentator mai sus, plata pe ora de munca sa fie unica pe piața unica.
    România nu are nici o alta opțiune în afara UE, singurul lucru pe care poate sa-l facă este sa-si afirme cât mai tăios dezacordul cu tratamentul la care este supusa. Însă cu actuala monstruasa coaliție de la putere și cu un ministru de externe mediocru, lipsit de carisma si practic necunoscut in Europa, nu cred ca se va face nimic.

    • @dl. Cinicul: Bravo, ati sintetizat foarte bine ceea ce rezulta si din calculele macroeconomice de sisteme, dar, de care sunt acuzati unii care si inteleg asta !. Va citez pentru ca este un adevar obiectiv, stiintific si calculabil !
      Cam asa e cu „free market ideology” !!

      „…Spania si Portigalia au ieșit din piața europeană a energiei electrice pentru ca acest aranjament favorizează tarile cu consum mare de energie și cu resurse proprii reduse si scumpe, ați ghicit, Germania si Olanda. Cu alte cuvinte dacă o tara produce energie ieftina, trebuie sa-si alinieze preturile la costurile celor care importa energie scumpa. Este o reducere a competitivității celor dintâi și un avantaj pentru cei din urma…”

    • Or renunța unii beneficiari la beneficiile pieței comune, dar nu chiar la toate. Spania a fost chiar avantajata cât timp costurile de producție erau mai mici și exporta energie la preț unitar TTF. Din diferența obținută astfel era returnata populației sub forma unui preț redus la energie. Treaba s-a stricat când prețul gazului a făcut tehnologia tot mai scumpă, iar premierul spaniol le-a promis concetățenilor plafonare la nivelul lui 2018. Așa ca Mibgas s-a decuplat de la TTF și a plafonat unilateral prețul pentru consumul intern. Dar nu s-a mulțumit cu atât: din prețul plafonat a profitat și industria energofagă iberica și astfel cimentul și aluminiul spaniol au reușit un Quasi-dumping pe aceeași piața comuna, ale cărei beneficii a ales Spania sa le ignore. Mai mult, după introducerea plafonării prețului gazului la nivel unional, chiar dacă efectul nu a avut intensitatea celui scontat, a profitat cel mai bine chiar Mibgas și astfel azi avem la nivel european un preț mediu, cam pe unde se afla Germania, cu extreme de ca. + 33% pentru Irlanda și -30 % pentru Norvegia. In afara schemei sunt cele doua “beneficiare” Spania și Portugalia cu -60% față de prețul mediu. Este sustenabila aceasta diferența? Un kWh este un kWh, indiferent de tehnologia prin câte îl obții, dar o Dacie nu e un Mercedes. Comparația la care ai recurs este cel puțin forțată!

          • Ha,,,I’m in !
            Stiti cite fabrici de bere (romanesti) au existat in Romania, in trecut, si cite au mai ramas „romanesti” , pina sa vina „valul investitorilor” ?
            (cei mai multi le-au cumparat ca sa le inchida, desi, calitatea apei si a maltului de la noi era/si este cu muuuult mai buna decit de pe aiurea !, doar ca sa aduca bere la noi de prin alte parti)
            Asa e in „free market” si „libera circulatie a marfurilor si capitalului”, dar rnu, nuuuu si a cetatenilor…decit doar aceia care se duc la munca

            Asta este exemplificarea titlului articolului acestui baiat – Andreas Schwab…pare destul de tinerel si „bine educat”

      • @dl. Hantzy: ce a vrut sa spuna dl Cinicul este, ca exemplu de inteles pentru cazul nostru: sa presupunem prin absurd ca Romania are nevoie de 8100 MW dar are capacitate numai hidro/nuclear, 8000 MW cu pret de productie 50 EUR/MWh si, mai am in plus o centrala amarita OMV de 100 MW pe gaze scumpe bursa Baumgarten care produce 100 MW cu 100 EUR/MWh ca sa acopar necesarul de 8100 MW….pretul marginal de sistem la cei 8100 MW vinduti spre consum este de 100 EUR/MWh, cu care imbogatim pe aia de la hidro si omorim unele industrii.
        Deci, concluzia dlui Cinicul, este corecta si confirmata de unele analize de piete si sisteme si, intr-adevar, piata bazata pe marginal pricing favorizeaza sistemele mari si puternice, care n-au resurse pt „self sufficiency”…si atunci, isi creeaza prin mecanisme de piata- acces si la resurse si la produsul final- electrcitatea.
        Cred ca ar trebui publicate studiile astea, pentru mai buna intelegere. (eu voi incerca sa public aici pe contributors o astfel de analiza stiintifica obiectiva tehnic
        In cazul nostru, daca am gazul meu (avantaj competitiv) nu ar trebui sa-l vind, evident sub cost pe piata interna dar, la pret economic pentru economia crespunzatoare nivelului de dezvoltare atins, iar excesul daca exista, sa-l vind pe bursa-locala sau TTF sau Baumgarten
        E ca si cum am livada mea, si maninc merele mele fara sa le cumpar, dar, daca am exces, le vind la piata…daca las livada „pe piata”, unu mai cu bani, le cumpara el pe toate si, ma duc la el sa le rascumpar „la pretul lui”….
        Atentie: toate astea sunt pe paliere de dezvoltare economica !…daca sunt mai subdezvoltat decit altul , cu preturi mari, nu am cum sa fac acumulare de capital, dezvoltare…deci e simplu: deschoderea pietelor favorizeaza pe aia cu forta economica si bani (asta s enumeste, intr-adevar protectionism, folosit pe scara larga de tarile occidentale dezvoltate, pina au ajuns la nivelul in care pot domina piata si atunci, ce sa vezi, au lansat ideologia „free market” (iarasi, si asta este tratata de macroeconomisti in mod critic)…eu nu spun ca e bine sau rau, eu caut sa vad ce e bine pentru mine, la nivelul meu de dezvoltare,,,iar fara resurse, va fi aproape imposibil sa ajung pe cineva (trebuie sa le cumpar, dar, n-am cu ce)…am mai spus-o in trecut si repet: nu trebuie neaparat sa ne comparam cu Germania, Olanda, etc.,etc. in acest stadiu, pina sa ajungem „sa facem ca ei”

        • Mulțumesc pentru binevenitele clarificări! Doresc totuși să subliniez că nu sunt in dezacord cu Cinicul, ci doar am dorit să arăt că dacă fie are medalie are și un revers, atunci și reversul are o medalie. Una peste alta apartenența la uniune și accesul la piața comună este benefic pentru toți membrii, chiar dacă pe anumite direcții există și defavorizați în interiorul uniunii.
          Faceți un exercițiu de imaginație și presupuneți că ne-am fi unit cu Republica Moldova. Ca urmare Parlamentul de la București (doar nu cel de la Chișinău) s-ar majora cu cei 101 parlamentari de peste Prut. Cu toată dragostea frățească, vă dau în scris că toți românii se vor considera majoritari în raport cu ei sau măcar un fel de frați mai mari și nu vor trece 3 ani până când moldovenii se vor simți cetățeni de gradul 2.

    • Nu exista piata unica, decat pt unii iar costurile nu pot fi identice din Lisabona pana la Constanta. UE a inceput sa se incurce tot mai mult in hatisurile birocratice si politice in loc sa ramana o uniune economica si mai putin politica.
      Europa nu poate deveni „un stat” federal decat daca actualele state renunta complet la suveranitate, sa-i vad pe cei care sunt in masura si ar dispusi s-o faca.
      Momentan apar numai vulnerabilitatile europene, mai ales legate de conflictul din Ucraina, de facto suntem in razboi cu rusii, insa nimeni nu recunosate indem „operatiunii speciale” declarata de Putin.
      Exista o pozitonare economica fata de acest aspect ? a inceput industria europeana de armament sa produca mai mult ? in schimb se aud numai lucruri rele, armata nemteasa este „varza” , armamentul este limitat si multe altele. Cum putem in acest conditii sustine eficient Ucriana sau alunecam orbecaind intr-un conflict deschis cu rusii ? sa nu uitam nici primul nici al 2 lea Raboi Mondial nu au fost actiuni dorite insa dintr-o data toti s-au trezit intr-un conflict nimicitor.

  6. @Dl.Muresan & Dl.Schwab:
    Nu puteati gasi un moment mai prost decit acum de a ne arata noua „astorlalti nestiutori”, beneficiile apartenentei (pardon: „semi-apartenentei”) la UE !…si ma intreb de ce ati simtit nevoia sa ne explicati noua , toate astea, tocmai acum ?!
    Va transmit, cu condescendenta necesara, unele comentarii, sper ca obiective- SUBLINIEZ !- din pozitia unui pro-EU, pro-„free market” si mai ales din pozitia unui „operator economic privat” din RO !, dar, nu inainte de a mentiona ca „in my books”, o astfel de analiza se face pe baza conceptului C/B (Cost Benefit Analysis) si nu numai Benefit analysis, cum ne explicati dvs. :
    1. incep cu citatul de mai jos din articol:
    „…Piața unică europeană permite libera circulație în UE a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor, făcând viața cetățenilor europeni mai ușoară și oferind noi oportunități pentru întreprinderi. Datorită pieței unice, orice cetățean european poate să călătorească, să studieze, să muncească, să își deschidă o afacere sau să locuiască în orice stat membru al Uniunii Europene….”
    Sunt sigur ca stiti si vedeti, ca realitatea obiectiva (ma refer strict la RO) este cu totul alta decit ce vor sa spuna aceste „idei nobile”. Sa le luam putin rind pe rind:
    1.1. „libera circulatie a bunurilor, persoanelor…” , nu mai comentez, ca stiti f.b despre ce vorbim vs Schengen …trebuie sa fim foarte clari: NU EXISTA ASTA PT. RO!….inca dupa 30 de ani
    1.2. „libera circulatie a capitalurilor…” , eheee, aici e o problema; pina acum, nu am vazut decit capital din alte tari UE care a venit in RO si mai nimic invers (ce daca e liber capitalul romanesc, daca el nu prea exista ?!…deci, nu prea am ce sa fac cu aceasta „libertate”). Si, nici nu prea avea cum sa se „formeze capital”(capital formation) , daca „free market ideology” promovata atit de intens in UE, aplicata prin „privatizari pentru eficienta” a dus la diluarea capacitatii de formare de capital. In fapt, tocmai „capitalul” din UE, a fost liber sa se multiplice in RO, prin „cumpararea altui capital din RO”: resurse naturale, capacitati de productie (unele inchise premeditat pentru a face loc produselor echivalente), pamint si, peste toate acestea – „libera circulatie a oamenilor”, ce frumos suna !!!,…a dus la un flux urias de capital (uman de data asta) dinspre RO spre UE, slabind si mai mult capacitatea si potentialul economic al RO pe termen lung;
    Cum sa poata „concura liber” o tara, cu un nivel de dezvoltare mai redus, initial, daca, ii diluez si „capitalul existent”, in „piata libera” ?…iar rezultatele se vad: deficite de plati (import/export), cresterea continua a datoriei externe, cresterea importurilor de produse agricole (in RO asta ??? s-ar intoarce bunicii in mormint), o structura mai slaba a productiei industriale a RO, cu valoare adaugata mai mica, etc., etc.
    Aratati-mi un indicator economic / social la care RO nu este pe ultimul sau penultimul loc- incepind cu educatia si terminind cu industria spatiala
    Inchei acest prim citat cu urmatorul comentariu la o situatie existenta- cazul OMV (privatizarea Petrom): daca in UE este posibil si tolerat un astfel de proces de privatizare , cel putin dubios si in afara „general accepted principles”, atunci, ceva este in neregula cu procedurile UE insasi (chiar daca Guv RO a „gestionat”problema…”coruptia” nu poate fi si de natura politica, nu numai financiara ?!) si asta confirma apoi „obraznicia politica” a unor state membre vs „libertatea Schengen”, care pune sub semnul indoielii insasi notiunea de UNIUNE. Mai mult, insusi „comportamentul din piata libera” a acestui agent economic, numit OMV, care „cumpara” influenta politica, conform media din RO, nu este oare tot coruptie ?…sunt romanii corupti, dar, sunt si corupatori, nu-i asa ?!…iar toate astea se petrec in interiorul UE – care le tolereaza, am putea crede, dar, nu le tolereaza la RO
    2. continui cu acest citat:
    „…România și cetățenii români au avut și au în continuare de câștigat de pe urma integrării în piața unică europeană. Aceasta a adus mai multă dezvoltare economică și mai multe investiții în țara noastră, care au adus mai departe noi locuri de muncă, mai stabile și mai bine plătite. Produsele românești pot fi exportate liber pe piața europeană. Românii au acces mai ușor și mai repede la produse din alte țări europene și se bucură de aceleași standarde de calitate….”
    2.1. nu sun deloc evidente afirmatiile din acest citat, care nu sunt decit o insiruire de „wishful thinking”
    2.2. in lumina celor de la punctul 1 de mai sus, nu vad clar cistigurile integrarii in piata unica
    2.3. investitiile straine in tara noastra au fost axate in principal pe investitii pentru exploatarea resurselor naturale, investitii pentru inchiderea multor capacitati de productie existente, investitii pentru preluarea unor intreprinderi profitabile, etc. ENUMERATI VA ROG 2 INVESTITII MACAR „GREEN GRASS” IN INDUSTRII-TEHNOLOGII NOI CU VALOARE ADAUGATA MARE, FACUTE DE INVESTITORI STRAINI SI CARE SA CONSTITUIE „UN FANION” IN RO ?!
    Nu doresc acum sa intru in dezbaterea unor probleme de macroeconomie, dar, „THERE IS NOT SUCH A THING CALLED FREE MARKET !…IT IS A POLITICAL DEFINITION AND A MARKET IS FREE AS PERMITTED BY REGULATIONS”..e doar un citat de stiinta economica
    2.4 …nu mai pomenesc nimic despre „aceleasi standarde de calitate” ale produselor folosite in RO…sunt nenumarate exemple de „dubla calitate”sau „dublu standard”

    In acest context, nu vad de ce Romania nu ar face abuz de putere nationala/discretionara, in orice domeniu, „pentru ca asa vrea muschii mei” (scuze pentru exprimare rudimentara, dar plastica), indiferent daca suntem membri deplini ai UE, sau, si mai justificat, membri „partial”…daca unii pot si fac, iar Uniunea n-are ce sa le faca, atunci, eu de ce nu !?
    Vazind ceea ce s-a intimplat si mai ales ce se intimpla, personal, ma simt umilit, iar asta nu se uita
    Cu scuzele de rigoare pentru lungimea comentariului, dar, UE are mare mare nevoie de restructurare…, incepind de la renuntarea ideii de a ma forta pe mine sa-mi produc propria tuica de prune dupa reteta stra-stra-bunicilor mei de 500 de ani, si sa urmez „standardele UE”, si sunt sigur ca intelegeti ce vreau sa spun.

    • Aveti o imagine total deformata a realitatii . Nu vom lua fiecare fraza sa o disecam dar fiecare natiune din UE este supusa unor reguli comune si fiecare natiune se misca in acest spatiu conform unor decizii luate de cetatenii ce isi creeaza o viata proprie si de deciziile la nivelul Guvernului ce implica doar resursele tarii ce se afla in proprietatea Statului .Nu puneti pe seama altora neputinta si nestinta acceptarii unei economii capitaliste de catre tinara noastra natiune si nici lipsa unor tehnologii pe care Romania trecutului s-a dovedit neputincioasa atunci cind a dorit sa le obtina . Am plecat in 1989 de la zero si am ajuns acum la o bogatie niciodata atinsa de aceasta natiune .Nu uitati : mai toata economia romanesca era in 1989 falimentara .Pretul de cost al obtinerii produsului finit era cu mult mai mare decit pretul vinzarii in piata .

      • @ dl Gica…va raspund si dvs., cam ce am raspuns dlui Doru mai jos.
        Eu as zice ca am o imagine destul de realista a realitatii…fiind (inca) implicat zi de zi in „free market economy”…mare distractie…Disneyland…
        Sunt multe de comentat la putinul comentariu al dvs., dar, m-as opri doar la doua:
        1. „…Am plecat in 1989 de la zero si am ajuns acum la o bogatie niciodata atinsa de aceasta natiune …” nu inteleg ce ati vrut sa spuneti ?!…am pornit de la zero, poate zero datorie externa ca altceva nu stiu…si, inytr-adevar, datoria externa am crescut-o la peste 130 miliarde EUR….unde o fi bogatia la care va referiti, caci, la nivel de saracie suntem printre codasii UE (nu confundati marimea PIB / cap delocuitor cu bogatia individuala)…ar trebui sa scadem contabil si „liability”adica din „bogatia actuala”cit avem si d edat inapoi/cap de locuitor, adica fo’9000 EUR/cap de locuitor
        Hai ca spun prostii…

        2. „…Nu uitati : mai toata economia romanesca era in 1989 falimentara .Pretul de cost al obtinerii produsului finit era cu mult mai mare decit pretul vinzarii in piata ….”
        Asta e o „lozinca”atit de des auzita ca deja sunt saturat de ea…
        Exemple din domeniul meu doar:
        – astazi, va incarcati celularul la priza cu centrale nucleare, hidrocentrale si alte alea facute inainte de ’89 ;
        – bucati din distributiile de electrcitate, rafinarii, etc., etc. de proaste ce erau si falimentare, au fost cumparate de „investitori”
        Ma opresc aici recomandindu-va sa privim si sa fim totusi realisti !

    • @Dragostin Catalin: nu va cunosc dar dupa ce am citit postarea dvs. chiar nu ma pot abtine. Deci:
      pct.1.1 – Romania este membru UE, chiar daca nu face parte din spatiul Schengen. Asta inseamna ca puteti calatori oriunde in tarile UE fara pasaport sau viza (la aeroporturi/vami exista ghisee speciale pt. membrii UE, adica tratament preferential fata de cei non-UE). Inainte de intrarea in UE nu puteati face asta!
      pct.1.2 – Romania este o tara preferata pentru investitiile directe greenfield ISD (https://economedia.ro/romania-se-afla-in-top-10-destinatii-din-europa-pentru-investitii-straine-directe-in-greenfield.html#.Y8ZdF3ZByUk). „Potrivit raportului anual al Băncii Naţionale a României, care include şi investiţiile străine din ţări din Uniunea Europeană, stocul de investiţii străine directe a ajuns la peste 100 mld. de euro, după ce fluxul de investiţii străine s-a triplat în 2021, faţă de 2020, an de recesiune.” – sursa zf.ro 06.12.2023. Mai adaug faptul ca astazi, de exemplu, Romania produce peste 500 mii autovehicole, exportand majoritatea acestora, comparativ cu productia dinainte de ’89 care era de cca. 138 mii…
      Ca indicatori financiari: PIB 2021 -240 mld eur vs PIB 1989 – 37 mld eur (crestere de aproape 7 ori). Ce e de comentat aici este faptul ca dupa caderea comunismului, inainte de intrarea in UE, PIB-ul Romaniei a scazut constant pana la nivelul de 15 mld eur in 1992. Aceasta, in conditiile scaderii populatiei de la 23 mil. locuitori in 1990, pana la 19 mil locuitori, in 2021… Nu comentez despre coruptie, ca m-as intinde prea mult la discutii sterile.

      pct.2.1 Ce inseamna „whishful thimking” pentru dvs: inteleg ca nu conduceti un autoturism din import?! Nu vorbiti la un telefon din import?! Nu cumparati articole food si non-food din import?! Eu nu cred. Cu siguranta, nivelul de trai al romanului de rand s-a imbuatatit considerabil dupa intrarea in UE. O problema e mediul rural dar si acesta recuperaza puternic prin programele investionale din bani europeni nerambursabili.
      pct. 2.2 Castigurile integrarii in piata unica, chiar daca nu le vedeti dvs, va permit, de exemplu, sa castigati mai multi bani dacat in Romania, asa cum fac cei cca 4,5 mil de romani din diaspora, care altfel ar fi saracit in Romania.
      pct. 2.3 Probabil nu stiti, dar in Romania s-a dezvoltat sistemul de operare pentru robotul Curiosity care a ajuns pe Marte iar Romania este unul din producatorii importanti de software la nivel global. Sa nu mai vorbesc de productia de nave. (Romania este una din putinele tari din lume care este puternic implicata in proiectarea si constructiile nevale de mare complexitate). Ar trebui sa va mandriti cu astea.
      pct. 2.4 Standardele, in general, sunt reglementari impuse pentru binele tuturor. Acel „dublu standard” la care va referiti, este legat mai degraba de lipsa standardelor in Romania vs UE. Noi inca nu suntem suficient de civilizati sa gandim ca ei. Insa, pe masura ce le implementam, devenim din ce in ce imai buni, competitivi si prosperi (de exemplu, implementarea standardului GLOBAL GAP e permis fermierilor romani sa-si listeze in hipermarketuri produsele lor, ceea ce a condus la o stabilitate a vanzarilor si a profitului acestora).

      in loc de incheiere: va puteti produce tuica de prune cum doriti, insa daca o vindeti altora din Romania sau UE, trebuie sa respecte un standard pe care chiar dvs il puteti impune UE prin intermediul reprezentantilor pe care i-ati votat in mod democratic. Asa au facut cei care vand magiunul „de Topoloveni” de exemplu…

      • @ dl.Doru : multumesc pt. opinia dvs., ,nu doresc sa intru in probleme macroeconomice (nici nu stiu daca veti intelege ce vreau sa spun), dar, pentru a intelege totusi ce am vrut sa spun, ma voi opri doar punctual la citeva lucruri:
        pct. 1.1. nici nu-l comentez, pt. ca nu-l consider f. relevant
        pct. 1.2. sa stiti ca nu marimea PIB-ului reflecta calitatea si soliditatea unei economii, adica, PIB-ul nostru a crescut pe consum si d’aia a crescut si datoria publica la cifre inspaimintatoare…dvs, sunteti fericit cu PIB-ul mare, eu sunt nefericit cu datoria mare…deh, opinii diferite…mai rau, datoria asta unde se regaseste ?!…in infrastrctura, in educatie, in capacitati noi de productie ceva, in energie ?…ca n-am construit nimic in 30 de ani…noroc ca n-avem -15 C, 2 saptamini la rind, sa vedeti cum v-ati fi schimbat parerea …apropos, avem >40% analfabeti !!! la ultimul recensamint !
        1.3. sa va dau niste cifre statistice relevante, care vad ca nu prea sunt citate; la ultima analiza acum vreo 3 ani (si nu cred ca s-au schimbat lucrurile de atunci), PIB-ul Romaniei de care faceti vorbire, este constituit printre altele de 55% de firme straine si 45% firme Romanesti, dar,….whooops, impozitul pe profit platit la stat, de firmele romanesti, era de 2 ori mai mare decit al firmelor investitorilor straini (adica, astia fac „optimizare fiscala la drumul mare”.)…cautati sa procesati aceasta informatie macroeconomic..asa ca, nici volumul investitiilor straine, nu este neaparat o cifra extrem d eimportanta….este, dar, nici asa…
        1.4. ..imi dati exemplu acela cu autoturismele…vedeti ca aia de la Pitesti este o fabrica de asamblare…e drept ca pe orizontala sunt multe maruntisuri care se fabrica in tara…dar, fundamental, balanta IN/OUT din fabrica (adica import/export) nu e ceva sa te dea pe spate (ca sa intelegeti ce vreau sa spun: Dacia aia amarita era facuta 100% in Romania, si nu e acelasi lucru cu Dacia de azi…se inglobeaza forta de munca multa si ceva materiale low tech..forta d emunca a fost educata, ca, de acum incolo, devine si mai needucata si maipuitna, da rmai sucmpa…cautati s aprocesati macroeconomic si aceasta informatie)
        1.5. scuzati-ma dar, mie personal mi-ar fi rusine sa aduc vorba despre Curiosity, cum faceti dvs. ! mai sunt si alte exceptii !! dar astea sunt rodul intimplarii nu al vreunei actiuni concertate…cel mai bun exemplu este Simona Halep-exceptia, prin efort propriu…este ca si cum ne-am lauda cu 10 elevi f. buni, cistigatori la olimpiade, dintr-o masa de 40% analfabeti…asta e de rusine, nu de mindrie….prefer o medie de 80% persona educate peste medie decit 5% genii actuale, daca intelegeti importanta capitalului (uman ! de data asta)
        1.6. ce sa va mai zic ?!!? agricultura ?! ca tot ziceti de asta…unul din marele deficite la balanta de plati este la alimente…nu mai comentez…imi explicati dvs. cum si cit de bine e…cu deficite comerciale in crestere, per total, dar, cum zice romanu: „las ca-i bine asa cum rau este…”
        Bine ca n-am ajuns sa import tuica mea !….
        ma opresc aici, cu recomandare ca, sa porniti de la sit economico-financiara de azi a Romaniei si structura formarii PIB si sa o proiectati pentru urmatorii 30 de ani…s-au facut chestii dástea, nu prea se stiu de multi, si, lucrurile nu arata roz…dvs. ce credeti ?!

        • Perfect de acord cu tot ce ați scris! Dar informațiile astea nu arată că UE ar trata România deficitar, ci că managementul intern lasă de dorit. Că firme private din străinătate au găsit in România un teren propice pentru a-și rotunji capitalul nu e vina uniunii, ci mai degrabă a administrației locale și de stat.

          • @ Hantzy: absolut de acord !…evident, in primul rind noi suntem de vina, si tot asa de evident este ca „in free market” , cum am mai spus, trebuie sa stii sa joci bridge, dar noi am intrat in acest joc stiind doar Popa Prostu’…sau Pacalici…

        • @Dragos Catalin: Am “procesat” afirmatiile dvs, cu urmatoarele consecinte:
          Conform definitiei (rog verificati!), PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi − importuri). Nu are legatura cu datoria publica. Legat de datoria publica, exista rapoarte publice unde sunt specificate destinatiile imprumuturilor, asa ca nu insist. Majoritatea au acoperit deficitul bugetar, adica au fost facute pentru a acoperi consumul statului.
          Cat despre afirmatia dvs. “PIB-ul, [..] este constituit printre altele de 55% de firme straine si 45% firme Romanesti”, cred ca sesizati ridicolul. Abtineti-va sa comunicati “date relevante” pe care nu le intelegeti.
          Inca ceva: nu amestecati impozitul pe profit cu PIB-ul sau cu “optimizarea fiscala la drumul mare” – cum spuneti dvs. Documentati-va inainte sa deveniti penibil. Nu doare, sa stiti! E foarte normal sa aveti o parere chiar daca nu aveti cunostinte in domeniu, dar sa o faceti cu argumente sustenabile si corecte.

          Trec la aberatiile dvs. despre DACIA ” Pitesti este o fabrica de asamblare” FALS: Uzina de la Mioveni produce mai multe modele DACIA, proiectate (in parte) in Romania la Institutul de inginerie de la Titu (centru de excelenta) si FABRICATE (nu “asamblate”) in Romania. LOGAN este modelul celor de la DACIA proiectat si construit de romani de la zero, in timp ce Dacia 1300 e o biata clona a modelului Renault 12, construit sub licenta (adica proiectat in Franta) si asimilat de industria romaneasca din perioada comunista in procent de 80-90% la finele anilor 80. Nimeni nu incearca astazi sa produca TOATE componentele necesare constructiei unui automobil, pentru ca e mai rentabil sa contractezi furnizori agreati de componente, focusati pe calitate-pret. Acest lucru a condus la formarea unei industrii asa-zis “automotive”, unde Romania sta foarte bine.

          Legat de “rusinea” mea legata de Curiosity, nu inteleg ce treaba are Simona Halep cu industria de software din Romania, dar ma rog, fiecare abereaza cum poate. Cat depre “exceptia” Curiosity (probabil la asta va referiti), va informez ca nu e nicidecum o “exceptie” ci e un exemplu de performanta romaneasca de top (va mai dau un exemplu: antivirusul BitDefender, dar sunt foarte multe, sa stiti). La fel, mai studiati un pic inainte, ca tot spuneti ca preferati o “medie de 80% persoane educate”.

          In rest, multumesc pentru recomandarea dvs. de la final. Foarte interesanta si pentru dvs, sa stiti!

          • ”LOGAN este modelul celor de la DACIA proiectat si construit de romani de la zero”

            Povești de adormit românii. Logan este construită pe ”Renault-Nissan platform B”. Renault Clio sunt construite pe aceeași platformă.

            Logan se fabrică pe toată planeta, din Brazilia, Argentina și Columbia, până în Maroc, Turcia și Iran. Uzinele din țările respective n-au nimic de-a face cu România sau cu Dacia.

            • iar te bagi, nea heralde? am vazut ca esti foarte priceput la orice dar macar comenteaza in cunostinta de cauza.

              LOGAN, prima generatie, au fost dezvoltate pe baza proiectului X90, bazat pe modelul romanesc Solenza, conceput de romani 100%. Adevarat ca ultima varianta a fost prezentata in 2004, fiind reproiectata la Centrul Tehnologic Renault de langa Paris („masina de 5000 de eur” cum se spunea). Insa punctul de plecare a fost aici, in Romania, ca asa le-a venit si ideea de masina low-cost!
              Iar a doua generatie a fost proiectata la Titu in Romania in proportie de peste 60%, diferenta fiind bazata pe adoptarea unor solutii si tehnologii deja existente la Renault.

              Si DA: toate tarile mentionate de tine AU de-a face cu DACIA – ROMANIA, pentru ca aici se produc motoarele si cutiile de viteze, la care se adauga si alte componente pe care le produc si apoi le exporta unde trebuie. Acolo doar se asambleaza, productia fiind in Romania.
              RENAULT este unul din marii producatori globali, ce merita admirat.

            • @Doru – ”punctul de plecare a fost aici, in Romania”

              Da, copierea neautorizată a lui Renault 9 a fost ”punctul tău de plecare” din România 😀

              Dacia Nova asta a fost, un Renault 9 la care toate dimensiunile erau alterate cu 1-2 cm, ca să nu poată francezii să ceară royalties. Nova a devenit SuperNova, iar SuperNova a devenit Solenza, că francezii știau mai bine decât tine cum fabricaseră Renault 9.

              Produci tu motoarele și mașinile pentru Brazilia? Agresivitatea n-o să te ajute să promovezi minciuni.

          • @dl.Doru, ok, ok, aveti dreptate, suntem cei mai tari din parcare !

            nu doresc deloc sa-mi verific cunostintele de inginerie si economie prin filtrul dvs., …am pus niste indicatori macroec. pe masa, repede, la sueta asta, la care sa va ginditi, nu sa mi-i explicati dvs. ce si cum sunt…
            Insa, ca sa fiu sintetic, ca sa intelegeti pina si dvs. ce am vrut sa spun este urmatoarea paralela, ca structura economica si sociala:
            – Romania are, OK, OK si BitDefender, si Curiosity si Centrale Nucleare si multe altele cum ziceti dvs. fudul, dar, are 50% din populatie cu WC-uri in curte, 40% de analfabeti, scoli si spitale, 4 mil. de case inlcazite cu lemne cum stiti, iar multe, multe prea multe localitati sunt in paragina, si alte alea
            – Nu credeti oare cumva, ca ne asemanam mai degraba cu structura economica si sociala a Pakinstanului, sau Indiei sau mai stiu eu care (nu stiu daca ati fost pe acolo sa vedeti cum e !?)…adica o „anumita” categorie de state/societati ?…vedeti „spilul” ?
            …ba India, chiar au o „populatie intreaga de softisti”, nu ca as minimaliza BitDefender, au si centrale nucleare, dar, zeci de miloane de cetateni, care, nici macar nu sunt in statisticile lor, adica, ca si noi, care nu am fost in stare sa ne auto- numaram ca lumea, mai nou
            Deci, ideea la care nu v-ati prins la chestia cu 80% educati – este ca prefer o societate „mai nivelata”, fara „virfuri”si „goluri”, fara olimpici si repetenti…olimpici nu se poate mereu, dar fara repetenti se poate.
            In concluzia celor de mai sus, sper sa ghiciti de ce imi doresc ca atunci, cind merg pe culoarele ministerelor sau guvernuliui sa nu am impresia ca sunt intr-o policlinica citind cite titluri de doctor sunt afisate pe usile birourilor …sper ca nu sunteti doctor !?…eu nu sunt. Deci, pot spune orice prostii, am alibi ! Deci nu mai am nevoie sa ma documentez, iar de durut, cum ma linistiti dvs. „ca nu doare daca citesc”, fiti linistit ca sunt si eu linistit: n-am unde sa ma doara ! desi noi romanii avem o alta formulare, mai expresiva la astfel de indemnuri
            In consecinta, tot ma reintorc la tuica mea !…dar, mai amuzat !

            • Succes!
              Nu am facut decat sa raspund punctual pe problemele ridicate de dvs. La obiect, fara briz-brizuri.
              Nu suntem „cei mai tari din parcare” dar nu suntem nici ultimii oameni de pe planeta.

          • @Doru, redau o concluzie a altora,, care sintetizeaza cam tot ce va spusei, cu greseli de PIB si alte prostii d’astea, care ia in considerare si BitDefender si Curiosity dar, si WC-urile din curte la 50% din populatie, si analfabetismul extins, si infrastructura deplorabila si, mai ales faptul ca profesorii in Romania au cel mai mic salariu din UE…mai cititi, ca tot asa, nu doare…dar citi atent !…si asta dupa 30 de ani de UE, free market, free circulation of goods, services & capital, but not for Romanian people, only exception for one way – out for / as workforce

            Romania is the poorest country in the EU, by median disposable income

            In 2021, the median disposable income was PPS 18,019 (expressed in the purchasing power standard) per capita in the EU, according to data published earlier this year by the European Statistics Office (Eurostat). It varied considerably between EU Member States: from 32,132 PPS in Luxembourg to 8,703 PPS in Romania.

            ‘The way in which income is distributed in society determines the extent to which individuals have equal access to goods and services produced within a national economy. A very important measure of income distribution is the median equivalent disposable income (hereinafter referred to as the median disposable income), expressed here per capita in the purchasing power standard (PPS)”, points out Eurostat.

            • Multumesc si va inteleg!
              Eu doar postez din an in paste si numai atunci cand nu ma pot abtine (asa cum am afirmat la inceput) iar dvs aveti de aparat o reputatie de publicist in fata admiratorilor dvs. (nu putini din cate am vazut). Totusi, nu e cazul sa insistati intr-un domeniu pe care nu-l stapaniti.
              Din respect pentru dvs., ma abtin de data asta sa va raspund.

      • @Doru _ „Romania este o tara preferata pentru investitiile directe greenfield ISD…”

        Mi-ar părea rău să se creadă că vreau să minimizez importanța apartenenței României la piața comună europeană, dar și mai rău mi-ar părea ca cititorii să primească informații inexacte.

        Documentul indicat prin link arată că România este cea mai puțin atractivă pentru ISD din Uniunea Europeană, cu 2,7%. Desigur, dacă într-un an ISD sunt 1$, iar în anul următor, 2$, creșterea este de 100%.

        „Romania produce peste 500 mii autovehicole, […] productia dinainte de ’89 […] era de cca. 138 mii…”, dar Ungaria, un stat cu o populație și resurse mult mai mici decât România, a început să fabrice autovehicule rutiere abia în anul 1992 și are o producție foarte apropiată de cea a României, producător din 1968. Dar, mai important este altceva…

        România a devenit captivă Renault. Nu intru în amănunte, dar când s-a dorit prezența unui al treilea producător de autoturisme în România, cunoscute fiind binefacerile concurenței, Renault a amenințat cu plecarea și concedierea a zeci de mii de oameni (inclusiv din industria orizontală). Dar, a mutat investiții importante în alte zone ale Globului, printre altele, pentru că nu a considerat România de încredere pentru ISD.

        Ungaria are 4 producători pe teritoriul său, iar industria orizontală este în continuă creștere. Un al cincilea tatonează piața.

        Observația cu privire la evoluția negativă a economiei românești în prima parte a anilor 1990 este corectă, dar nu are neapărat legătură cu CEE, ci cu devalizarea unităților de producție (exemple precum ARO au devenit de notorietate și subiecte de film), dar și cu mineriadele (forme de război civil) care au alungat investitorii. Ungaria i-a încurajat să vină. La noi nu a fost vorba despre corupție, ci despre instaurarea guvernării cleptocratice, de sorginte securisto-comunistă.

        Standardele UE (industriale, ISO, dar nu numai) au fost adoptate de România încă înainte de aderare. La fel legislația generală, „acquis-ul comunitar”. Diferența față de statele occidentale la care se face referire nu are legătură cu „bunul simț”, sau cu „civilizația”, ci cu faptul că în statele din Vest aplicarea legii nu se poate tranzacționa. Adică, aceasta chiar are legătură cu corupția.

        …Dar nu neapărat cu piața comună, ci mai degrabă cu concurența. Or, după cum am arătat, piața comună europeană nu este pe atât de concurențială pe cât ar fi necesar.

        • Constantin, eu va mulțumesc pentru completare. Căci cele adăugate nu arată că informațiile furnizate de Doru ar fi inexacte. Si sunt de acord că apartenența României la UE nu trebuie minimalizată. Poate că ăsta ar fi un scop mai important decât dorința de a întregi un comentariu.

        • @Constantin: ma deranjeaza adevarurile trunchiate, sa nu le spun altfel :
          1. „România este cea mai puțin atractivă pentru ISD din Uniunea Europeană, cu 2,7%” FALS: in link, e un articol care precizeaza ca Romania ocupa ultimul loc DIN TOP 10 STATE EUROPENE: adica e in primul esalon din UE care are 28 membri. In rest, articolul subliniaza progresele facute de noi in promovarea investitiilor greenfield.
          2. „Ungaria, un stat cu o populație și resurse mult mai mici decât România, a început să fabrice autovehicule rutiere abia în anul 1992 și are o producție foarte apropiată de cea a României, producător din 1968”. Fac abstarctie de apropierea Ungariei de Austria si Germania, vecinii sai, precum si de infrastructura impecabila, corelat cu o piata a muncii foarte atractiva, care au inclinat decisiv balanta in favoarea Ungariei pentru cei 4 producatori mentionati. Insa nu inteleg de ce nu comparati productia de automobile a Romaniei cu cea a Bulgariei, Serbiei, Croatiei sau a Sloveniei. Inainte de 89 si dupa 89.
          Deasemeni, ati afirmat ca (Renault, n.n), „a mutat investiții importante în alte zone ale Globului, printre altele, pentru că nu a considerat România de încredere pentru ISD” FALS: NU a mutat nimic: a construit noi facilitati in Maroc si Rusia (unde piata muncii era mai convenabila), pentru a extinde gama produselor DACIA, intrucat, de la inceput, acest brand a fost gandit low-cost, sa concureze automobilele second hand (idee geniala, de altfel). Acest lucru a impus cresteri mari ale productiei pentru a obtine depasirea breakeven-ului din productia unor automobile construite cu marje mici de profit. Uzina de la Mioveni nu avea capacitatea necesara acestei cresteri pentru ca extinderea capacitatii de productie presupunea modificari semnificative ale fluxurilor de productie care ar fi afectat insasi productia modelelor de baza. Lucrurile sunt cat se poate de logice. Bravo Renault!
          3. „evoluția negativă a economiei românești în prima parte a anilor 1990 este corectă, dar nu are neapărat legătură cu CEE, ci cu devalizarea unităților de producție” FALS: „Devalizarea unitatilor de productie” a insemnat inversarea procesului de nationalizare de la finele anilor ’40. Brusc, in 1990, romanii s-au trezit cu o avere formata din fabrici si uzine care apartinea „tutulor”, adica …nimanui. Au urmat asa-zisele programe de „privatizare in masa” prin care fosta clasa conducatoare („nomeclatura”) + fosta securitate, care reprezenta interesele oamenilor muncii, a reusit sa dobandeasca proprietatea asupra acestor averi, legal, cu acte in regula! Era inevitabil acest proces. Dupa aceea (incepand cu 1993) a urmat revenirea din declinul puternic, prin apropierea de valorile occidentale, construirea noilor relatii cu statele europene, cu toate sincopele, erorile de rigoare, culminand cu intrarea in NATO si UE. Astazi, Romania are garantii de securitate din partea NATO si o piata europeana uriasa pentru exporturile sale, ce permite dezvoltarea tarii. Istoria, mama ei…

          • Subscriu, domnule! Nu sint client de Logan insa am condus citeva si am inteles. E o masina cinstita, simpla, economica, fara fasoane si brizbrizuri si care face treaba pentru care a fost proiectata. In plus investitiile pe orizontala ale Renault in Romania sint mult mai multe (si nu mici) decit cele in „uzinele Dacia”. Asa incit bravo, Renault!
            Nu e prima oara cind spun asta: mixul de marketing al Loganului ar trebui sa fie obiect de studiu la ASE si discutat apoi la seminar, piata l-a confirmat cu asupra de masura.

            PS Cind eram mai june am avut un Renault 25 Baccara V6. Facelift. Second hand. Prima mea masina masina. Dar ce masina!

          • @Doru _ „…fosta securitate, care reprezenta interesele oamenilor muncii, a reusit sa dobandeasca proprietatea asupra acestor averi, legal, cu acte in regula! Era inevitabil acest proces”

            Discursul sofistic despre economie pot să-l trec cu vederea, dar afirmația din citat este de o imensă ticăloșie.

            • @Constantin: Puteti trece cu vederea ce doriti dar „ticalosia imensa” e ceea ce ni s-a intamplat dupa ’89, indiferent daca va place sau nu.

  7. Romania e o natiune inferioarā altor natiuni aflate in UE. E o concluzie la care au ajuns românii dupā saga aderarii ratate la Schengen. Starea latentā de neincredere cātre Uniune creste constant. E un fenomen de care Russia nazistā deja se foloseste in razboiul de propaganda in Estul Uniunii.
    Românii sunt tolerati in UE dar nu sunt acceptati. E o realitate. Vina apartine in mare parte educatiei Vestului dar si mitocaniei imbracata in Armani de pe Dambovita.
    Nu cred ca exista o solutie pentru rezolvarea acestei stari de fapt. Poate, in timp, Europenii catolici/protestanti vor fi mai deschisi la minte iar manelele, mititeii si prostul gust de pe Dambovita vor disparea. Greu de crezut.

    • Prostul gust exista peste tot, in alta forma. Sunt diferente culturale care nu pot eliminate la comanda iar micii sunt la mare cautare mai peste tot.
      Intre prostestanti/catolici si ortodocsi sunt diferente, e normal si bine sa fie asa, lumea este diferita insa cu vointa si adaptare nu putem apropia cat de cat de ei, nu este nevoie sa ajungem ca ei si nici sa-i copiem, unde mai ramane farmecul ?

    • @dl Bogdu: aveti dreptate !…doar educatia poate indrepta lucrurile- si la vest, cum ati zis, si la est, cum e necesar
      Dar, tara si conducatori mai ales ne vor prosti…cu cit mai prosti, cu atit mai bine…de aceea suntem inferiori, nu-i asa ?!?!

  8. Pentru mine, enumerarea unor beneficii accesibile „oricarui cetatean european”, intr-o „cheie muzicala” ce-mi aminteste de tonalitatile triumfaliste ce precedau congresele PCR, are tocmai efectul opus. Nu neg unele avantaje reale ale existentei UE si ale apartenentei Romaniei la UE, dar putina moderatie in expunerea lor n-ar strica. Cum n-ar strica nici mentionarea gaurilor din „svaiterul” european.
    Reclama e sufletul comertului, dar reclama strigata suna strident.
    Deocamdata, chiar daca, de aceasta data, Europa a scos castanele din foc cu mainile cancelarului austriac, „Europa Unita” tocmai ce a picat un examen, cel putin in fata Romaniei si Bulgariei.

  9. Greu respectiv imposibil plasezi un comenatariu critic. Sunt convins ar fi mult mai multe afisate, tema ne arde la degete si este pacat ca se poate discuta.

  10. Pentru a avea o imagine globala a ceea ce exista cu adevarat nu putem decit sa asteptam rezultatele obtinute ca parte a parcursului natiunii romane in timp .Suntem doar intr-o anumita etapa ce acum dezvolta noi decizii devenite obligatorii pentru toate natiunile din UE .Romania este nevoita sa se alinieze si ea acestor decizii si bine face chiar daca impotrivirea cetatenilor aflati in sistemului economic ce apartine doar Statului Romania se opune cu inversunare .Exista o parte plina si una goala a paharului . Partea cea plina devine performanta .Vedeti cum si PSD se aliniaza , datorita deciziilor anticipative ale Presedintelui Iohannis , la regulile UE.Cu chiu cu vai , impinsi de la spate , nu au alternativa asa cum nu avem nici noi . Marele cistig european este chiar declansarea invaziei (dincolo de mortii din teatrul de lupta ) ce uneste Europa si intreg Occidentul sub steagul SUA model ce reaseza aliantele . Pina si Japonia reface aliantele cu cei cindva dusmani .Australia ,SUA si Marea Britanie redevin prietenii Japoniei .Rusia isi vede pingarite toate fostele mari cistiguri .Mormaiala de moment a fostului sef de stat al rusiei este evidenta si greu de acceptat .Italia si Germania refac vechile aliante cu Japonia si impreuna cu SUA si UE ,ca un intreg , isi remodeleaza intentiile .Japonia si Germania , dincolo de vechile cutume politice , au posibilitatea de a se inarma si pot devini, in curind, mari puteri nucleare .Romania a jucat corect etapa . Fara alianta PSD -PNL Romania nu putea accesa banii din PNNR si nici nu putea aduce in tara batalioanele din SUA si pe cele ale francilor neputind nici macar pune in practica deciziile venite de la Bruxelles.Daca Iohannis nu se impotrivea vechilor guverne PSD si isi vedea linistit de mandat cutreierind umanitatea Romania era acum , ca si natiune, prada Iliberalismului(o formula de comunism mascat ) si la cheremul deciziilor lui Putin asa cum este Orban de Budapesta .Desigur suntem intr-o perioada in care securitatea natiunii este amenitata dar pariul facut de intrega clasa politica cu exceptia stiuta ne aduce o proiectie in timp extrem de favorabila .Rusia va iesi cu totul din Europa dar fara a mai avea la dispozitie aceasta formula federativa .

  11. Raportul formului mondial de la Davos aparut cu cateva zile in urma, in ajunul inceperii conferintei care acum este pe cale de derulare, viitorul nu arata prea bine.
    Sunt indenficati factorii care la nivel global provoaca riscuri majore, avertismentul major fiind, dupa multi ani de crestere economica globala, omenirea se afla acum in punctul regresului economic globale si a scaderii nivelului de trai, in tarile dezolvate suportabil insa in zonele sarace va putea provoca catastrofe de tot felul.
    Cel mai mare pericol sunt schimbarile climatice, cauzate de activitatile umane sau nu, alta poveste despre care s-a discutat foarte mult.
    Urmeaza costurile tot mai ridicate cu traiul de toate zilele, conflicte geostratigice economice, deglobailzare prin reducerea lanturilor de aprovizionare in deprimenetul eficientei, neindeplinirea angajamentelor si adaptarilor ( criza energetica ) necesare referitor cu incalzirea globala, eroziunea sociala, criminalitatea informatica, criza resurselor si migratia necontrolata.
    In fata acestor provocari unde se afla Europa in ansamblu si UE in special ? si cum poate deveni Europa o zona in care poate exista un trai decent, lipsit de conflicte militare si cu cresteri economice moderate.
    Libera miscare a oamenilor in cadrul UE este o realizare majora, introducerea monedei EURO, roamingul, costuri bancare identice pt unele operatiuni, gen transferuri bancare, cateva acte identice gen permis de condus autovehicole sunt cateva realizari palpabile pt omul rand, multe altele neputand fi direct identificate decat daca dispui de timpul necesar in vedera cautarii unor acte si documente.
    UE este in fata provocarilor sus numite prea putin rezilienta, pandemia fiind cea care a pus in miscare cateva mecanisme comune iar criza energetica arata de fapt interesele divergente a tarilor europene, definirea gazul si a energiei nucleare drept surse ecologice provocand reticiente mai ales in randul nemtilor care singuri au adoptat un alt drum energetic decat restul Europei.
    Cu toate ca politicienii de la Bruxelles incearca sa gaseasca solutii pe seama digitalizarii, intransparenta si nesiguranta datelor noastre este un aspect care afecteaza calitateta vietii si perceptia supra acestor technologii , controul si monitorizarea individuala fiind percepute negativ, dupa raportul Davos digitalizarea fiind identificata drept o provocare majora cu pericole multiple si nu inteleg de ce se incerca cu tot dinadinsul o dependenta tot mai mare de aceste sisteme si nu sa incerca solutii rationale sub aspectul folosirii rationale a resurselor , productia spre exemplu a bateriilor in vederea unui trasport verde digitalizat complet fiind un drum gresit, subventionarea transformarilor technice necesare insa pe baze ideologice indoilenic, exista alte solutii, in primul rand eliminarea factorului politic din elaborarea solutiilor technice necesare, mediul stiintific, mediul economic si consumatorii fiind cei care ar putea hotara mult mai eficient aceste aspecte.

    • Pe masura ce coeficientul de inteligenta, nivelul de educatie, nivelul de instruire si calitatea morala a locuitorilor planetei scad, apare „necesitatea” unor sisteme de monitorizare si control a maselor. Regimurile totalitare o fac pe fata, dar regimurile democratice sunt nevoite sa o faca mascat. Tehnologia e o unealta buna, in acest sens.
      Putini oameni sunt constienti ca, in zilele noastre, miza nu mai este suprematia mondiala a vreunui stat (sau grup de state), ci supravietuirea speciei umane. O stare de fapt puternic inradacinata, promovata si sustinuta de cei (putini) care beneficiaza de pe urma ei, nu poate fi rasturnata fara convulsii puternice. Sunt multe paradigme ce se cer schimbate, iar acest lucru nu se va putea face decat prin crize, scumpiri, restrictii, reglementari asprite, restrangerea unor drepturi etc. „Binele cu sila”, carevasazica…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andreas Schwab
Andreas Schwab
Andreea Schwab, europarlamentar al Grupului PPE din Parlamentul European din 2004 Doctor în drept la Universitatea din Freiburg

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro