marți, ianuarie 18, 2022

Pilda lui Mang – orice societate are nevoie de repere morale

Exemplele bune de urmat constituie tot atatea modele de comportament. Ele ne furnizeaza o geografie a scopurilor si ne dau posibilitatea sa ne situam mai aproape sau mai departe de un comportament ideal.

Daca la “nordul” acestei geografii se situeaza cei buni, exemplele proaste sunt la “sud”. Ca si primele, cele din urma ne furnizeaza o multime de idei folositoare, constituind limita extrema de jos a moralitatii si dandu-ne posiblitatea sa ne miscam in sus si in jos in acest interval.

Ceea ce i s-a intamplat dlui. Mang constituie o premiera care trebuie punctata cum se cuvine. Cazul sau furnizeaza un reper al lui “asa nu!”. Oamenii au acum o notiune clara, cu un exemplu viu de persoana care nu are ce cauta intr-o functie publica. Este un precendent cat o piatra de hotar. Pilda lui Mang va fi in inscrisa cu litere groase in procesul de evaluare al unui demnitar. Fiecare generatie de prim-ministrii care ii vor urma dlui. Ponta vor stii exact ce tip de ministru nu este acceptabil. Fiecare demnitar numit va intelege ca presa vegheaza.

Este acesta momentul in care societatea romaneasca iese din letargie, reactioneaza la ceea ce i se propune si isi impune propriile standarde (fie si minime) de moralitate? Este acesta momentul in care vechiul cliseu “in Romania orice e posibil.” este respins? Incepem sa ne indreptam timid catre un tip de normalitate non-Mang?

Dl. Mang ne face sa ne simtim bine pentru ca nu suntem ca el. Cu cat ne departam de limita pe care el o reprezinta cu atat ne simtim mai bine. Daca nu e clar pe cine sa copiam, stim exact pe cine nu vrem sa copiem (pun intended). Orice societate are nevoie de eroii sai negativi care furnizeaza celor “din mijloc” confortul  de a nu purta povara geniului, dar nici rusinea lui Mang. In Norvegia (si probabil nu numai) cazul Breivik constituie probabil umanitatea in forma sa cea mai rea, un fel de summum mallorum. In acelasi timp, cazul sau creeaza o forta, o miscare de ricoseu  sau de bumerang inapoi catre centru, catre echilibru si stabilitate. Extremele imping catre centru si creeaza un spatiu confortabil de miscare. Dincolo de limita respectiva nu putem trece.

Asadar, multumim Dle. (fost?) prof. Mang. Ne-ati furnizat, poate printr-o pedagogie total neortodoxa, o lectie foarte importanta: lectia lui “asa nu!”

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. sa nu fim naivi.de data asta m ai prins,data viitoare o sa fiu mai atent;la asta se reduce.ce moralitate?despre care normalitate vorbitzi?sute,nu zeci de ani sint necesari…
    cazul breivik!?incercatzi sa l dezvoltatzi;individu a facuto din dragoste de patrie;oare unde ma duce gindul..?

    • „sa nu fim naivi.”
      „cazul breivik!?incercatzi sa l dezvoltatzi;individu a facuto din dragoste de patrie;”

      Cred ca in cazul tau e mai mult decat naivitate. E ingrijorator cati cred asemenea imbecilitati.
      Conteaza asa mult pretinsul motiv??? Nu! Faptele conteaza mai mult decat vorbele.

      Poate sa spuna Breivik si indivizi asemenea lui ca au comis crimele pentru binele universului – e egal cu zero, iar asemenea justificari stupide nu fac decat sa confirme ca sunt niste psihopati.

  2. Eu, sa fiu sincer nu as fi atat de optimist.
    Intr-adevar este o victorie. Doar atat. O victori de etapa. :)
    Lupta cea mare se da in timp. Intr-un timp cu care noi, din pacate,nu vom fi contemporani.
    Foarte multi cetateni de rand, care nu sunt membrii de partid, au vazut in acest episod doar o simpla razbunare politica. E trist, dar adevarat. Din nefericire n-au constientizat normalitatea, firescul, fenomenul cotidian.

  3. Vorbiti ca si cum pana la Mang, societatea asta n-avea nicio idee clara asupra raului. Nu prea cred. Oportunismul, arivismul, impostura, escrocheria (intelectuala) etc nu sunt pacate de ieri de azi si n-au inceput sa se vada mai bine abia acum. Cazul Mang nu reprezinta o noutate sub aspect moral, mai curand reflecta vitezele extrem de diferite cu care se schimba societatea noastra.
    Altminteri, Mang nu e o premiera. Cazul Beuran: dovedit de plagiat in sept 2003, plecat de la Ministerul sanatatii in oct. Scandalul nu l-a afectat prea rau, e in chirurgie si azi (l-a operat inclusiv pe Omar Haissam in 2007), dar a trebuit sa lase ministerul. Mang s-ar putea totusi sa nu scape la fel de usor. Lumea s-a mai schimbat intre timp

    • Multumesc pentru comentariu.

      Articolul nu e neaparat despre cazul Mang, cat mai degraba despre anumite tipuri de dinamica sociala in care fie ai anumite repere bune si rele, fie lucrurile sunt complet diluate si ai senzatia ca totul e acceptabil.

      Romania pare mai degraba apropiata de al doilea caz. Cazul Mang iese totusi din tiparul lui ‘orice e posibil’ si contribuie involuntar la asezarea unor limite.

      Spre deosebire de alte societati oarecum mai conservatoare, Romania pare in continuare deschisa multor nuante. Ceea ce furnizeaza atat frustrarea cat si pitorescul romanesc.

  4. Stimate Domnule Antonescu,

    Ma deranjaza in articolul Dumneavoastra cateva erori gramaticale:
    – „procesul de evaluare al unui demnitar”
    – „generatie de prim-ministrii”
    – ” vor stii”
    precum si de punctuatie:
    – „Exemplele bune, de urmat constituie tot atatea modele de comportament.”
    – ” “in Romania orice e posibil.” ”

    Multumesc.

    • Astea-s erori mult mai grave decit cele din categoria [innot].

      Altfel,… sint de acord ca „orice societate are nevoie de repere morale” printre multe altele. Dar si de „predicatori” ai acestor repere in stare, macar, sa se exprime / sa scrie corect in limba materna.

      Vad, in coltul din dreapta sus al paginilor (alaturi de poza), ca multi autori de pe Contributors isi flutura, fuduli nevoie mare, diplomele de doctori, masteri, mesteri, ce-o fi, nu conteaza ce, in ce, cum si unde obtinute. Diplome sa fie! Cu cit mai la vest de Romania institutia de invatamint, cu atit mai gonflata fudulia. Romanul tot roman si dupa 10 ani la Harvard.

      E de prost gust si nu impresioneaza pe nimeni. Sa si le puna in cabinetele lor de mari specialisti in ceva si, cind o sa am nevoie de serviciile lor, o sa le studiez cu atentie.

      Multi romani care s-au chivernisit, numai ei stiu cum, cu vreun doctorat prin Franta, Anglia sau USA (foarte putini in Germania; oare de ce nu tine figura la nemti?) sar pe prima scena care le iese in cale si se inghesuie, dind din coate, la microfon sa le explice conationalilor fara diplome cum se invirte Pamintul. La 25-30 de ani se cred deja capabili sa dea lectii la tot cartierul si, in loc sa continue sa citeasca si sa priveasca atenti in jur inca vreo 15 ani, ei se apuca de scris, ca deja le stiu pe toate. N-o sa gasesti printre ei insi cu doctorate in hard sciences insa. Aia lucreaza, fac bani, sint ocupati. Cei mai multi sint din zonele humanities, ethic studies, film studies, sociology, anthropology… Rezerva de cadre a socialistilor.

      P.S.
      In 2010, in USA erau „5,057 janitors with Ph.D.’s”, iar 317,000 ospatari (peste 8,000 dintre ei cu doctorate), 80,000 barmani, si peste 18,000 parking lot attendants aveau „college degrees”. In total, „some 17,000,000 Americans with college degrees are doing jobs that the Bureau of Labor Statistics says require less than the skill levels associated with a bachelor’s degree.”

      Coboriti din inalturi, redeveniti paminteni, tovarasi doctori, masteri, mesteri etc. Si ginditi-va de doua ori inainte sa urcati la tribuna. Poate nu e rau sa mai asteptati, sa mai vedeti, sa mai cititi, sa mai chibzuiti…

      • Nu poti sa nu razi amar cand vezi cum cei care nu gasesc argumente logice impotriva ideilor expuse „ataca” cu gramatica si ortografia. Iar in 90% din cazuri dupa ce citesti prima fraza gasesti cate un ‘deranjaza’, ‘decit’ etc.

  5. Dom’lor, oare un CV continînd date eronate nu este un fals in acte publice atunci cind este folosit pentru a obtine o functie publica? Daca da, cred ca exista articole de lege care condamna acest fapt.
    Plagiatul reprezinta o incalcare a deptului de proprietate intelectuala, deci ar putea fi condamnat conform legilor in vigoare.
    Deci, dupa modesta mea parere, legea dispune de instrumente pentru sanctionarea imposturii. Ar ramine doar ca aceste instrumente sa fie folosite. Problema este ca frauda de acest fel este atit de raspindita incit cu greu i se va veni de hac

    • PS. As sugera celor care descopera un plagiat sa sesizeze editura care a publicat materialul original. Marile edituri nu iarta asa ceva!

  6. „Orice societate are nevoie de eroii sai negativi ”

    Din pacate ne lipsesc sau sunt foarte rari eroii pozitivi, asta e problema. Iar eroii negativi sunt „vedete” de care toata lumea vorbeste,vrea sa ii vada si sa citeasca despre ei.

    Pana la urma e o confuzie intre bine si rau, intre pozitic si negativ, o lipsa de repere morale.

    „Problema” morala a ajuns ceva de genul „imi e ciuda ca unii pot sa fure iar eu nu”. Adica ne deranjeaza moralitatea doar la altii, care ne sunt antipatici. Ca daca ne sunt simpatici nu ne deranjeaza, ci ne place. Morala nu mai e un principiu, ci un sentiment.

    Observati si ca daca un personaj este prezentat de media ca rau, urat si antipatic, nici nu mai e nevoie de justitie, ca principiu, respectivul poate fi executat fara vreu proces si toata lumea aplauda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

George Antonescu
Functionar public in cadrul Parlamentului Irlandez unde lucreza in cadrul sectiei Comisii Parlamentare. Masterand la Trinity College Dublin unde studieza Lingvistica. Masterat in cadrul Dublin City University pe Relatii Internationale. Absolvent al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, sectia Filosofie Morala si Politica.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale...

Daca e de rău, nu apare în presă!

Exact acum un an scriam un articol despre relația energie și presă. Probabil explicațiile de atunci sunt valabile și în spețele de...

Planul de refacere a URSS în marș: după ce s-a asigurat de Belarus și Armenia, Moscova a luat și Kazahstanul înapoi

"Kazahstanul este acum într-un joc geopolitic (...) Rusia a intrat deja, a trimis trupe. CSTO este Rusia. Aceasta este o ocupație...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro