joi, martie 28, 2024

Pilonul I versus Pilonul II în perioada 2008-2018. În care din cele două sisteme au rezultat beneficii mai mari?

În dezbaterea publică din ultimul an s-a conturat ca subiect de interes realizarea unei comparații între beneficiile rezultate de pe urma participării la Pilonul II de pensii versus cele obținute din calitatea de participant la Pilonul I. Dincolo de diferențele structurale dintre cele două sisteme, un astfel de demers este util pentru a înțelege relația dintre acumulare și beneficii în cadrul acestora și pentru a aprecia gradul lor de complementaritate.

Odată cu crearea Pilonului II de pensii în anul 2008, un procent din salariul brut care a variat între 2% și 5,1% a fost transferat către acesta, concomitent cu diminuarea corespunzătoare a cotei de participare în cadrul Pilonului I. În tabelul de jos sunt prezentate cotele CAS, cotele transferate la Pilonul II și cotele de participare la Pilonul I și Pilonul II în perioada 2008 – 2018:

An Cota CAS Cotă pilon II Cotă de participare Pilon I Cotă de participare Pilon II
2008 31,30% 2% 93,61% 6,39%
2009 31,30% 2% 93,61% 6,39%
2010 31,30% 2,50% 92,01% 7,99%
2011 31,30% 3% 90,42% 9,58%
2012 31,30% 3,50% 88,82% 11,18%
2013 31,30% 4% 87,22% 12,78%
2014 31,30% 4,50% 85,62% 14,38%
2014 1 oct 26,30% 4,50% 82,89% 17,11%
2015 26,30% 5% 80,99% 19,01%
2016 26,30% 5,10% 80,61% 19,39%
2017 26,30% 5,10% 80,61% 19,39%
2018 25% 3,75% 85,00% 15,00%

Sursa: Codul Fiscal, Legea nr. 411/2004, calcule proprii

Astfel, cota de participare la Pilonul II a variat între circa 6,4% în anul 2008 și 19,4% din CAS în anii 2016-2017. Acest lucru înseamnă că un angajat care în anul 2017 a câștigat salariul mediu pe economie a primit circa 0,81 de puncte de pensie, iar aproximativ 19% din sumele colectate în contul CAS au fost direcționate spre acumulare în Pilonul II.

Pentru a ilustra mai bine relația dintre acumulare și beneficii între cele două sisteme și pentru a realiza mai ușor comparația între acestea presupunem că toate sumele colectate în contul CAS în perioada 2008-2018 (și care au variat între 31,3% și 25% din venitul brut) ar fi fost virate exclusiv la Pilonul I sau exclusiv la Pilonul II. Analiza va fi realizată pentru perioada mai 2008 – aprilie 2018 pe cazul unui salariat care a câștigat permanent salariul mediu pe economie.

În cazul în care salariatul ar fi participat exclusiv la Pilonul I în cei 10 ani, acesta ar fi acumulat un punctaj mediu anual de 1 punct, sau un total de 10 puncte de pensie. Beneficiul rezultat pentru această perioadă de 10 ani este:

10 / 35 (stagiul complet de cotizare) * 1,15 (indice de corecție din prezent) * 1100 (valoare punct de pensie de la 1 iulie 2018) = 361 de lei.

Altfel spus, beneficiul aferent celor 10 ani de contribuții la Pilonul 1 este de 361 de lei. Acesta se va indexa anual cu creșterea punctului de pensie.

În cazul în care salariatul ar fi participat exclusiv la Pilonul II în cei 10 ani, suma plătită drept CAS ar fi fost convertită în unități de fond (după aplicarea comisionului de 2,5%) și fructificată. În tabelul de mai jos, se regăsesc factorii de multiplicare ai sumelor transferate la Pilonul II în fiecare lună din perioada mai 2008 – aprilie 2018, suma finală teoretic acumulată fiind egală cu produsul dintre sumele încasate drept CAS nete de comisioane și factorul de multiplicare. Astfel, suma care s-ar fi acumulat din fructificarea sumelor plătite în contul CAS de 82.194 lei ar fi fost de 110.172 lei.

Sursa: Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, Codul Fiscal, calcule proprii – descarca de aici calculul in format .xlsx

Notă: Există un decalaj de două luni al sumelor transferate la Pilonul II. Astfel, pe linia aferentă lunii martie 2018 este raportat câștigul salariul mediu brut din luna ianuarie 2018.

În continuare trebuie găsită o modalitate de a compara cei 361 de lei indexați anual cu creșterea punctului de pensie și plătiți în perpetuitate cu o sumă acumulată de 110.172 de lei. În primul rând este necesară identificarea unei perioade medii de plată a pensiei. Potrivit Ministerului Muncii, pentru anul de referință 2015, perioada medie de stat în plata pensiei a fost de 18,3 ani sau 219 luni. În al doilea rând, trebuie clarificată modalitatea de plată a pensiei aferentă Pilonului II, aceasta nefiind încă stabilită. Pentru a continua comparația, vom presupune că pensia aferentă Pilonului II este plătită în rate lunare egale (anuități) pentru o perioadă de 18,3 ani la fel ca și pensia de stat. Mai departe, ar trebui făcută o ipoteză atât pentru creșterea din viitor a punctului de pensie cât și pentru rata dobânzii utilizată în calculul anuității. Pentru simplificare putem presupune că ambele sunt egale cu 2,5% care este totodată și ținta de inflație a băncii centrale.

Astfel, suma lunară care se va primi timp de 18,3 ani din Pilonul II este de circa 627 de lei (aceasta se calculează exact ca rata unui credit de 110.172 lei cu o rată a dobânzii de 2,5%) în timp ce pensia aferentă Pilonului I se va majora de la 361 de lei în anul 1 la 564 de lei în anul 19. Considerând valoarea timp a banilor sumele primite din Pilonul II sunt cu circa 41% mai mari. Dacă considerăm și o eventuală impozitare cu 10% a sumei acumulate în Pilonul II la finalul perioadei contributive avantajul comparativ al acestuia se reduce la circa 27%.

Există însă multe variabile care pot modifica în ambele sensuri raportul beneficiilor dintre cele două sisteme: modificarea duratei medii de stat în plata pensiei (creșterea acesteia favorizează Pilonul I) fie ca urmare a creșterii speranței de viață la pensionare sau ca urmare a modificării vârstei de pensionare, modificarea fiscalizării muncii (creșterea acesteia favorizează Pilonul II), modificarea raportului contributori la sistem – beneficiari ca urmare a îmbătrânirii populației (diminuarea acestuia favorizează Pilonul II), modificarea în viitor a performanței investiționale a Pilonului II.

Încă o dată fac precizarea că exemplul de mai sus presupune în scop ilustrativ o cotă de participare de 100%, fie la Pilonul I, fie la Pilonul II. Media cotei de participare din perioada 2008-2017 a fost de circa 13%, deci în realitate această comparație are consecințe doar asupra acestei părți.

În concluzie, strict pentru perioada de la înființarea Pilonului II și până în prezent, beneficiile rezultate ale acestuia din perspectiva sumelor viitoare încasate în contul pensiei sunt mai ridicate comparativ cu cele ale Pilonului I. Însă, sunt extrem de multe variabile care pot modifica într-un sens sau altul balanța curentă dintre beneficiile celor două sisteme. Din perspectiva reducerii riscului unei rate nefavorabile de înlocuire a venitului din salariu cu cel din pensie cea mai prudentă variantă este reprezentată de menținerea complementarității celor două sisteme.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Pur stiintific am o curiozitate, departe de mine sustinerea pilonului I.
    Indicele de corectie din calculul ‘beneficiului’ ce reprezinta?
    Nu trebuia cumva sa fie 1 / 0.85 = 1.1765?

  2. Vreau sa am libertatea de a decide singur catre care fond de pensie sa ma indrept cu contributiile ( contributii = sume de bani din munca mea pe care consimt sa le pun deoparte pentru constituirea pensiei ) . Cind spun asta ma refer inclusiv la cele care mi se retin in mod samavolnic la Pilonul I .
    Vreau sa beneficiez de o pensie care sa se formeze prin acumulare pe toata pesioada cit sint activ profesional si nu de o pensie care sa imi fie platita din contributiile celor care vor fi in cimpul muncii la momentul pensionarii mele.
    Vreau ca guvernul sa desfiinteze pensia publica . Vreau ca guvernul sa nu mai adminstreze fond de pensii .

    • Realist ar fi cresterea contributiei la pilonul 2 la valorile legiferate deja intarziat cu 2 ani si ceva.
      Fondul de pensii e una dintre marile cheltuieli bugetare, alaturi de plata bugetarilor si plata pensiilor speciale. Trecerea la un sistem acumulativ se poate rezolva doar daca am avea o resursa semnificativa de petrol, aur, diamante care sa asigure macar perioada de tranzitie intre cele doua fonduri. Altfel deficitul bugetar ar fi enorm.
      Problema pilonului I este impredictibilitatea guvernamentala pe termen lung si mai ales valul demografic de decretei care vor trece din ipostaza de contributori majoritari in pensionari.
      Guvernul recunoaste ca mareste pensiile din pix, desi exista un cadru legislativ mai mult decat rezonabil :
      Potrivit Legii pensiilor, pensiile (de stat) trebuie să crească anual: „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat”.

      • Va multumesc pentru precizari . Din spusele dumneavoastra retin doar faptul ca sint suprarealist / dorintele mele sint suprarealiste . Respir cu greutate aerul acesta pe care il impune mediul social din Romania . Cel putin pot sa ma exprim ; mai departe tine numai de vointa mea ….

  3. in principiu de acord cu dvs, sunt argumente pro si contra, varianta mixta Pilon 1+2 pare buna stimuland si economia, dar 2.5% comision per contributie Pilon 2 este foarte mult cand vorbim de randamente investitionale de 4-6% pe an. Practic nu se compenseaza inflatia. Ar fi mai realist 0.8-1%.

    • Acel comision de 2,5% se percepe o singura data, iar sumele se investesc pentru mai multi ani. Impactul acestuia in ceea ce priveste diminuarea de randament este mult mai mic. Trebuie calculat, dar probabil ambele comisioane (cu tot cu cel din active) diminueaza randamentul cu o valoare apropiata de cea indicata de dvs.

  4. Calculul exclusiv pilonul I vs pilonul II nu mi se pare deloc nimerit din diferite motive precum:
    -nu ar fi fost posibil d.p.d.v. legislativ;
    -durata medie considerata de stat in plata de 18,3 ani e foarte inselatoare. Cunosc multe persoane in varsta de peste 80 de ani si care au iesit la varste mai tinere decat cele in vigoare de azi. Daca am considera durata de pensie de numai 18 ani multe persoane ar ramane fara nicio pensie la o varsta cand sansele de angajare sunt nule. Cam cate mii de pensionari primesc pensie de peste 18 ani si cam care e pensia lor medie?. Imi aduc aminte de un comentariu al fostului ministru de finante Sebastian Vladescu in care zicea ca din sistem „ies” cei cu pensii mici. Pe capul cui credeti ca ar ramane aceste persoane? In Canada unde durata medie de viata e mai mare decat in Romania (82 ani vs 75 ani) orice consultant financiar iti va face un calcul cat iti vor ajunge banii pana la 95, 96, 97 de ani. Intotdeauna trebuie avuta o marja suficienta.
    -nu stiu cate persoane ar avea curajul sa se inroleze intr-un sistem 100% private. Eu unul nu as avea. Poate cand as fi fost mai tanar si mai necugetat. Cu o istorie „bogata” a Romaniei in perioade inflationiste, stabilizari, ba chiar si falimente inrolarea intr-un sistem 100% privat ar fi sinucigasa.

    O comparatie relevanta ar fi fost pentru persoanele care in 2008 aveau posibilitatea sa se inscrie la pilonul II. Daca ramaneau numai la pilonul I ce pensie ar fi avut si daca alegeau sa contribuie si la pilonul II ce pensie ar fi avut si suma acumulata in pilonul II. Chiar si asa nu stiu daca se putea realiza aceasta comparatie intrucat pensia se socoteste in functie de salariu si nu in functie de contributie. Unii or sa spuna de contribuite ca e in functie de salariu, dar contributia la pilonul I e si in functie de contributia la pilonul II.

    numai bine

    PS: Un articol interesant ar fi daca merita sa cumperi vechime in munca conform Legii 186/2016. Daca nu ai vechimea minima necesara e clar ca se merita, dar daca o ai ca sa cumperi 5 ani te costa 15000 lei. Cam cat ai primii in plus la pensie?

    • Multumesc pentru comentariu.
      Am ales sa prezint calculul in acest fel intrucat este mai usor de urmarit. Nu am intentionat sa sugerez participarea cu 100% la Pilonul II.
      Rezultatul pentru 100% participare se aplica si la un nivel de participare de 10-15% pentru acea parte. Pe scurt, cei care au optat pentru Pilonul II dintre cei care aveau intre 35 si 45 de ani in anul 2008 au obtinut beneficii mai mari comparativ cu cei care au ramas exclusiv la Pilonul I.
      Durata medie de stat in plata pensiei este cea declarata de Ministerul Muncii. La fel cum unii stau mai mult, altii nu beneficiaza deloc de pensie. Din perspectiva cheltuielilor cu pensiile conteaza media.

  5. Sumele acumulate la pilonul II de pensii nu se impozitează (vezi Art. 76 Cod fiscal), deci diferența rămâne la 41%.

    PS: propoziția circumstanțială condițională se desparte de regentă prin virgulă.

  6. Va multumesc pentru comentariu si pentru lectia de gramatica. Este un domeniu in legatura cu care mai am multe de invatat. Revenind la chestiunea economica, redau mai jos articolul 99 din Codul Fiscal:
    „Art. 99. – Definirea veniturilor din pensii
    (1) Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat, diferențe de venituri din pensii, precum și sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație.

    (2) Drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii”.

    In articol am mentionat „daca se impoziteaza” intrucat ma astept ca legislatia privind plata pensiei in anuitati sa devina operabila in timp. La acel moment, pensia privata se va impozita intocmai ca pensia publica si atunci vom ramane cu calculul care a determinat un beneficiu mai mare cu 42%.
    Intr-adevar nu este normal ce se intampla acum, respectiv faptul ca pensia privata se plateste intr-o singura transa si este integral impozitata. Este un subiect care ar trebui dezbatut public si rezolvat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Dumitrescu
Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro