vineri, martie 29, 2024

Plagiatul în teza de doctorat a lui Cristian Bușoi

Institutul pentru modernizarea educației a inițiat o acțiune de verificare a originalității lucrărilor de doctorat, a articolelor și a altor publicații academice autohtone. Dintre zecile de mii de persoane care au obținut în ultimii ani cel puțin titlul de doctor, am ales să ne concentrăm investigațiile pe un grup restrâns de persoane publice proeminente, lideri de organizații importante, care au roluri cheie în elaborarea politicilor publice și de la care se așteaptă, în mod justificat, o conduită academică ireproșabilă.

În acest context, prezentăm în continuare o analiză a lucrării de doctorat a europarlamentarului român Cristian Silviu Bușoi, având titlul „Politici de sănătate în programele electorale și de guvernare în perioada de tranziție” susținută în cadrul școlii doctorale a Universității de medicină și farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, avându-l drept coordonator pe Prof. univ. dr. Cristian Vlădescu. Analiza se bazează pe o copie a tezei de doctorat obținută în urma unei solicitări oficiale către instituția menționată, așa cum ne-a fost remisă pe data de 20 ian 2016.

Am utilizat definiția plagiatului așa cum apare ea în codul de etică al Universității „Victor Babeș”:

„ plagiatul – preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor şi prezentarea lui ca aparţinând propriei persoane;“ [1]. Identificarea secțiunilor preluate parțial și prezentate ca aparținând propriei persoane a fost făcută conform ghidului Harvard de utilizare a surselor[2], un standard relativ strict dar care este adecvat lucrărilor de cercetare așa cum este, prin excelență, o teză de doctorat.

Lucrarea, având un total de 128 de pagini, este împărțită în 4 secțiuni. Secțiunile I și II, introductive, detaliază obiectivele și metodologia lucrării care include, conform autorului, o analiză a programelor de guvernare dar și interviuri cu personalități importante pentru reforma sănătății, trei foști prim-miniștri și cinci miniștrii ai sănătății, printre alții.

Secțiunea III intitulată „Partea generală” este împărțită la rândul ei în două capitole. Primul capitol este dedicat introducerii noțiunilor de ideologie politică în contextul politicilor de sănătate. În urma analizei IMEDU, prezentarea ideologiilor politice este preluată aproape în întregime din două surse, Țăranu [3] și Pippidi [4] din care Bușoi copiază și aranjează paragrafe fără delimitare și în cele mai multe locuri fără citare adecvată. Metoda este interesantă prin aceea că Bușoi este în mod clar conștient de necesitatea de a cita și delimita textul reutilizat, deoarece există exemple de citare corectă din ambele lucrări, cu notă de subsol și ghilimele. Dacă ar fi însă aplicate consecvent, aceste metode ar necesita includerea între ghilimele a aproape întregului subcapitol, lucru evident inacceptabil într-o lucrare de doctorat. În figurile de mai jos, prezentăm pagini din Bușoi în stânga, alăturate surselor originale, în dreapta. Citările corecte sunt subliniate iar paragrafele duplicate fără citare sunt evidențiate cu culoare plină, portocaliu pentru Țăranu și verde pentru Pippidi.

(click pe imagini pentru marire)

Fig.1

Fig.2

Fig.3

Fig.4

Fig.5

Fig.6

Fig.7

Fig.8

Prin preluarea identică în corpul tezei a unor paragrafe și pagini întregi din sursele Țăranu și Pippidi în afara secțiunilor corect citate, Bușoi își asumă implicit paternitatea acestora. Citarea inițială are rolul de asigura circumstanțe atenuante pentru ceea ce evident constituie un derapaj de la standardele academice de citare, iar în restul textului Bușoi se simte îndreptățit să refolosească oricât text are nevoie din lucrările sursă. De asemenea, Bușoi introduce note de subsol cu trimiteri la lucrări de referință menționate în blocurile de text preluate, insinuând astfel că a citit și analizat aceste lucrări și că interpretarea lor îi aparține lui, nu autorilor secundari, de exemplu o referință fictivă la Capitalul lui Marx care nu există în sursa Pippidi:

Fig. 9

Următorul subcapitol, III.1.2, dedicat legăturii dintre sănătate și ideologii, păstrează tehnica de construcție anterioară, Bușoi amestecând fragmente corect atribuite cu unele duplicate pe care și le asumă implicit. De această dată, sursa este Vlădescu [7], profesorul Vlădescu fiind totodată coordonatorul acestei teze de doctorat.

Fig.10

Fig.11

Fig.12

Un element inedit în cadrul tezei lui Bușoi îl constituie auto-plagiatul articolului „Sisteme de sănătate și influența ideologiilor politice” [5], reprodus aproape în totalitate în corpul tezei (circa 4 pagini) fără niciun fel de citare. Pentru a înțelege noțiunea de auto-plagiat, trebuie să ne distanțăm de definiția dată plagiatului în legea drepturilor de autor (reproducerea textului fără permisiunea autorului) și să înțelegem plagiatul ca o formă de fraudă academică: autorul încearcă să obțină beneficii și prestigiu fără să investească efortul necesar, reutilizând munca altor autori, al căror consimțământ e irelevant. O explicație pe larg a acestei distincții e disponibilă în lucrarea Cosimei Rughiniș dedicată subiectului[6]. În acest context, auto-plagiatul reprezintă diseminarea acelorași rezultate sub mai multe titluri și formate, cu scopul de a gonfla artificial numărul de publicații. Articolul auto-plagiat de Bușoi este inclus în dosarul tezei de doctorat așa cum ne-a fost remis, fiind o condiție cumulativă pentru acordarea titlului de doctor. E inacceptabil deci ca același text să fie reciclat, fără nici un fel de citare, în ambele lucrări, pentru a îndeplini doar formal condițiile cerute pentru acordarea titlului de doctor. Auto-plagiatul este de astfel definit și incriminat chiar în codul de etică al Universității „Victor Babeș”.

Indiferent însă de gravitatea pe care o acordăm fenomenului de auto-plagiat, relativ des întâlnit și pe larg ignorat la noi, lucrurile iau o întorsătură kafkiană la constatarea că si articolul auto-plagiat conține, la rândul său, elemente de plagiat. Sursa este din nou Vlădescu iar prin preluarea „propriului” articol în teză, Bușoi agravează împrumutul din Vlădescu, din nou fără citare. Blocurile incriminate sunt intercalate cu alte elemente extrase tot din Vlădescu (figuri, tabele etc.) citate corect ca și la Țăranu și Pippidi. De remarcat că împrumuturile din articol sunt unele mai atente decât cele din restul tezei de doctorat, cu reformularea și schimbarea anumitor expresii și cuvinte. Prezentăm mai jos o parte din secțiunile auto-plagiate marcate cu galben, în care s-au subliniat cu albastru secțiunile ce conțin parafraze necitate din Vlădescu.

Fig.13

Fig.14

Fig.15

Fig.16

În deschiderea capitolului III.2 dedicat sistemelor de sănătate din Europa, Bușoi preia aproximativ o pagină din Demier[8], fără citare și cu ușoare alterări, probabil via o sursă intermediară la care nu am avut acces. Am evidențiat cu culoarea roz textul preluat din Demier:

Fig.17

Fig.18

În continuarea capitolului întâlnim un mozaic de paragrafe care se regăsesc pe Internet în mai multe studii anterioare tezei de doctorat [9][10]. Autorul inițial s-a pierdut în negura copierilor succesive, probabil este vorba tot despre o lucrare de Vlădescu la care nu am avut acces. Bușoi nu citează aceste surse dar augmentează la rândul lui textul cu date statistice Eurostat, corect citate.

Fig.19

Fig.20

Secțiunea IV, rezervată, conform spuselor autorului din introducere, exclusiv contribuțiilor proprii, debutează cu un subcapitol dedicat istoriei sistemelor de sănătate românești care citează de circa 12 ori Vlădescu-Scânteie[11], o lucrare în limba engleză. Acesta este singurul bloc mai lung de 20 de pagini al lucrării în care nu am detectat paragrafe preluate identic din alte surse în limba română.

Capitolele IV.2 și IV.3 ale secțiunii IV se ocupă de analiza programelor de guvernare și a celor electorale publicate în perioada 2004-2009. Ce frapează la aceste capitole este spațiul modest acordat analizei propriu-zise și zecile de pagini în care autorul citează sau parafrazează textul programelor la care face referire. Subliniem încă o dată că nu discutăm de o anexă, ci de secțiunea pe care autorul a rezervat-o tocmai pentru prezentarea contribuțiilor proprii și care ar trebui să fie substanțiale în corpul tezei. Cu titlu de exemplu, prezentăm în figurile de mai jos câteva pagini din subcapitolele dedicate analizei programelor electorale ale alianței D.A. (verde), PNL (bleu), PSD+PC (gri), PDL (portocaliu) și PSD 2009-2012 (roșu). (click pe imagine pentru marire)

Fig. 21-41

Concluzii

În cadrul tezei analizate, un procent alarmant din text îl constituie preluările din alte surse, citate corespunzător sau nu. Este evident că autorul cunoaște rigorile citării – căci în anumite cazuri citează corect – cu toate acestea, în numeroase rânduri, transcrie textul din alte surse, fără să utilizeze ghilimele, apoi numește cu nonșalanță sursa, ca și cum ar încerca să se absolve de greșeală. Fără a ne pronunța asupra relevanței științifice a tezei, pe care o vom lăsa la aprecierea specialiștilor, ne vom limita la a observa că contribuțiile științifice ale autorului, în măsura în care ele există, sunt foarte greu de localizat fizic în corpul tezei care pare construită în esență ca un exercițiu tehnoredactare de text, nu de diseminare a unor rezultate științifice.

Nota: Institutul pentru Modernizarea Educației (IMEDU) este o organizație non-guvernamentală apolitică având ca scop sprijinirea procesului de reformă a sistemului național de educație. IMEDU promovează strategiile didactice moderne, educația centrată pe elev și integritatea academică la toate nivelurile de învățământ.

Referințe

[1] Codul de etică și deontologie profesională al Universității de medicină și farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Art 13 (2) litera a.

[2] Harvard Guide to Using Sources, http://usingsources.fas.harvard.edu/

[3] Andrei Ţăranu, Doctrine politice contemporane, curs SNSPA 2001

[4] Alina Mungiu-Pippidi coord., Doctrine politice, Polirom 1998

[5] Cristian Bușoi, Sisteme de sănătate și influența ideologiilor politice, Management în sănătate, XIV/2/2010

[6] Cosima Rughiniș, Plagiatul, Universitatea București 2010

[7] Cristian Vlădescu coord., Sănătate publică și management sanitar, Cartea Universitară, 2004

[8] Francis Demier, Istoria politicilor sociale, Institutul European, 1998

[9] Consiliul Național al persoanelor vârstnice, Sistemul sanitar: România în context european, 2009

[10] Îngrijiri medicale comunitare la nivelul Uniunii Europene, 2005, document accesat pe site-ul Senatului României

[11] C. Vlădescu, G. Scîntee, V. Olsavszky, Romania: Health system review, Health Systems în transition. European Observatory on Health Systems and Policies, Vol. 10, No. 3 2008

Distribuie acest articol

43 COMENTARII

  1. Nu ppoate nimeni sa il acuze ca aplagiat in lucrarea de doctorat pentru ca oricum este imun la orice sugestie daramite la critici :). Poate vor sa il acuze doctorat in lucrarea de plagiat :)

  2. Eu imi fac doctoratul in strainatate. Asa ceva nu ar trece in veci! Nu trece de coordonator in primul rand. Cu atat mai putin de juriu.

    • Coordonatorul lucrarii de doctorat raspunde de calitatea lucrarii.
      Fara referatul coordonatorului lucrarii nu se poate ca aceasta sa ajunga in fata comisiei…
      Asa este deocamdata in RO…

  3. Bucuresteni, un luati in seama ce spune autorul; votati-l pe Busoi.
    Ca doar asa ati facut si pentru a avea autostrada suspendat.
    Ce daca a plagiat? Oprescu nu a falsificat listele la alegeri?
    Si-apoi, sint foarte serios si convins: in Bucuresti este crema inteligentei romanesti. Nu e lume de la Cocirlatii de Jos :P
    Votati Busoi, daca Oprescu nu mai candideaza.

    • Alt…curat, cu doctorat, propus (de astă dată) de PNL.. Am impresia că dacă vor fi propuşi candidaţi toţi „doctorii” peste cel puţin 100 de ani se va termina lista (dacă nu se înnoieşte între timp cu alte nume „celebre”!)

  4. Lucrarea lui Busoi NU este o teza de doctorat. Faptul ca a a fost acceptata ca atare atesta impostura majoritatii pseudo-profesorilor din institutele organizatoare de doctorate. Astfel de lucrari, impreuna cu acceptarea posibilitatii de a elabora „lucrari stiintifice” sau „patente” la puscarie denota gradul de retard al societatii rromanesti.

    • Corect! Se mai intreaba unii de ce nu se intoarc valorile Romaniei in tara? Pai saracul domn Liiceanu e de inteles. A ajuns ca munca unor oameni ca el si multi alti cercetatori de valoare din Romania sa fie pe picior de egalitate cu toti hotii de diplome.

    • Locul lucrarii lui busoi este langa operele expuse in prezent la biblioteca nationala, ale puscariasilor. Este de fapt de acelasi nivel dar scrisa cu mijloace mai variate la dispozitie: internet, bilioteci. Dar e la fel de stiintifica precum a lor.

  5. Aflata in impas pentru alegerile din Bucuresti DREAPTA va trebui sa recurga inca odata la Solutia din 2012 / Silviu Prigoana cu Pliciul

  6. Doamne, m-am saturat de acesti talhari, mincinosi, fomisti si pupincuristi… Chiar si la 30 de ani…

    Pe cine dracu mai votam in tara asa?

  7. Ce nu se intelege inca, legat de aceste teza, este urmatorul fapt: in cele mai multe cazuri, tezele nu sunt realizate de catre autor, acesta neavand absolut nicio treaba cu lucrarea – tezele sunt realizate de diferite persoane, care de regula isi copiaza propriile lucrarile.

    Este un fenomen deja cunoscut de multi, insa, necunoscut de publicitii ce analizeaza aceste plagiate.

    Oameni buni, trebuie sa-i cautati pe cei ce au scris teza, numele inscris pe teza este mai putin important. Probabil ca Busoi habar n-are ce dracu e scris acolo. Cel mai probabil, cei doi carora li s-au copiat acele paragrafe sunt „autorii” necunoscuti ai acestei opere.

    Si ajung in acest punct important, trebuie sa scoatem in evidenta aceste persoane care presteaza astfel de lucrari. Sunt in universitati oameni care asta fac – teze pe bani unor cetateni ce nu sunt multumiti de ei.

    • @ Monica,
      ceea ce spui este o pledoarie ieftina pentru a-l scoate pe purtatorul titlului de dottore nevinovat.
      Primul vinovat si cel mai mare este cel care si-a insusit titlul de doctor.
      Cind acestia vor fi pedepsiti, „negri” de care vorbesti ori se vor imputina ori vor disparea.
      Dar te rog, nu ii exonera pe principalii vinovati.

    • Doamna/domnisoara,
      Scriind ” cei doi carora li s-au copiat… sunt autorii…” , va referiti la Andrei Taranu si Alina Mungiu Pippidi? Vorbiti serios?

  8. Ai mare dreptate Monica. In cazul acesta descris de tine nu mai vorbim de plagiat, ci de dosar penal si inchsoare pentru domnul Busoi, cu multi ani. inselatorie, fals in acte, escrocherie… ia vreo 7 ani, ca popa.

  9. Pai bine ca a copiat din Mungiu-Pippidi, are gusturi bune Busoi, e cel mai citat politolog roman, doar nu era sa copie din lectorii aia penticostali publicati de voi ieri, ca aia nu au scris nimic. Nu pricep ce aveti cu bietul baiat.

  10. In prezent toata mass-media este asmutita asupra figurilor publice care au facut lucrari de doctorat false. Insa principala vina nu este a acestor infractori ci ai coordonatorilor si celor care au validat lucrarile.

    Trebuie aratati cu degetul toti acesti coordonatori si responsabilizate comisiile de doctorat si universitatile. Demiteri in masa pentru toti acei profesori infractori. Aratati cu degetul, facute dosare media, sa stie de rusine, chiar daca nu vor raspunde legal sau universitar.

    Textul de mai sus comenteaza acest fals semnat de Busoi, insa, dupa cum cineva comenta mai sus, el este doar omul cu banii. Infractorii sunt in egala masura cei ce i-au scris teza, cei ce i-au aprobat-o.

    Trebuie ca mass-media sa puna tunurile pe universitati, nu doar pe figurile publice. Gunoiul este in primul rand la nivel universitar. Nu poti sa acuzi nulitati intelectuale gen Ponta, Oprea, Busoi ca fraudeaza sistemul. Sistemul e fraudat de bandele de profesori infractori, iar cei ca Ponta, Oprea, Busoi sunt doar beneficiarii acestor fraude.

    Asteptam analize la fel de temeinice despre coordonatorii de doctorate si comisiile care valideaza doctoratele. Ar fi interesant de stiut cate doctorate false a coordonat individul care l-a favorizat pe infractorul Busoi, si cate doctorate false sunt in carca oamenilor din comisia care si-a dat girul.

    Cred ca cifrele reale vor dinamita viata universitara din Romania si se va realiza ce procent ridicat din profesori sunt implicati in traficarea de doctorate.

    • Asa-zis-ul coordonator al lucrarii este Cristian Vladescu. Omul este in linii mari competent si destul de activ in domeniul sau de specialitate. Evident, intr-o tara civilizata ar zbura automat de la universitate pentru asemenea mizerii.

      In Romania insa Cristian Vladescu va conduce in continuare doctorate, va conduce proiecte „de cercetare” in care se baga bani frumosi, va prezida comisii, ba chiar va fi prezent in calitate de consultant. Doar si infractorul Nastase dupa ce a iesit din puscarie este invitat la lansari de carte, pus sa ia cuvantul in calitate de „expert” s.a.m.d.

      Din pacate alti oameni nu sunt si cu astia trebuie sa lucram. Trebuie presati de societatea civilia, de universitati, si mai ales de sponsori, de cei care le dau bani pentru proiecte. Trebuie atinsi la portofel, daca au obrazul gros (cum este cazul lui Vladescu).

      In Romania nu exista responsabilitate institutionala pentru nimic. UMF Victor Babes unde Vladescu are o pozitie foarte solida cel mai probabil va tace malc. Toti cei de acolo sunt amestecati in traficarea de doctorate. Este foarte greu sa se faca curatenie.

      Trebuie sa stie de frica, sa li se compromita imaginea si sa fie atinsi la portofel, doar asa se invata mafia din educatie.

    • Așa este. Fondul problemei este într-adevăr mizeria din universități. Aceste plagiate sunt doar un efect de suprafață. Dacă vrem să rezolvăm ceva trebuie mers la cauza de fond.
      Problema este că mediul universitar este o ”redută” foarte greu de cucerit. Un element cheie este acela că este un sistem în care nu intri prin concurs ci intri pentru că ești invitat (posturile sunt scoase cu dedicație). Cel odată intrat este dator celor care l-au adus și trebuie să îi servească pentru a primi resurse. Universitarii sunt adevărați maeștri în arta compromisiului (în sensul rău) și a slugărniciei față de șefi – este consecința firească a mecanimsului de (contra)selecție. Un asemenea sistem este gândit pentru a fi stabil și rigid, nu pentru a fi performant – inclusiv autonomia universitară garantează asta.
      Astfel, nu există nici un motiv să credem că, dacă lucrurile continuă la fel, sistemul va produce ceva mai bun. Lucrurile vor merge tot mai rău. Sper să se ajungă la o limită care să ducă la o revoluție. E singura șansă.

  11. Aceasta nu este o teza de doctorat ci un remix de texte.
    Nu Busoi e de vina (sunt convins ca n-a scris el remixul) ci sistemul universitar romanesc care nu e functional. Tezele pe bune in Romania sunt mai degraba exceptia. Regula o reprezinta astfel de maculatura.
    Am prieteni cu doctorat in strainatate, patru-cinci ani, full time, uneori si in weekend, cu teze si articole citate masiv si recunoscut de comunitatea stiintifica internationala carora nu le este recunoscut titlul in Romania. O.o

  12. Acest personaj, daca nu se retrage din Parlamentul european si din cursa pentru primaria Capitalei, ar trebui ejectat de propriul partid! Doar ca si acolo sunt multi „doctori”!

    • Daca-mi arati macar unul altfel (cu un doctorat adevarat sau macar om de bun simt) printre politicienii de frunte ai PNL PSD …iti dau o bere!

  13. Intr-o tara in care nimeni n-a copiat la lucrare, la teza, la bac, la examene, la referate. Acolo erau potrivite astfel de subiecte.

    Cum zicea Domnul: „Cine este fara de pacat sa arunce primul cu piatra”.

    Aruncati!

    • @Lucian 1. Nu am citit nici un îndemn la lapidare nici din partea autorului nici a comentatorilor! Deci cui te adresezi? Sau vrei să ne sugerezi că ar trebui să închidem ochii la toate escrocheriile pentru ca nu-i aşa – mai sunt şi alţii care fac chestii din astea sau au greşit cel puţin odată. Ceva de genul: „lasă bă că aşa suntem noi toţi: escroci şi e chiar bine aşa! „. Haideţi cu toţii la furatul caciulii proprii!

    • Prietene,trebuie sa inteleg ca te numeri printre cei care au copiat la greu la toate tezele ,examenele ,etc si acum incerci sa afirmi ca toata lumea a facut la fel doar ca sa dormi tu linistit noaptea ??

      Trebuie sa te anunt ca am trecut prin toate formele de invatamint primar ,liceal,superior fara sa copiez sau sa recurg la alte ” smecherii ” pentru a lua note la teze sau promova examene.

      Din acest motiv am o nemarginita ,sa-i zicem scarba, pentru cei care au procedat si mai procedeaza asa in zilele noastre.

      Ar mai fi de spus ca fenomenul luarii de doctorate pe „fals” nu e nou,noua e doar amploarea pe care a luat-o fenomenul !!

  14. Cred ca ar fi bine sa povesteasca cineva care si-a facut o teza de doctorat pe bune cum trebuie facuta si cat timp iti ia, cate articole trebuie sa ai publicate si asa mai departe . Sa povestesca despre exigentele profesorului care coordoneaza teza si a comisie de examinare la final.

    A cauta scuze celui care a facut o teza de doctorat plagiata , a cauta scuze profesorului care a coordonat-o a cauta scuze sistemului care de fapt este format din acesti oamnei nu din unii onesti si curati ….inseamna ca giram HOTIA si MINCIUNA. Cei onesti si curati trebuie sa doreasca ca aceste murdarii sa fie scoase la lumina. E ciudat ca mediul academic se aude prea slab,,,,,,,
    Viitorul apartine deja infractorilor in aceste conditii .

    POLITIC asi dori sa aud pozitia presedintelui care vrea sa reformeze sistemul de educatie de la cresa pana la universitati ?! Cu cine oare cu Busoi?! si cu Curaj?!

  15. tara asta are un presedinte care si-a retrocedat 2 case pe acte false si e preocupata de plagiate
    tara asta e dusa cu capul si nu se face bine

    • @Dan Propui să aşteptăm să ajungă Buşoi preşedinte şi abia atunci să reacţionăm?
      Stimate domn te informez că înainte de a candida actualul preşedinte existau destule informaţii despre problemele lui cu justiţia şi incompatibilităţile dar erau mult mai vocali diversioniştii ca matale.

      • @Ioan Badila 16.01
        1) stiam de probleme si nu l-am votat pe actualul presedinte
        2) vezi si comentatiul urmator in care spun ca la cata avere nejustificata are busoi (4 mil euro) unii se impiedica de plagiat
        daca ti se pare ca asta e diversiune mai gandeste-te

  16. asta are o avere de 4 mil de euro pe care nu o poate justifica pt ca a fost bugetar toata viata si lumea e ultragiata ca a plagiat
    misto tara, pacat ca e are votanti

  17. Dar pe de alta parte el poate fi inlocuit de o superba nulitate, care, ne-avand nici o activitate, nu poate fi atacat de nimeni. Un exemplu de manual este Luviu Pop. Dupa o cohorta de ministri sau propuneri de ministri care s-a dovedit ca au plagiat sau au facut alte ispravi ne-a fost propus Liviu Pop. Fara doctorat, fara lucrari, fara absolut nici o activitate stiintifica dar cu o bogata activitate de partid, tipul perfect al propagandistului ceausist (am cunoscut nenumarate astfel de reptile prin uzinele patriei pe vremea impuscatului). Puteai sa ataci activitatea lui Pop ? Bineteles ca nu, pentru ca aceasta activitate lipsea cu desavarsire. Asa o sa patim si acum, pe fripturistul de Busoi o sa-l inlocuiasca un minunat nimeni, un propagandist harnic, fruntas in lipirea afiselor si in obtinerea banilor pentru partid. Ce ne incalzeste ca peste 4 ani acest nimeni va sfarsi in beciul domnesc??? Raul facut va fi infinit mai mare decat minuscula satisfactie a nenumarati romani obisnuiti de a-l vedea la puscarie.

  18. Dar relevanta stiintifica a unei astfel de lucrari, despre POLITICA electorala!, la medicina, care este? Cum se poate accepta orice nastrusnicie, ca sa nu folosesc un cuvant pe care o astfel de tema de „cercetare” il merita de fapt cu varf si indesat?

  19. Vajnicii nostril politicieni doctori, nu ar recunoaste nici i-au nascut mamele lor, dar mite un doctorat furat! De ce ar face acest Busoi exceptie?

  20. Vai,vai,vai!Intelectualitatea română a fost cuprinsă brusc de moralitate.Domnilor,95% din ”doctorii” de după revoluție(inclusiv cei din sfera academică!) și-au luat aceste acte plagiind sau pe bani.Eu aș anula TOATE titlurile de doctor obținute după revoluție.

  21. Cred ca cel mai important pas pentru o curatenie adevarata ar fi verificare doctoratelor tuturor coordonatorilor de doctorat … poate ar ramine putini coordonatori, dar ar fi adevarati! Dupa care, sigur, doctoratele coordonatorilor defecti … samd … in citiva ani, murdaria poate disparea! E chiar imposibil?!

  22. Cazul meu-doctorat la o fac de top europeana:
    – patru ani de studiu in care n-am avut timp sa fac si altceva; alti colegi care aveau si alte activitati au terminat in 7-8 ani
    – incadrare stricta in timpul doctoratului: sustinerea proiectului in fata comisiei de incadrare (5 profi plus promotorul tau de teza), prezentarea periodica a progresului facut, frecat ridichea vreo 2-3 ore cu intrebari de genul de ce ai facut asta, de ce nu ai facut ailalta, ce vei face in urmatoarele luni. Intrebare cheie: care e noutatea si cu ce ajuta proiectul tau cunoasterea. Am primit si intrebari mai agresive gen: de ce ar investi universitatea in proiectul tau, care ar fi aplicatiile practice a ceea ce faci? La sfarsit comisia iti poate spune sa continui pana la anul, sa te reorientezi sau sa te lasi.
    – participare obligatorie la cursuri, seminarii, conferinte, congrese, journal cluburi cu abstracte, prezentari, postere. Toata inseamna efort de analiza, sinteza, scriere, prezentare, dezbatere in public, etc.
    – publicarea intr-o revista internationala ISI. Regula era cel putin un articol ISI publicat intr-o revista cu factor de impact decent, plus alte articole trimise si in review. Articolele netrimise nu conteaza la punctat dar poti sa le pui in teza. Altfel nu iti poti sustine doctoratul, nu iti da voie comisia.
    – scrisul tezei dureaza cam 6 luni; eu am scris-o si rescris-o de vreo 3-4 ori. In final nu arata ca primul draft. E un proces foarte complicat. :)
    – comisia de sustinere a tezei e formata din cinci profi de la univ, plus un expert international in domeniul tau plus altul national dar de la alta universitate. Toti primesc varianta pre finala a tezei si iti trimit comentariile pe care trebuie sa le incorporezi. Daca nu esti de acord trebuie sa ai cohones sa explici argumentat ca ai dreptate. Uneori iti pot cere sa rescrii un intreg capitol sau sa refaci o analiza. Chestia e contracronometru pentru ca de obicei data sustinerii tezei e fixata deja.
    – teza contine o parte de introducere (ce se stie), partea de cercetare originala si discutii. Partea originala si discutiile reprezinta grosul tezei de unde vei avea cele mai multe intrebari.
    – sustinerea tezei e publica si dureaza cat e nevoie. Prezinti o ora apoi te intreaba cat vor ei. La sfarsit te invita afara sa delibereze. Iti pot spune fie ca esti doctor, fie ca trebuie sa refaci ceva, fie ca nu iti dau doctoratul.
    – teza e de obicei pe net; teza mea a avut 5 ani embargo la publicare din cauza ca multe date nu erau in a publicate.
    Cam asta e o teza in vest.

  23. Cum ar fi daca ati sti ca ofiteri SRI, MAPN, MAI, ISU, sefi din Parchetul General, DNA, DGA, sefi de partide politice, conducatori de institutii publice, membri ai actualului Guvern si ai viitoarelor guverne au avut lucrarile de absolvire ale acestei renumite institutii de invatamant post-academice pline de pagini intregi plagiate dupa carti, articole din reviste, alte lucrari si teze de doctorat?
    http://politicscam.ro/plagiate-colegiul-national-de-aparare/

  24. N-ar fi deloc greu sa ne imaginam,mai surprinsi am fi sa apara unul dintre ei sa-si puna lucrarea pe internet si sa ne faca”sic,sic’,ca n-a copiat.

  25. Lucrare de doctorat cu minciunile din campaniile electorale?!
    Doctor cu asemena lucrare, despre promisiuni electorale, adica despre MINCIUNILE politicienilor?!
    Hala doctorat!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stelian Ene
Stelian Ene
Cetățean implicat, pasionat de buna guvernare și de economia digitală. A participat în primul val al proiectului USB/R, în administrația locală după 2016 și în cea centrală în cadrul Ministerului Muncii. A studiat la Automatică - UPB, London School of Economics și Economie - ASE.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro