Cererea Rusiei ca platile pentru gazul natural pe care il livreaza statelor europene (din UE) sa fie facute in ruble este discutata in fel si chip. Nu putini s-au grabit, inclusiv in Romania, sa interpreteze solicitarea ca o incercare a Moscovei de a sprijini propria moneda prin cresterea cererii pentru rubla. Dar acest rationament este subred, fiindca tarile ce importa gaz natural, titei, sau alte materii prime, din Rusia, automat sustin cererea pentru moneda rusa. Faptul in sine, ca se fac plati pentru importuri din Rusia, sustine cererea pentru rubla. Si explicatia este simpla: importuri din Rusia fac ca pe piata monetara din Rusia sa intre valuta forte (dolari SUA, euro, lire sterline, etc) ce poate finanta importuri ale Rusiei, sau echilibra cat de cat un raport, fie el fortat, cu rubla. Numai daca s-ar sista importul de gaz natural din Rusia, pentru ca la asa ceva se refera decizia amintita, ar fi stopat sprijinul pentru rubla pe aceasta filiera.
Sprijinul pentru rubla reprezentat de plata in valuta forte ar fi diminuat daca inclinatia pentru detinerea de valuta forte creste copios, asa cum s-a intamplat de altfel dupa invadarea Ucrainei si, subsecvent, dupa impunerea de sanctiuni economice si financiare contra Rusiei de catre SUA, UE si alte tari; o inclinatie pentru lichiditate si depozite in valuta forte ar reduce cererea pentru rubla, ar creste dolarizarea/euroizarea economiei rusesti. Aici gasim, este de prezumat, motivul de baza pentru care banca centrala a Rusiei, ea insasi supusa sanctiunilor (inclusiv prin inghetarea a cca. 50% din rezervele sale), a crescut drastic rata de politica monetara si a introdus o serie de restrictii pe piata monetara/valutara interna, la iesiri de capital. Insa, in Rusia, bancile care nu sunt supuse sanctiunilor privind utilizarea sistemului de plati SWIFT, sunt controlate de stat (ma refer la Gazprombank si Sberbank), ceea ce reduce riscul ca valuta forte primita de la importatorii din UE sa fie retinuta/tezaurizata, adica sa nu ajunga la banca centrala a Rusiei – desi parte din valuta forte din Rusia se afla, sau se scurge la cetateni.
Ratiunea pentru care s-a decis de catre Kremlin ca platile sa fie facute in ruble, ca denominare, pare mai mult un exercitiu de imagine –inclusiv pentru ca pe pietele internationale dolarul american (USD) este moneda in care se denomineaza tranzactiile cu titei si gaz natural. Pare un asemenea exercitiu deoarece exista modalitati tehnice nu insurmontabile pentru ca platile in valuta forte sa fie transformate in plati in ruble, fie si formal. Si nu vad cum amenintarea proferata de Moscova, ca daca platile nu vor fi in ruble livrari de gaz natural nu vor avea loc, sa se intample pe scara larga. Rusia are nevoie sa mentina livrari intrucat are nevoie de resurse financiare pentru a face importuri necesare, de unde poate. Si este greu de crezut ca Rusia ar putea sa reorienteze rapid, ca mijloc de retorsiune, mare parte din livrarile de acum catre Occident spre tari care nu ii aplica sanctiuni.
O economie (a Rusiei) ce va avea probabil o cadere de PIB in jur de 10% in acest an, cu o inflatie prognozata la cca 20%, are nevoie de resurse financiare. Ca platile sunt in valuta forte, sau in ruble ce rezulta din schimbarea USD sau euro in ruble, conteaza mai putin. Aceasta decizie pare mai degraba o “flexare de musculatura”, ce nu are corespondent in realitate. Iar introducerea unui risc valutar in explicarea platii in ruble este un nonsens; date macro de baza vorbesc singure daca examinam zona euro cu Rusia prin dinamici probabile in acest an: PIB, + 2-3% vs -10-11%; inflatie, 6-7% vs peste 15% (cifra consemnata in martie a.c), iesiri de capital din Rusia. Altfel spus, presiuni mari de depreciere relativa pentru rubla, chiar daca guvernul rus va limita importuri.
Ar putea banca centrala a Rusiei sa practice cursuri de schimb multiple, cu o rata speciala la exportul de gaz natural (eventual si la titei) aplicata tarilor din UE? Adica sa incerce sa extraga in mod administrativ o prima (un bonus) care sa insemne o rubla mai scumpa pentru importatori occidentali. Teoretic da, dar foarte greu in practica; aceasta ar implica o discrepanta semnificativa fata de preturile internationale, ceea ce ar fi greu de explicat si ar accelera trecerea tarilor UE catre alti furnizori.
Rubla nu este moneda de rezerva. De-a lungul anilor, Rusia a avut surplus mare de cont curent, ceea ce i-a permis sa acumuleze o rezerva valutara estimata la peste 600 miliarde de dolari SUA. Dar Rusia nu are o economie mare, dezvoltata si variata din punct de vedere industrial, in timp ce exportul ei se bizuie principalmente pe materii prime de baza (titei, gaz natural, metale, cereale) si armament. Rusia are o anumita auto-suficienta la produse agroalimentare, dar aceasta nu asigura robustete economiei. Bugetul ei public traieste in functie de cotatiile exportului de titei si gaz natural. Iar, acum, un echilibru tot mai precar pe piata interna este sustinut prin restrictii pe piata monetara, printr-o scumpire mare a costului banilor (cu rata de politica monetara in jur de 20%).
Substituirea unei parti din tranzactiile cu Occidentul de pana la impunerea gamei extinse de sanctiuni de catre SUA, UE si G-7, cu tranzactii efectuate cu alte tari (China, India, etc), adica un “trade diversion”, nu poate intari rubla; poate implica si costuri de tranzactie mai mari. Ar fi insa o dovada ca Rusia se decupleaza, voit sau nu, de Europa, ca se apropie de alte regiuni economice ale globului, pentru a scapa de efectul sanctiunilor. Intr-un fel nu este de mirare, deoarece lumea aluneca catre blocuri economice inainte de inceperea razboiului din Ucraina –pe fondul de-globalizarii, de-multilateralizarii, al confruntarii intre state democratice si autocratii. Sanctiunile, cum spun si analisti ai FMI (vezi recent Gina Gopinath), poate grabi acest proces.
Ca o inferenta, gestul/decizia Moscovei privind plata in ruble pentru gazul natural livrat “statelor neprietenoase” nu schimba datele problemei in mod fundamental. Rubla nu poate fi mai tare printr-un artificiu, prin faptul ca ar deveni o moneda de denominare “de fatada” a unor tranzactii; in realitate, in spate ar opera tot plati in valuta forte.
Un test acid pentru rubla ca moneda de tranzactie pe plan international ar fi acesta: cate state membre ale OPEC ar solicita, sau accepta, rubla ca moneda de tranzactie. Raspunsul nu este greu de dat. Dolarul SUA va ramane moneda principala in care se denomineaza tranzactii cu titei si gaz natural.
Lucrurile stau altfel insa, in perspectiva, cu yuan-ul, care poate deveni moneda de rezerva. China are o economie mult mai mare (de 7-8 ori) si mai variata decat cea a Rusiei, are o economie care se bizuie pe industrie in continua dezvoltare si tehnologii inalte, inteligenta artificiala; are si cea mai mare populatie din lume (peste 1,4 miliarde persoane). La paritatea puterii de cumparare economia chineza este a doua in lume (dupa cea a SUA). China si incearca de ani buni sa promoveze institutii financiare multilaterale (in Asia) ca alternative la aranjamentele Bretton Woods. Cum este dirijata economia chineza si cum va concura ea cu lumea occidentala, intr-o lume intrata intr-un nou razboi rece, reclama o alta discutie. Summitt-ul recent UE-China este de judecat in acest registru.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„O economie (a Rusiei) ce va avea probabil o cadere de PIB in jur de 10% in acest an, cu o inflatie prognozata la cca 20%, are nevoie de resurse financiare… Cum este dirijata economia chineza si cum va concura ea cu lumea occidentala, intr-o lume intrata intr-un nou razboi rece, reclama o alta discutie.”
Vom fi mai săraci în viitor au declarat acum mai mulți miniștri din RFG. R. Habeck/Grüne ministrul economiei și energiei a spus.„Wir werden ärmer sein”. Lindner/FDP a spus vom avea „Wohlstandsverluste”. Războiul Rusiei lui Putin în Ucraina și sancțiunile UE împotriva lui Putin au consecințe dure în UE. Până unde vor merge sancțiunile UE? RFG a ezitat mult timp cu sancțiuni împotriva Rusiei lui Putin și cu livrarea de arme în Ucraina. UE depinde de gaz rusesc în proportie de 40 %. Petrol și cărbune se pot cumpăra pentru UE mai repede din alte țări decât gaz din Rusia lui Putin. Gaz în cantități mari și cu preț mai mic se obține din conductele din Rusia lui Putin în UE. Rusia lui Putin face acum contracte noi și va exporta petrol și cărbune în India, Indonezia, China etc. Rusia lui Putin e un pitic economic cu export mare de petrol, gaz, cărbune, metale, cereale etc. BIP Rusia era 2020 de 1.483 miliarde $ pe an (BIP Italia 1.886 miliarde $, Franța 2.603 miliarde $ pe an, BIP global 87.552 miliarde $ pe an, SUA 21.433 miliarde $, China 14.731 miliarde $).
China și UE au relații comerciale import-export de amploare mare. Import și export au fost 2021 în mărime de 696 miliarde Euro. Este vorba de 16 % din comerțul UE cu mărfuri. Din anul 2000 comerțul UE cu China a crescut de la 4,4% la 16,2 % în anul 2021. Cum se va schimba acest comert import-export UE cu China după războiul lui Putin în Ucraina?
Are UE o politică externă coerentă și o putere de decizie comunitară pentru a impune impozit până la 25 % pe importul din China lui Xi Jiping, asa cum s-a reușit în SUA în administrația lui D. Trump și e continuat de administrația J. Biden?
Să vinzi fungibile (tradables) doar în ruble înseamnă că ai nevoie de ruble pentru plata cheltuielilor interne, iar cele externe nu mai sunt la fel de importante => cad importurile, creşte rubla… forţezi un circuit de întoarcere a banilor prin care să faci importuri critice sub embargo… s-a mai întâmplat în comerţul britanicilor cu China la vremea înfiinţării Hong-Kongul-ui: mătase&ceai doar contra argint… iar circuitul s-a închis cu opiu contra argint… acum o fi vorba despre tehnologie… căci aici arde buza şi privilegiaţii (compradorii) pot face averi :)
totuşi, e de presupus că această politică este deja vizată de contra-măsuri de contracarare => cred că se pariază deja pe default, iar mizele în această direcţie sunt mult mai mari
Un articol f bun. Putin nu are un plan B pentru situația extrem de probabila in care importatorii de produse rusești refuza sa plătească in ruble.
As adăuga doar ca experienta istorică (Argentina, Brazilia, Peru, Venezuela, Zimbabwe, etc) arata ca o tara poate susține pana la un timp o monedă prin tot felul masuri restrictive ale guvernului, in special reducerea importurilor si de artificii ale Băncii Centrale. Toate nu ajuta însa la nimic atunci când cetățenii si-au pierdut încrederea in moneda tarii in care locuiesc. O inflație mare duce la fuga de acesta moneda si la dezvoltarea pietii negre atât la tranzacționarea de moneda cat si bunuri de consum. Numai într-un sistem complet închis de tip N Coreea poate fi stopata fuga de moneda locala.
Ii vedeti pe cei cu ochii mici si mai galbeni de felul lor preluand bucata cu bucata, linistit si fara un razbel tradional, rusia??? Deh, imi pare ca s-a dus vremea in care rusia dintr-o pocnitura de bocanc aduna tarile din lumea a treia, le incolona si pleca la lupta cea grea…
Chinezii pot prelua incet incet bucățele din Siberia prin emigratie. Siberia orientala are 6 milioane de km2 cu 2 locuitori pe km2. Un astfel de spațiu face cu ochii la 1.4 miliarde de chinezi înghesuiți in orașe de 15-20 milioane de locuitori.
Treaba nu trebuie sa se întâmple pese noapte, chinezii au tot timpul.
Ca tot vorbim de bani… cica rusii finanteaza organizatiile si activistii de mediu.. mai ales pe cei care sunt impotriva fracking.. un mizilic, vreo 82 milioane.. https://www.wiwo.de/politik/deutschland/erdgas-aus-deutschland-putins-propaganda-gegen-das-fracking/28224392.html
Nu pot sa cred ca-i adevarat.. e precis fake news..
Exact de asta Anders Fogh Rasmussen a fost înlocuit la conducerea NATO de Jens Stoltenberg, ca să nu mai vină nimeni cu idei din astea și să le mai și publice. Jens Stoltenberg îl are acum ca adjunct pe Mircea Geoană, iar pe vremuri a fost coleg în Internaționala Socialistă de Tineret cu Olaf Scholz.
Olaf Scholz e cel care a devenit celebru pentru formula ”aggressiv-imperialistische NATO”. Mai știe cineva cu ce se ocupă astăzi? :)
Olaf este destul de smecher, dupa parerea mea – nu s-a pozitionat el, ca PM, in raport cu sanctiunile care se doreau a fi impuse de UE impotriva rusiei – ci a trimis doua doamne care sa suspine in fata cetatenilor…. Nu e prost de fel, stie sa joace carti importante…Mai precizez ca la conferinta de securitate de la Munchen doamna din Germania responsabila cu razbelul a avut o alta atitudine de unde rezulta, dupa parerea mea, ca ceva sau cineva i-a schimbat parerea.
Istoria se scrie si din mici ezitari si tot din cauza asta uneori se cam repeta!
Rubla pare o chestie de imagine pentru a da o importanta monedei nationale. Dar in fata inflatiei galopante a valutelor forte, accentul pus pe moneda nationala va mai reduce din acest impact.
La mijloc nu e vorba de o rațiune economică, ci de un act al voinței de putere. Nu plătiți cum vreți voi, faceți cum vă spunem noi. A fi prieten cu Rusia înseamnă a executa ordinele Rusiei, iar tot pentru Rusia a fi nazist înseamnă a nu dansa cum ți se cântă din balalaică. Dealtfel, până la acest război Occidentul a dansat docil cum i s-a cântat, închizând ochii unde și când Occidentului i-a fost explicit sugerat să-și închidă ochii. E o poveste cu o prietenie dintre un hoțoman închipuit genial și un criminal maniac închipuit regele regilor. Când hoțomanul și-a dat seama că această conduită a lui îl va transforma în sclav la un criminalul monstruos, hoțomanul a început să protesteze isteric la criminal. E o poveste cu proști corupți și un bolnav psihic înarmat cu o armată mare și un arsenal nuclear la fel de mare. E poveste cu o Rusie care se sinucide, târând și pe alții în sinuciderea ei, și cu un Occident aflat în faliment moral și etic. Prin urmare, problema economică nu interesează Rusia. Sigur, până la un punct, dar până la punctul acela mai va să fie mulți morți și refugiați nevinovați.
Rusia, ca si China, a folosit puterea chiar si in relatiile economice. Stiu de la tatal meu cum se purtau discutiile intr-o negociere cu rusii, potrivit este sa scriu:”se impuneau conditiile”. Putin a folosit toate mijloacele pentru a influenta opiniile politice interne dar si internationale, incepand cu aducerea unui caine in camera in care aveau loc discutiile pana la ultima declaratie de forta: „platiti in ruble!”. Probabil ca raspunsul international ar trebui sa fie, dupa parerea mea, exact cel oferit de militarul care apara Insula Serpilor!
Cred ca acela este singurul tip de raspuns care trebuie livrat zilnic criminalului!
Si eu m-am gandit la cursuri de schimb multiple, in sensul ca una e sa platesti in dolari, schimbati apoi in ruble la paritatea pietei (probabil ca nu, BCR poate emite cata moneda vrea muschii ei, valuta va fi folosita ptr importuri si plati externe scadente) cerere si oferta, OK, alta e sa trebuiasca sa cumperi ruble, multe ruble, la o paritate arbitrara, lichiditate arbitrara, arbitrul fiind Banca Centrala a Rusiei, adica Putin.
1. Nu mai avem aceeasi balanta in dolari, clar.
2. Putin va alege cui sa schimbe, si cui sa nu-i schimbe dolarii.
Oricum, cursul variaza si functie de „sentiment”. Dovada e ca rubla a revenit la paritatea dinainte de razboi, „sentimentul” ca nebunul ar putea chiar sa nu mai vanda decat pe ruble, moneda exotica, necum de rezerva, arata ca miscarea a functionat…pana acum. Vrem, nu vrem, asta e.
Singura miscare care ar pune in cap rubla, rapid si eficient, ar fi un embargou consistent (si) al UE, in ansamblu, pe gaze si petrol insotit de o interdictie de folosire a porturilor de catre orice nava care transport produse rusesti, de orice fel.
Deci, plata gazului in ruble are sens, pe „sentimentul pietei” si pe arbitrariul vanzarii de ruble. Putin vrea sa fie bagat in seama, sa se milogeasca „aia” din NATO de el…asta e esenta de fapt.
Bun, e o cacialma, de fapt, exista riscul ca UE sa nu mai cumpere gaz deloc, se duce dracu milogeala ( ca si acum e milogeala, mascata, pe dolari)
Sa vedem cine clipeste primul! ( vorba vine, Germania „clipaie” de rupe, de la inceputul razboiului..sper sa se termine odata circul asta si sa terminam odata cu importul de gaze rusesti, a la longue alternativa e muuult mai rea)
Finalul de articol pune punctul pe i – deci unde e puc-ul caci pana la urma asta e de urmarit, nu e asa???
In incheiere doua proverbe chinezesti:
„Decat sa injuri intunericul mai bine aprinde o lumanare”
„Inteleptul nu dezaproba niciodata nebunul!”
Bonus: „Nu vă temeți să vă mișcați încet. Frică sa iti fie să stai liniștit.”