vineri, aprilie 19, 2024

Platit spre a dezinforma: Deprimantul destin al lui Emanuel Valeriu

Cum mi-as fi putut imagina, cand am scris textul despre “Arheologia infamiei”, ca Emanuel Valeriu, pe care il pomeneam pentru rolul funest in politica de dezinformare dusa de Televiziunea iliesciana condusa de Razvan Theodorescu, va inceta din viata dupa doua zile? Nu am niciun motiv sa schimb ceva din ce-am scris. Despre morti, ca si despre vii, trebuie spus doar adevarul.

L-am intalnit o singura data pe Emanuel Valeriu, insa am urmarit cu atentie performantele sale. Venisem in tara, in februarie 1990, impreuna cu Dorin Tudoran (pe atunci redactor la “Vocea Americii” si editorul revistei “Agora”). Predam la University of Pennsylvania si eram cercetator la Foreign Policy Research Institute. Locuiam amandoi la “Intercontinental”, camerele erau alaturate, ne intalneam cu numerosi intelectuali si oameni politici. Gratie lui Dorin, i-am cunoscut pe N. Manolescu, pe Dan Petrescu si pe Octavian Paler. Intr-o zi, ne-am pomenit cu un cetatean hiper-locvace si cam posesiv. Dorin il cunostea, eu l-am vazut atunci prima si ultima oara. Mi-a tinut o lectie despre cat de eroici fusesera ilegalistii (tatal sau facuse parte, inteleg, din PCdR in anii clandestinitatii, probabil ca se deda la un exercitiu de captatio benevolentiae). Se declara socialist, vorbea despre „idealurile tradate”, dadea din maini, facea cu ochiul, era ragusit, obositor si coplesitor. Nu-si ducea frazele pana la capat, insinua, se fofila, facea totul ca sa te zapaceasca. Sa spun ca avea ceva alunecos in el este un understatement. Acestia erau oamenii pe care se bizuia puterea fesenista, activisti si securisti mai mult sau mai putin reciclati. In lumea lui Ion Iliescu si Petre Roman, Emanuel Valeriu era un „tovaras de incredere”. Pentru a relua numele sale de cod, era tovarasul „Emil” sau tovarasul „Epure”. Despre rolul „epurilor” in Securitate, iata o tema generoasa…

Ne-a povestit cum a fost el “omul Europei Libere” la Bucuresti. Mintea. S-a dovedit ca fusese omul Securitatii trimis sa influenteze, sa intoxice “Europa Libera”, sa-l abordeze direct pe Noel Bernard, sa se strecoare sub pielea acestuia si sa-i ofere informatii pasamite ultra-secrete. Tinea legatura cu securistii, ii aproviziona cu analize legate de obsesia, nemesisul lor care era „Europa Libera”. Timp in care scria si texte critice pe care radioul din Munchen le socotea interesante si le transmitea. spre tara. Personaj schizoid? Impostor? Poltron? Cabotin? Toate laolalta? In mod cert, informator. Unul specializat in dezinformare. Nu era un delator oarecare. Era programat si platit pentru serviciile aduse in lupta impotriva „oficinei imperialiste”. Cum platit a fost sa utilizeze Televizunea antifrastic numita Libera pentru a instiga la fratricid.

A fost unul dintre cei mai inversunati si insidiosi artizani ai campaniilor anti-intelectuale de la inceputul anilor 90. El decidea cine sa apara si cine nu pe unica statie de televiziune din Romania, total controlata de Ion Iliescu si regimul fesenist. A fost un propagandist specializat in dezinformari, intrigi, manevre si manipulari. Facea partea din specia crapuloasa a jurnalistilor de partid, dispusi sa serveasca fara rezerve regimul, chiar daca, personal, il dispretuia pe Ceausescu. Nu a schitat niciodata vreun gest de cainta. La fel ca Tudor Vornicu. Acesta, reiese din cartea Clarei Mares despre I. D. Sirbu (o lucrare remarcabila despre care am scris pe “Contributors”), a fost chiar ofiter-anchetator de Securitate. Emanuel Valeriu a mai apucat sa troneze in CNA. La fel de principial precum o molusca, omul cadea mereu in picioare. Se invartea cu agilitate de titirez. Cu deplin temei, N. C. Munteanu l-a asezat pe Emanuel Valeriu in topul unei liste a infamiei. Un destin deprimant din ceea ce Malraux numea vremea dispretului.

http://www.europalibera.org/content/article/24340057.html

http://www.curteaveche.ro/Directorul_postului_nostru_de_radio-3-604

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Domnule Tismăneanu, vă rog scrieți acum un articol despre ion ilici-iliescu!!
    Ce ziceți, ar fi posibil?? Honni soit, qui mal y pense!!

  2. domnule profesor, doar atat despre e valeriu? La cat rau a facut acest individ, ma asteptam la un serial. Ah, desigur, nu la fel de extins ca cel dedicat unui alt mare nerusinat amintit mai sus, r thheodorescu

    • Nu voi scrie mai mult despre acest personaj. Un itinerar biografic deprimant si, daca imi ingaduiti, dezgustator. Cat despre academicianul Razvan Theodorescu, presedintele TVR care vedea cuiburi legionare in Piata Universitatii, sa scrie cei care ii cunosc bine involutia. S-a stins din viata, la sfarsitul lunii martie, un mare ganditor social, un spirit liber si curajos, profesorul Irving Louis Horowitz. Ii datorez enorm. Cartile sale despre comunismul din Cuba sunt esentiale pentru cine vrea sa inteleaga totalitarismul castrist. A fost neobosit in a protesta impotriva dictaturii din acea tara. A fost primul care a scris despre stalinizarea Revolutiei Cubane. Poate ca va veni ziua cand o strada din Havana ii va purta numele. Impreuna cu Daniel Mahoney, a scris despre Soljenitin. L-as compara cu Daniel Bell la nivelul impactului in stiintele umane, dar si asupra discursului public. Nu mai vorbesc despre lucrarile sale de epistemologie sociala, cartea clasica despre Georges Sorel, biografia critica a lui C. Wright Mills. Ultima sa carte este „Hannah Arendt: Radical Conservative” (Transaction Publishers, 2012). La editura infiintata si condusa de profesorul Horowitz (Transaction) au fost publicate ori republicate carti fundamentale: Jacob L. Talmon, „Myth of the Nation, Vision of the Revolution”, Raymond Aron, „The Opium of the Intellectuals”, Carlos Rangel, „Third World Ideology”, Pieter Viereck, „Metapolitics”, lucrari de Reinhard Bendix, Leo Lowenthal, Melvin Lasky, Robert Nisbet etc Acolo a aparut volumul regretatului politolog Michael S. Radu, „Dilemmas of Democracy and Dictatorship: Place, Time, and Ideology in Global Perspective”, o carte care ar trebui tradusa in romaneste. Prefer sa-mi dedic timpul pentru a scrie despre un intelectual exemplar, nu despre un securist detestabil. Va multumesc pentru mesaj.

  3. Eram colegi la Flacara si mergeam des pe teren,imi pupa mana (in joaca) si serios ma turna la Paunescu. In 1989 toamna era in europa si l-a rugat pe Buhiui sa il ajute sa emigreze in America. Buhoiu la sfatuit ce sa faca si el a disparut ca magarusul in ceata! In 90 il aducea pe
    Cristi Burci in Romnaia ca om mare de afaceri din America. in Romanai traieste Maraian Paraschiv care poate spune cine era Criusti Burci. Fost chelnar la restaurantul Mignnion din Los Angels si l-a prins revolutia ca chirias in curtea si casa lui Marina. Acest Valeriu a venit la Flacara, unde era cosul de ghilotina a presei romane. Paunescu a primit o pleiada de „refuzati”\ai sitemului, eu am fost unul dintre! Orcum,un portret perfect facut de Volodea,felicitari.
    Numai asa putem pastra o istorie nepervertita.

  4. Cam „scurt” dle Profesor !? Em Valeriu a fost exact asa cum l-ati descris dar evident a avut o larga contributie infama in timpul comunismului si post revolutie…Desi se prezenta ca un autentic progresist, era un turnator sinistru si un profitorr fara seaman.. Sint total de acord cu Dvs..si cu alti cititori ca ar trebuii sa extindeti in cazuri alese marturisirile si declaratiile dvs extrem de utile zilelor noastre !! cu stima J Bilco

    • Asa si trebuie … scurt.
      Trebuie sa scriem mult despre oamenii de la care putem invata ceva.
      Acestia trebuie uitati de istorie.

  5. „Platit pentru a dezinforma. Destin deprimant si dezgustator.” Bine spus. Dar, sa nu uitam de TOTI cei platiti pentru a dezinforma, de destinul lor deprimant si dezgustator, de TOTI propagandisitii, „formatorii de opinie”, calomniatorii, care indiferent ca scriu pro sau contra lui Iliescu sau Basescu sau altii din categoria lor, au ca punct comun al mizeriei lor minciuna, si de multe ori, tradarea Romaniei si a romanilor.

  6. De ce deprimant?
    A fost de partea cistigatorului, a mers cu cei puternici si a obtinut avantaje.A murit linisitit.
    Altii au murit in puscarie si ce au cistigat?
    Ce a cistigat Corneliu Coposu ?
    Nimic
    Sa fim corecti:
    -In comformitate cu un documentar BCC exista o lege a naturii si societatii:
    Non valorile si cameleonii sunt recompensati si ce este valoros este sortiti pieirii.
    Care este recunoasterea intelectualilor morti in inchisoare sau cei re-educati ?
    In schimb cei de la putere si-au proptit copii si nepotii au obtinut recunoasterea statelor din vest si le sunt colaboratori.
    M. Ralea a efectuat munca de convingere printre intelectuali pentru a intra in partid.
    Argumentul lui final era:
    -Ne aranjam noi si copiii

  7. In 2002, am asistat, in calitate de student aflat in practica, la una din cele doua sedinte saptamanale ale CNA-ului. Se supuneau la vot cel mai adesea cereri de acordare sau de extindere de licenta. Mai multi membri ai CNA-ului votau politic, pro sau contra, si nu se sfiau s-o arate. Stupefiant era insa cazul domnului Valeriu. Cu o seninatate suprema, acesta s-a abtinut la FIECARE din cele peste 50 de dosare rezolvate sau amanate in acea zi. Astfel, devenea intangibil: lasand impresia ca nu intelege prea bine cum ar trebui sa voteze si de ce, omul se punea, precaut, la adapost de eventualele repercusiuni… Apogeul a fost la finalul sedintei, moment provocat de un Emanuel Valeriu iritat ca pierde inceputul meciului (era atunci in plina desfasurare Cupa mondiala la fotbal din Japonia si Coreea). Ce atata graba? Doar nu intrau zilele in sac…

    • mi atzi adus aminte;cunoashtetzi legea lui Jante!?
      Tu nu valorezi nimic,nimeni nu este interesat in ceea ce tu gindeshti,mediocritatea si anonimatul sint optziunile cele mai bune.Daca actzionezi asha,niciodata nu vei avea mari probleme in viatza.

  8. „S-a dovedit ca fusese omul Securitatii (…)”

    Daca s-a dovedit inseamna ca n-a fost prea influent, ca n-a fost chiar molusca sa cada mereu in picioare … altii sunt respectivii, anume cei despre care vom specula mereu, dar nu vom sti niciodata cu siguranta. Dar ca si Emaniuil Valeriu s-au alaturat puterii feseniste, devenind unii dintre cei pe care se bizuia acea putere.

    • :) Mai Hantzy, ce nu pricepi tu, ca de aia te-agati cu obstinatie de un anumit tovaras, este ca acel tovaras despre care vorba cantecului „nu vom stiiiii, niciodata…”, s-a schimbat, e un om bun, il intereseaza (si) soarta tarii etc. Mai vrei ceva?

    • De pilda, unii care lucrau la Institutul de Conjunctura Economica, direct legat de Ministerul Comertului Exterior, devenit, dixit Cornel Burtica, un fel de unitate a baietilor cu ochi albastri :) Ori ofiterul „acoperit” cu numele de cod „Mihaila”. Ori „permanentii” de la ADIRI. Dar eu zic ca e mai util sa vorbim despre lucruri dovedite si sa ne abtinem de la speculatii in care cu totii putem fi experti. Exista CNSAS, sa-i respectam munca.

      • Nu e lipsa de respect fata de munca CNSAS. Dar, asa cum despre vii sau morti trebuie spus doar adevarul, tot astfel trebuie sa procedam si in cazul susnumitei Comisii. Iar adevarul e ca CNSAS se asemuie foarte bine unui pescar amator, cu undita improvizata, caruia i se permite doar pescuitul in ape cu peste mic: a fost vaduvit inca de la infiintare de managementul fostului detinut politic si senator Ticu Dumitrescu, verdictele sale au doar valoare simbolica, iar maldarul de dosare oferit nu contine decat nume lipsite de influenta. Nu inseamna ca speculam daca afirmam ca exista rechini si alti monstrii in strafundurile arhivelor – o stim bine cu totii, indiferent ca acestia or fi rosii, negri sau portocalii in ceru’ gurii. Si nici nu e interzis sa speram …

        • Nu sunt atat de sigur ca e vorba doar de nume fara importanta. Sa-i amintesc macar pe Dan Voiculescu si pe C. Balaceanu-Stolnici. Regretatul Constantin Ticu Dumitrescu nu a fost membru in Colegiul CNSAS de la infiintare.

  9. Despre morti, ca si despre vii, trebuie spus doar adevarul.
    Asa e, si va aduceti aminte de mascarada de la tvr cu ” investitorii ” italieni adusi de E.Valeriu ,
    niste amarasteni italieni prostiti de el ca le vinde bucati de litoral cu trei mii de dolari bucata ?
    Ce mai veselie era pe lichea , cum ne dadea el exemplu (negativ) de cum se privatizeaza…
    Sigur a indeplinit atunci o misiune de la secu .
    Era gazduit de alta lichea- Razvan Teodorescu, facut presedinte al tvr si academician de Iliescu.

  10. Tot n-am inteles : e un fel de necrolog in memoriam ,sau e in seria „Cine a fost EV ? Un dezinformator platit ” ?!? Oricum ar fi, e,intr-adevar reactie rapida.

    Dom’ profesor ,trebile cu angajamente si ciripeli sint mai complexe. Sigur, ar fi binevenita o serie pe subiect .Ati amintit odata de Ivan,vad ca acuma il pomeniti pe Stolnici,dar si Vlad Georgescu a avut angajament cu Secu ,pe vremea cind lucra pt. Scarlat ,la muzeu. Si Nestor Ratesh,si altii de la RFE….Si binenteles nea Basil ,cel cu care serveati o cafeluta in Germania,in ’68 . Ala chiar juca la 2 capete ,big time,nu ca Ivan. O tempora….

    • Mi se pare ca stiti foarte multe lucruri. Poate scrieti Dvs ceva care sa ne ajute sa intelegem acele timpuri si comportamente „complexe”. Nu stiu de angajamentul lui Vlad Georgescu, nu stiu pe ce va bazati cand vorbiti despre dl Nestor Ratesh. Pentru mine, Vlad Georgescu ramane ca un mare istoric si un autentic disident. Nestor Ratesh este un admirabil jurnalist, autorul unei monografii excelente despre Revolutia din decembrie 1989 („The Entangled Revolution”).

      In 1968 aveam 17 ani, nu stiu exact la care „nea Basil” va referiti. Am fost in excursie ONT in RDG, am insotit-o pe mama mea la o intalnire cu Basil Spiru (Erich Hutschnecker), profesor la Universitatea „Karl Marx” din Leipzig, membru fondator al PCdR. Au vorbit despre Patrascanu (ucis in aprilie 1954), despre victimele Marii Terori in randurile emigratiei politice romanesti, Sasha Gherea, Eugen Rozvan, Elek Koblos, David Fabian, Eugen Rozvan, Timotei Marin si Lenuta Filipovici (Maria Ciobanu), nu „am servit o cafeluta”. Spiru ii cunoscuse pe toti. Ulterior, am aflat ca fusese el insusi implicat in acel angrenaj terorist, ca era unul dintre apropiatii lui Walter Ulbricht. Cum banuiesc ca nu erati de fata la acea discutie, nu pot decat sa pretuiesc ca-mi cititi scrierile cu atata atentie :)

      Pe tema Ivan Denes:

      http://www.contributors.ro/societatelife/papusa-papusarilor-destinul-intortocheat-straniu-si-nenorocit-al-lui-ivan-denes-i/

      http://www.contributors.ro/politica-doctrine/3697/

      http://www.revista22.ro/articol.php?id=11684

      • Comentariul meu nu s-a dorit in nici un caz polemic (nu vad motivele) ,ci doar observatia ca e un subiect ce merita mai mult decit 2-3 paragrafe. Poate era util daca ati fi facut trimitere la sentinta in chestie –cu permisiunea dvs. o fac eu :

        http://www.cnsas.ro/documente/monitoare/2011/Valeriu%20Emanuel.pdf

        Now ; 1) angajamentul lui Vlad Georgescu poate fi vazut la CNSAS ,in copie,din cate stiu ,dupa obtinerea acreditarii,precum stiti. Nu m-am referit la activitatea de istoric a lui VG,pen`ca nu era in chestie. Precum spuneti ,despre morti numai adevarul,therefore….Doar stiti ca o personalitate ,mai mult sau mai putin complexa,are mai multe fatzete –si am amintit cele 2 nume pentru ca nu numai Stolnici (de care pomeniti) e un asemenea caz.
        2) in cazul lui Ratesh , acelasi comentariu –vorbiti cu cei de la CNSAS. (inainte de emigrarea in Israel a avut alt nume). As aminti,in trecere ,faptul ca gresesc cei care cred ca odata dosarul distrus si microfilmul disparut dispar chiar toate urmele. Exista ,pe vremuri , celebrul CID(Centrul de Informare si Documentare) ,unde toate,dar ABSOLUT TOATE datele erau stocate informatic . Acolo se intalnesc si informatorii,si colaboratorii (adica cei PCR cu aprobare) , gazde ,rezidenti sau persoane de sprijin (dar si alte categorii). Sigur ,nu sint fotocopii de angajament si ciripeli,dar sint TOATE datele necesare –data recrutarii,nr. fisei din cartoteca de retea,nume de cod,etcsamd. La fel si pentru cei urmariti sau doar supravegheati. Baza de date exista ,sigur,cu coduri specifice ce trebuie cunoscute si intelese,dar e COMPLETA (inclusiv datele de la 0544 si 0110). So….
        3) eu am scris Basil si nu `Bazil`cum ma citati .Si sigur ca vorbeam de Spiru,de cine altcineva….Si din nou,nu ma refer la aspecte pedagogice ,ci la alte fatzete,ca daca o luam asa ,fiecare avea o profesie si un loc de munca (acoperit sau nu). Legaturile lui cu Stasi si nu numai sint notorii in inteligence community,chiar nu stiati ? Si da, la ’68 ma refeream,si la acea intalnire –nu trebuia sa fiu de fata ca sa stiu,nu ? Am scris „cafelutza” in loc de tete-a-tete ,pahar de vorba ,etc ( e doar un comentariu,nu o disertatie). Nu e nici o problema cu acea vizita,va doresc sa vizitati acele locuri cit de des. Nu stiu sa fi scris dvs. pe acest subiect,poate doar in „Parinti si copii…” ,dar inca nu a aparut.

        Dom’ profesor,ceea ce am vrut sa spun e ca acest subiect e complex (Valeriu „Epure”, Secu,duplicitati,personalitati, Pacepa ,etcsamd) si e pacat de expediat in cateva randuri ,ca mai mult se creeaza confuzie. Au scris si altii mai sus acelasi lucru.

        Si poate amintiti (ca doar stiti) ca si in occidentul democratic se foloseau aceleasi metode si tehnici , utilizind ziaristi,academici ,etc. A facut-o FBI (dar mai ales NSA),apoi la nord RCMP (dar mai ales CSIS) ,and so on…Acuma e la fel,numai ca instrumentele sint diferite –deh,tehnica operativa,bat-o vina. Deci cei care semnau pactul cu diavolul pt. un pasaport (de turism ,in cazul Valeriu,Stolnici,si toti ceilalti) , de studii (d-na Plesu and similars) sau definitiv (pentru actiunile Venus 1 si 2) trebuie judecati in context ,la nivel global (mondial).

        Apreciaz ca mi-ati raspuns cu promptitudine !

        • Am scris despre intalnirea din 1968 cu Basil Spiru, iar textul este usor accesibil: „De exemplu, in iulie 1968, am insotit-o pe mama mea, o veteran a Brigazilor Internationale din Razboiul Civil din Spania .. intr-o excursie in ceea ce pe atunci se numea Republica Democrata Germana. Le Leipzig ne-am intalnit cu Basil Spiru (Erich Hutschnecker), unul dintre fondatorii PCR, care in anii 30 fusese membru al delegatiei PCR la Comintern. Cand i-am mentionat pe-atunci recenta reabilitatre a Elenei Filipovici de catre Nicolae Ceausescu (aprilie 1968), Spiru a comentat sardonic: ‘Da, a a fost impuscata, dar numai dupa ce i-a dat pe mana NKVD-ului pe multi altii!” Intors la Bucuresti,am fost socat sa aflu de la un alt veteran al PCR, Iacob Feurstein Adam (a carui sora, Paula Bessler a fost casatorita cu prim-adjunctul ministrului de interne al RDG, Herbert Grunstein, un veteran al Razboiului Civil din Spania) ca Spiru insusi avusese un rol important in fabricarea acuzatiilor impotriva Elenei Filipovici si a altor militanti exilati. In aceasta poveste borgesiana despre interminabile tradari, comploturi si crime, nimeni nu se poate pretinde inocent, cu atat mai putin cei care, in mod deschis sau pe ascuns, au usurat sarcinile criminale ale ‘organelor” . (Vladimir Tismaneanu, „Stalinism pentru Eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc”, traducere din engleza de Cristina Petrescu si Dragos Petrescu, Polirom, 2005, p. 97).

          Paula fusese colega de liceu, la Botosani, cu mama mea. A fost prima logodnica a lui Valter Roman (Ernst/Erno Neulander). Recomand analiza optiunilor morale in totalitarism din excelenta carte a lui David Satter, „It Was a LOng Time Ago, and It Never Happened: Russia and the Communist Past”, Yale University Press, 2012, pp. 142-166 (n special cazurile Alexei Kuznetsov si Anastas Mikoian).

          Multumesc pentru detaliile oferite si pentru link. As avea si eu o intrebare: cum priviti destinul intelectual si moral al istoricului Florin Constantiniu, membru al Academiei Romane, decedat acum cateva zile? Indeosebi in lumina celor scrise despre rolul sau de informator la Institutul „N. Iorga” de catre regretatul Serban Radulescu-Zoner.

          • 1)Daca va voi spune ca n-am citit inca „Stalinism pt. eternitate” o sa ma credeti ? Desi am textul in forma electronica (ambele versiuni). Dar vine si asta,sper curind. Va multumesc pentru citat–foarte interesant. Vedeti,dom’ profesor,este o vorba : un secret in doi nu mai e secret . Precum stiti, multi din cei care plecau peste hotare ,la intoarcere faceau o mica „dare de seama” .Pe linga cea facuta de ghizi. Dar,vedeti dvs.,nu numai in RO cind te intalneai cu straini (mai ales importanti,dintr-un punct de vedere sau altul) le povesteai apoi si serviciilor. Se practica in toate statele satelite,inclusiv,binenteles,GDR. Asa ca nea Basil a povestit despre asta la Stasi ,pentru ca erau lucruri care erau interesante si pentru ei. Stasi,dom’ profesor, nu se ocupa numai de finantarea RAF sau a lui Ilici. Acum cred ca ati inteles …

            2)Botosani a fost intr-adevar , in anii ’30 ,un centru de formare pentru true believers , majoritatea formati de Scarlat . Componenta feminina era preponderenta.
            Cu un lucru nu sint de acord in citatul dvs. „….nimeni nu se poate pretinde inocent …”. Bimbi a fost si puteti fi mindru de asta !
            Nu stiam despre Paula ca logodnica a lui Valter Roman. El venise la Moscova din Spania gata insurat (ca si Hortensia) si apoi au fost divorturile.In sfarsit ….

            3) re. optiuni morale in totalitarism indraznesc sa va recomand o lucrare aparuta in 2005 :”Hitler’s Beneficiaries” autor Gotz Aly , editia engleza la Metropolitan Books,in 2006. Pina o gasiti ,am lasat-o pt. dvs in forma electronica aici (apasati si descarcati) :

            https://rapidshare.com/#!download|703p2|4095132613|pentru_prof_Tismaneanu.epub|1299

            E in format epub,dar daca va e greu pot sa fac conversie in pdf sau word.
            Indraznesc sa va recomand lucrarea (desi nu am expertiza in politologie) pentru ca inteleg ca dvs. urmariti la nivel individual ,insa la nivel de mase e mult mai interesant (apud Le Bon).Fiind de formatie primara sociolog,cred ca o sa va placa. Extrapolati apoi la nivelul Americii azi si poate veti gasi similitudini surprinzatoare.

            4) Acuma despre prof. Constantiniu. Va marturisesc eu ma abtin a vorbi despre cei f. recent decedati , o anumita perioada. Adica , dom’ profesor , exista la romani , printre altele,un lucru sacru –cultul mortilor. A comenta anumite aspecte mai disputabile ,sa spun asa, in zilele de doliu,mi se pare ,personal,un sacrilegiu,sau daca vreti,o blasfemie .Nu bat vreun apropo ,incerc doar sa explic o retinere,dupa standardurile mele.
            Voi spune totusi doua vorbe , re. la ceea ce ati intrebat : oamenii sunt nu numai supt vremi,ci si supt vremuiri. Oare care ar fi fost destinul intelectual si moral al sau de ar fi fost contemporan cu Iorga ? Stiu ca ce a scris Zoner e adevarat (total si complet).Chestia e: daca Zoner era in locul acad. Constantiniu ,nu ar fi facut la fel ? Si daca Constantiniu ar fi fost in locul lui Zoner,nu scria ca acesta acum ? Dom’ profesor , trebuia sa fie si un Constantinescu si un Zoner. Sa ne bucuram ca au existat (asa cum au existat) si sa luam de la ei ce au dat bun ,profesional ,si unul si altul . Ce credeti ,daca Pantiusa (ca tot nu l-ati pomenit demult) nu exista , Foris traia mai mult ?
            Cred ca am raspuns ,oarecum printre rinduri (din cauza constrangerii morale amintite) la ceea ce ati intrebat. M-am mirat insa ca nu am vazut , zilele trecute ,aici sau pe wordpress ,un material de genul ;” Cine a fost Florin Constantiniu ? …”. Si m-am bucurat,sincer,zicind ca e un semn bun. Vorba ceea : la veillese c’est la sagesse !

            • Multumesc pentru raspuns, il pretuiesc. L-am cunoscut, relativ bine, pe Florin Constantiniu. Voi povesti discutiile purtate de-a lungul anilor. Cum poate stiti, a vorbit, impreuna cu Dinu C. Giurescu, la lansarea „Marelui soc”. A spus unele lucruri greu digerabile de catre Ion Iliescu (pe tema coruptiei). L-am invitat sa faca parte din Comisia Prezidentiala, mi-a trimis un raspuns cordial, dar a refuzat. Ulterior, a scris unele lucruri care m-au intristat. N-am putut intelege convertirea sa din ultimii ani de la buharinism (comunism soft) la un fel de neo-pasunism visceral anti-american, anti-occidental si anti-capitalist. Desi, daca ma gandesc bine, pot vedea cum se contopesc aceste pozitii…

              Daca nu-l ucidea Pantiusa (mai precis, soferul sau) pe Foris, ar fi facut-o altul. Dar daca nu ar fi ordonat acest lucru cei patru secretari ai CC (Dej, Ana, Luca, Teohari), Foris n-ar fi murit ucis cu o ranga in cap.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro