sâmbătă, decembrie 7, 2024

PNL-PDL: un vis al Casandrei?

Cred ca o uniune/alianta PNL-PDL este o greseala, chiar daca se desfasoara sub semnul vechiului proiect al ‘alternativei la PSD’. De fapt, tocmai pentru asta. Sa fim eficienti: sunt cel putin doua probleme aici. Prima si probabil cea mai evidenta e ca a mai fost propusa, au fost castigate si niste alegeri, dar a fost abandonata destul de repede dupa. A doua e mai tehnica, tine de sistemul nostru de vot si de modul in care el poate transforma o legitimitate substantiala relativa intr-una formala absoluta.

Prima problema: conform experientei anterioare, proiectul alternativei la stanga PSD-ista pare o ambitie de circumstanta. Tine de politica si calcul, nu de ideologie. Filosofia de partid sta mai curand sub umbra calculului politic (daca iti da voie sa fii mai flexibil cand inchei o alianta, iti da voie la fel de usor si cand o rupi). Argumentul e la indemana: si PNL, si PDL au avut intelegeri si aliante cu PSD; ale PNL-ului s-au intins pe o perioada de aproape opt ani, daca nu ma insel. Concluzia e ca proiectul alternativei poate fi suspendat de fiecare data cand nu se mai potriveste cu situatia. Rezultatele euro-parlamentare ale PNL si PDL ne lasa sa intrevedem posibilitatea unei alternative la PSD/ USD prin simpla insumare, dar experienta ne spune ca e mai curand o simpla strategie. Asta ar fi un prim aspect. Celalalt e ca a relua un astfel de proiect (nu stiu cum o sa se uite ca a fost dinamitat chiar de proprii lui eroi –Orban sau Crin Antonescu sunt dintre ei- dar in fine, lumea mai uita), te obliga sa-ti reiei intr-un registru grav dar si uzat vechiul discurs impotriva PSD (coruptia, plagiatul etc). Cred ca absenteismul masiv din 25 mai si activitatea DNA din ultimii ani sugereaza dimpotriva ca problemele cu justitia nu au culoare politica (citesc chiar acum de exemplu despre niste deputati timisoreni ai PDL urmariti penal, aici); tema consolidarii statului de drept ar fi fara indoiala cusuta cu ata alba daca PSD/ USD n-ar face vreo prostie istorica pentru a-si strica relatiile cu UE din nou.

A doua problema e direct dependenta de sistemul de vot. Ce vreau sa semnalez, fara sa intru intr-o discutie tehnica, e ca modul in care el iti da voie sa convertesti o legitimitate substantiala (reala sau data de cei care iti vin efectiv la vot) intr-una formala (in parlament) creeaza probleme (atunci cand prima, se intelege, e mai slaba). Sa o numim colocvial ‘reprezentativitate reala slaba’.  Nu e nevoie de discutii prea multe, ceea ce numesc reprezentativitate reala slaba se poate vedea in natura sau predispozitia referendara a politicii romanesti in ultimii ani. Daca legitimitatea formala iti da dreptul sa ignori alegatorii absenti (uneori chiar propriul electorat, cand decizi sa rupi alianta care te-a adus la guvernare), cu o legitimitate substantiala redusa, ceea ce numesc legitimitate formala absoluta devine in genere un lucru destul de usor chestionabil; nu lipsesc surprizele antisistem de tip Nicusor Dan in 2012 sau protestele Rosia-Montana din toamna lui 2013 (daca va mai amintiti, politicienii sunt prinsi toti pe picior gresit in acest ultim caz; PNL incearca sa faca pasul pentru a iesi din offside adoptand rapid o atitudine pro-proteste, dar  raman acolo destui, propriul ministru, Daniel Barbu, si evident colegii de la PSD); as putea adauga ca la nivelul surprizelor avem pentru prima data independenti cu agende explicit social-religioase precum Costea sau Capsali (lipsa lor de succes, prin comparatie cu Mircea Diaconu, promovat probabil destul de PSD impotriva PNL, ne obliga sa cautam explicatii mai curand de partea strategiei si a mijloacelor, decat de cea a mesajului/profilului).

Ce cred ca ne spun lucrurile astea e ca a judeca intreaga chestiune plecand exclusiv de la realitatea PSD-ului s-ar putea sa fie o fundatura. In orice caz, te restrange la aritmetica si la o disputa in special pe electoratul activ. O alternativa (la ‘alternativa’) ar fi mai curand un PNL lasat departe de reunirea celorlalti la dreapta sub o sigla si o filosofie diferita de a PNL (personal cred ca PNL a iesit destul de bine din alegeri, adica daca a pierdut e pentru ca electoratul n-a prea inteles de ce a parasit USL; acum s-ar putea sa inteleaga si mai putin de ce s-a aliat cu fostii adversari pentru a lupta impotriva fostilor aliati). Asta ar deschide politica romaneasca atat extern, cat si intern: extern, continuitati mai largi cu congenialii europenii si evident mai veritabile; intern, plaja de acoperire si legitimitate substantiala (si formala) ar spori, iar in perspectiva alegerilor ar fi mult de castigat, evident daca acest lucru ar reusi. Sunt de parere ca cei care i-ar fi votat pe unii ca Capsali sau Costea si-au dat votul unui partid ca PSD doar pentru ca-l simt mai putin arogant si ‘cosmpolit’ sau mai ‘apropiat’ decat pe celelalte. Sunt de parere si ca ideea unui singur partid de dreapta e o mare greseala. Cand doar 34.7% din cetatenii cu drept de vot iti vin la vot, e probabil timpul sa te gandesti la schimbari.

Intregul areal abunda de analize, dar negocierile PDL-PNL si reluarea vechiului lor proiect sunt prea problematice pentru a ramane pe margine. Singura baza clara e de natura aritmetica. Aritmetica asta s-a dovedit inselatoare de cateva ori (romanul voteaza uneori surprinzator, vezi Basescu in 2004, Nicusor Dan). Pe de alta parte, a-ti pune problema in felul acesta inseamna a-i ignora pe cei care n-au votat (in numar foarte mare. Or surprizele sunt inevitabile. Cum euroscepticismul european e proeminent si sfidator la adresa est-europenilor, nu doar la adresa extra-europenilor, nu cred ca e nevoie sa asteptam aparitia unei imigratii extra-europene musulmane si sarace, asa cum sugera prof. Cioroianu la tvr 1 in 26 mai, ca sa asistam la aparitia unor radicali eurosceptici si la noi. Euroscepticii europeni mi se par la fel de puternic deranjati de imigratia crestina si legala est-europeana cum sunt de cea musulmana i/legala extra-europeana, daca nu cumva chiar mai deranjati (probabil pentru ca prima e mai greu de controlat si limitat decat cealalta). Pentru a simplifica, sunt de parere ca avem nevoie de o formatiune cu adevarat de centru-dreapta (o expresie atat de golita de continut, in peisajul european are o intelegere mai curand traditionalista si sociala). Asta ar restrange ambiguitatea unui partid ca PDL, pana aici penduland intre ceva cu un profil neo/conservator (mai curand republican decat european), destul de bine sustinut de asa numitii ‘intelectuali ai lui Basescu’ et al., si un liberalism libertarian si cosmopolit sau civic (asocierea sau unificarea cu PNL dimpotriva o accentueaza); in egala masura, ar deschide nu doar dreapta, ci intregul esicher politic spre un cetatean pana acum ignorat sau chiar sfidat de politicieni, dar din ce in ce mai constient de intreaga situatie si experienta europeana (complicata); ne-ar furniza, de ce nu, si cu un spor de predictibilitate si legitimitate (reala si/sau mai putin referendara) pe termen lung. O dreapta mai puternica nu poate sa fie monolitica, nu cand aproape 70% din cetateni iti spun ‘pas’ atunci cand le ceri votul.

Visul (visele) Casandrei e premonitia unei fatalitati. Cunoastem povestea familiei lui Priam si a Troiei. Sper ca temerile astea sa nu se transforme intr-un astfel de vis, asa cum sper intr-o politica orientata mai curand spre cetatean decat intr-una exclusiv a aritmeticii si/sau a adversarului.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Ma indoiesc eu ca alianta va rezista prea mult, maine poimaine ii auzi balacarindu-se in traditia damboviteana…
    Eu nu am vazut in Romania 2 partide romanesti(UNPR si PC nu-s partide!!) sa se inteleaga si sa guverneze impreuna !
    Mai degraba fiecare partid romanesc s-a inteles si a guvernat alaturi de UDMR, asa ca le propun ca urmatoarea alianta sa o faca cu UDMR!!!
    Glumesc desigur, dar astept sa vad cat tine si aceasta „mareata” alianta…
    Alianta lor, adica pentru ei = marii perdanti in lupta cu PSDul corupt si hot, PSD care fura tot si lor nu le mai ajunge nimic….. ca despre noi, despre Romania nici o vorba nu am auzit la viitoarea alianta….
    De fapt, cum si mai ales ce sa schimbi cu aceiasi vechi politicieni?!

    • Stiti sigur ca e vorba de alianta? I-am auzit pe unii vorbind de un partid unic. Toti adera in orice caz la ideea unei drepte monolit (alianta sau altceva), PNTCD, AC (Razvan Ungureanu), PMP (de ex Udrea, Preda; Papahagii are alte idei, dar nu stiu cat conteaza el, daca Udrea e la carma); nu l-am auzit inca pe Neamtu. Ce cred ca ce se asteapta e Congresul PNL, nu era probabil in plan. Terenul ptr un partid e propice.
      Si de schimbat se vor schimba, nicio grija: daca nu inteleg sa se revizuiasca singuri acum, ii vor revizui si schimba altii mai tarziu.
      Multumesc

  2. E util probabil sa amintiti de proximitatea ideologica (sau lipsa ei) ca „prima problema” intr-o alianta PDL-PNL doar ca ar fi simplist si raspunsul e partial dat chiar de demersurile PNL de aderare la PPE.
    Toate aliantele politice sunt prin natura „de circumstanta”, sunt expresia adaptarii la o noua configuratie politica rezultata de obicei din procese electorale sau aglomerari/diviziuni ideologice.
    In Romania, partidele si aliantele nu sunt structurate pe baza unor ideologii, acele programe si manifeste ideatice sunt doar pe hartie, ca de altfel la numeroase alte partide din Europa, ele nu au nici un fel de importanta cand vine vorba de crearea unor majoritati parlamentare pentru a guverna.

    A doua „problema”, numita de dvs. a „reprezentativitatii reale slabe”, se regaseste absolut peste tot in Europa, in orice democratie ce cunoaste problema absenteismului sau alegerilor intermediare de pe parcursul unui ciclu electoral. Nu e relevanta pentru Romania, ci pentru democratie in general.
    Un exemplu proaspat dintr-o veche democratie europeana: partidul „socialist” din Franta e la guvernare, avand o majoritate parlamentara absoluta obtinuta datorita unui sistem de vot ce ignora proportionalitatea. La alegerile europarlamentare, dupa 2 ani de la victoria in legislative, PS-ul francez a obtinut 14% din voturile celor 43% care au venit la vot. Iar presedintele socialist Hollande este cel mai nepopular presedinte din istoria celei de-a V-a republici franceze, doar 11% dintre electori l-ar mai vota maine in caz de alegeri prezidentiale. Doar ca Franta nu are o Antena3, nu sunt alegatori in fata la Elysee sa strige „iesi afara javra ordinara”.

    Miscarea PNL, de asociere/fuziune cu alt partid influent in teritoriu si viitor coleg in PPE, e una logica, strategic si ideologic. La fel si decizia PDL, e singura ce poate oferi substantialitate structurala ideii pana acum relativ utopice de „mare partid de dreapta”. Nu e nici un fel de eroare in aceasta decizie si ea e valorizata chiar mai mult de dl Antonescu, care demisioneaza si renunta la a candida in toamna. Lucru rar in politica romaneasca, merita salutat indiferent de calcule politicianiste.

    Evident, nu exista aditionari mecanice cand e vorba de vot, nu exista electorate „captive” cu adevarat, dinamica lor depinde intotdeauna de discursul electoral, de oferta candidatilor. Asa cum PSD-ul nu e deloc sigur ca va primir voturile lui Diaconu intr-un ipotetic tur 2, nici PNL-PDL nu au siguranta ca vor obtine in primul tur fix procentul insumat de alegatori de la europarlamentare. Mai ales ca e vorba de alegeri oarecum diferite ca impact emotional in electorat.

    Dreapta „justitiara”, cea care are tendinta nefericita cateodata de a dispensa certificate de buna purtare politica/ideologica (ce se mai aude cu dl deputat PMP cautat de DNA prin Parlament?! Si de primarul nemtean suspect penal ce i-a oferit dnei Udrea un loc de deputat?!), are acum posibilitatea sa „moralizeze” noua constructie politica si cu siguranta ar avea parghii mult mai eficiente din interiorul noii aliante, decat cele obtinute prin acuzatii si anateme aruncate pe canale mediatice care nu vor face decat deliciul Antenei3 si vor oferi munitie PSD-ului.

    • Nu sist de vot e probl mea, e limpede ca unul perfect nu exista (exemplul Frantei e bun), ci partidele si modul in care inteleg ele sa faca politica; sist de vot e evident problematic, ptr ca mi se pare ne lasa sa ne spalam pe cap cu un politician lenes si oportunist (bine protejat in conditiile astea de ceea ce numeam reprezentativitate formala), dar discutia asta trebuie purtata altfel. Ce spun eu e ca atunci cand suportul tau relativ e subtire (la urne), ce ai de facut tu nu e sa devii si mai subtire (pe teren), in speranta ca prin paradox sau prin vreo smecherie a naturii, o sa devii mai mare (la urne si pe teren) –asta inseamna un singur mare partid de dreapta; sa ne intelegem, asta e registrul reprezentativitatii substantiale. A uni doua partide mari, care intre timp s-au facut mici, s-ar putea sa functioneze nu dupa legile aritmeticii, ci dupa cele ale politicii: absenteismul nostru masiv mi se pare ca are un mesaj care se cere descifrat altfel, ultimii ani de politica romaneasca si valulul de euroscepticism si radicali care a produs consternarea Europei mie unul mi se par absolut semnificativi. Vedeti ca media europeana a prezentei e de 43.11%; noi avem cu aproape 10 pct procentuale mai putin (poate mai mult ca in 2009).
      Exemplul Frantei e bun si din unghiul in care am pus eu probl: au o deschidere infinit mai buna decat noi la nivel de partide importante (sau suport politic real sau relativ), prezenta la vot e aproape de media UE, dar alegerile sunt castigate de extrema dreapta. Concluzia e simpla si nu te poate indruma decat pe directia deschiderii si a schimbarii de viziune, adica pe linia cetateanului.
      Cand tot ce ai in cap sunt circusmtantele si strategiile sau calculele, mai devreme sau mai tarziu vei plati acest tip de politica cu varf si indesat (o facem deja, dar se pare ca n-am fost inca zguduiti cum trebuie).
      N-as gasi lucrurile astea atat de naturale in locul dvs.
      Toate cele bune

  3. Autorul acestui articol se poate considera fericit că trăieşte în timpurile noastre, şi nu în antichitatea pe care o menţionează şi reclamă ca dovăditoare în articol. Spun asta pentru că în acele vremuri aducătorii de veşti rele erau adesea decapitaţi…

    • Multumesc ca va ganditi la pielea mea. Adevarul e ca mai toti cei care au venit cu vesti proaste au fost primiti prost. Ma gandesc de ex la profetii evrei din VT. Casandra, si ea, a sfarsit-o prost, dar mai curand in calitatea ei de concubina a lui Agamemnon decat de vestitor de prapastii. Oricum asta era atunci
      Azi e in mod clar altceva. Si asta nu ptr ca, vezi doamne, ne da civilizatia afara din casa; ci ptr ca in dorinta de a ne elibera mai mult de lipsurile conditiei noastre, am intors visele spre trecut (asupra caruia avem control) in loc sa le lasam sa ne vorbeasca despre viitor (pe care nu prea il controlam; stim de la greci cat de putin conteaza sa-ti cunosti viitorul ptr a-l preveni; si evreii ne-au arata ceva in materie). Casandrele, daca vreti, nu doar ca n-ar fi disparut, dar abia azi ar fi avut ocazia sa fie ascultate cu adevarat, sa devina celebre sau sa faca multi bani; se intelege, daca ar fi inteles care e treaba si s-ar fi apucat de psihanaliza
      :)

      • Mă bucură mult că mai întâlnesc pe cineva care nu şi-a pierdut simţul umorului, deoarece pe mai toate platformele care acceptă comentarii publice se discută atât de încrâncenat, încât te apucă groaza. Umorul, ironia sau chiar polemica, pot să aibă un efect deosebit de constructiv, în momentul în care părerea „celuilalt” este respectată, chiar şi atunci când conţine critică.
        Euforia generată de oportunitatea de a alege „răul cel mai mic” (care este a priori considerat un mare bine) mi se pare lipsită de autenticitate. Cred că provine, ca şi fluieratul pe întuneric, din teamă.
        Nu oricine are curajul, într-un astfel de moment de orbire generală, să lupte împotriva curentului.

  4. Vedeti? Cind nu ne chinuiti cu BOR, scoateti articole f. bune :)

    Absolut de acord cu d-voastra. X% PNL + Y% PDL nu inseamna ca PNL + PDL o sa ia X+Y %

    Iar politica dreptei unite va fi bazata pe definirea in antiteza fata de PSD, obviously. Altceva nu au.

    • Ar putea insemna X%+Y%+Z%, unde Z>0.

      Mai ales in turul 2 cand candidatul PDL+PNL (probabil d. Iohannis) va aduna toate voturile anti-PSD.

      Nu spunea d. Basescu ca visul d-lui este sa nu ajunga d. Ponta presendinte?

  5. Sa fim eficienti: doar doua chestiuni!
    1. Nicusor Dan, din pacate, nu este un exemplu de succes. Romanii nu au votat surprinzator in cazul lui: nici macar nu a reusit sa intre in consiliul general. Ne-a numarat excelent: tinerii si relativ tinerii activi, corporatisti sau antreprenori suntem sub 5%. Astia suntem noi. Ni se pare ca suntem multi, ne uitam in dreapta, ne uitam in stanga dar, de fapt, intr-o metropola ca Bucurestiul suntem sub 5%. Ce o fi in restul tarii…
    2. PNL + PDL. Nu cred ca exista prea mari iluzii aici. Ceea ce exista, insa, este o alternativa la PSD. O alternativa care permite ca, macar, puterea completa sa nu fie acaparata de PSD. Asa cum s-a demonstrat PSD-ul nu are nicio jena europeana sau de alt fel sa promoveze legi care sa-l avantajeze direct sau care sa intimideze justitia. De asemenea, Europa i-a permis foarte multe Ungariei lui Victor Orban si nu cred ca Romania va fi o exceptie. Da, exista o oarecare societate civila dar este foarte util sa existe si o forta politica impotriva PSD. Daca presedintele ar putea fi de la aceasta forta politica ar mai echilibra un pic lucrurile. Nu toate alternativele sunt la fel de proaste, asta este doctrina antenei 3. Poate ca PDL si PNL s-au despartit, poate ca PNL a si guvernat cu sprijin PSD dar acei cativa ani de colaborare au reprezentat un real progres. Nu a fost nevoie ca Monica Macovei sa stea 8 ani, a realizat lucruri importante in doar 2. Din pacate nu putem avea o guvernare competenta tot timpul dar cate un ministru bun (ce ciudat, majoritatea vin de la dreapta!) accidental mai indreapta lucrurile (Monica Macovei, Daniel Funeriu).

    • Nicusor Dan a fost un fenomen. Nu trebuie sa va spun acum cum si-a strans semnaturile sau cum si-a facut el campania, toate astea au contat; vedeti ca cei care i-au dat voturi la Primarie, nu i-au dat si la pozitia de consilier; ar fi fost usor consiler altminteri. Dar nu e doar Nicusor Dan, e apelarea obsesiva a politicienilor la referendum, e valul de euroscepticism etc. Nu cred deloc ca ideea unui mare sau singur partid de dreapta e buna. E suficient sa luati protestele de anul trecut impotriva exploatarii de la Rosia Montana. De-o parte valul popular de nemultumire, de cealalta clasa politica, in bloc. Cum de n-au stiut politicienii? Credeau ca au de-a face cu cateva ONG-uri si niste ametiti de hipsteri si ecologisti sau avocati. N-as subestima lucrurile astea, nu dupa rezultatele de acum
      Am trait pana acum fara alternativa liberala la PSD. Nu stiu de ce trebuie s-o reluam. Pe PNL l-a durut undeva de ea atatia ani. Si chiar, cum formezi o alternativa dupa povestea asta, cu ce curaj te duci tu in fata oamenilor? Apoi PSD nu e singura realitate politica din Romania. Absenteismul e daca vreti de doua ori cat scorul PSD/ USD la alegerile astea. Gasesc ca nu e doar cinic ca poti sa te gandesti la alegeri fara sa-ti pui probl unde ai gresit fata de oamenii astia, ci si naiv cand iti inchipui ca ai sanse de succes ignorandu-i.
      Presedintele echilibreaza nu echilibreaza, am vazut ce si cum face el fara o majoritate in Parlament, mai ales cand e in conflict cu ea. Cred ca e o nevoie de o schimbare puternica de macaz in politica romaneasca si de niste noutati, dar nu ca AC sau NR (alte versiuni ale dreptei)
      Multumesc

    • Pai, dragă Alexandru, e bine ca sunteti numai atatia. Dar nu e dubios ca minoritatea asta corporatist-hipsterista isi construieste ideologii si teluri nu numai independent de poporul asta, asa cum e el (ce-o fi in restul tarii, te intrebi fara sa raspunzi), dar chiar in contra lui…

      Sper, sincer, ca poporul sa va reziste si voua, asa terfelit cum e.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Balasoiu
Constantin Balasoiu
Master in stiinte politice (la FSPUB), a publicat articole la Idei in Dialog (2006-9) si Revista 22 (2011)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro