joi, martie 28, 2024

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Hai să vedem despre ce e vorba în acest document pentru că dezbaterea de până acum a fost cam superficială. În primul rând, trebuie să înţelegem patru adevăruri fundamentale despre PNRR:

1. PNRR nu e o finanţare pe proiecte

2. PNRR nu e o finanţare pe proiecte

3. PNRR nu e o finanţare pe proiecte

4. PNRR este despre reforme

Asta înseamnă că fără schimbări în sectoarele incluse, în direcţiile agreate cu UE, NU se dau banii chiar dacă proiectele ar fi în principiu bune. Iar dacă s-au plătit bani în avans dar reformele promise nu se întâmplă, finanţarea se blochează chiar dacă proiectele se derulează bine pe teren. Deci fondul ăsta NU merge ca cele Structurale pe care le ştiţi de anii trecuţi şi nu trebuie confundat cu Bugetul multianual 2021-2027 (“cele 50 de miliarde”).

PNRR trebuie privit ca o matrice de condiţionalităţi şi benchmarks de tip MCV, unde toată lumea e monitorizată pe progres de două ori pe an. Şi nu sunt doar patru benchmarks pe justiţie ca în MCV, ci o puzderie, în nenumărate domenii. Scopul principal e să se facă reformele; cheltuirea banilor e în subsidiar.

Încă patru adevăruri fundamentale despre PNRR

5. Fiecare minister trebuie să trimită nu doar proiecte, ci şi o matrice de reforme ataşată lor. Bună parte din ministere şi administraţie NU a înţeles lucrurile de mai sus şi trimite în continuare în PNRR proiecte, mai bune sau mai rele, dar fără reforme ataşate. Asta e principala dificultate în negocierile cu Comisia: cerem bani dar fără să spunem ce anume vrem să schimbăm, nu doar să construim.

6. Ultima plată din PNRR se poate face în 2026. Tot ce nu-i terminat trebuie să continue din fonduri proprii. Practic avem la dispoziţie doar un cincinal, nu şapte ani (plus prelungiri) ca la Structurale, deci proiectele trebuie executate toate în acest calendar.

7. Suma alocată României în granturi a fost încă din 2020 stabilită la 29.2 miliarde euro (13% din PIB). NU s-a “pierdut” nimic la negocieri până acum şi nu s-a pus problema vreodată să primim 42 miliarde euro. Confuzia vine din aceea că guvernul a decis să adune mai multe proiecte decât se puteau finanţa (cu vreo 35% în plus) astfel încât, dacă unele se resping, să aibă altele la îndemână pe listă. Această confuzie este şi deliberat întreţinută în polemica politică.

8. Suma de 29.2 miliarde euro trebuie să includă un minim de:

Cum se derulează financiar PNRR

  • Toată lumea depune planurile naţionale agreate până în mai-iunie 2021
  • Apoi începe altă muncă grea: fiecare ţară face un Plan de Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial.
  • Prefinanţarea (13% din sumă) ni se virează la două luni după aprobarea PF. În funcţie de cum ne mişcăm, poate fi octombrie 2021 sau mai târziu.
  • De două ori pe an facem un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor cum eram obişnuiţi până acum. La ele ataşăm o cerere de plată conform calendarului agreat în PF.
  • Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor. Deci dacă ai promis reforma pensiilor sau ANAF, de exemplu, şi n-ai făcut-o la termen, se blochează banii chiar dacă lucrările pe proiecte sunt în grafic. Cu cât se decalează mai mult plăţile, cu atât e mai puţin probabil să te încadrezi în termenul de cinci ani. În plus se verifică încadrarea în cele 37% cheltuieli pentru “verde” şi 20% pentru digitalizare iar abaterile duc de asemenea la nedecontare. Ministerele vor trebui să poată gestiona deci simultan şi graficele de lucrări, şi categoriile de cheltuieli şi avansul reformelor promise.

Unde suntem cu PNRR astăzi, 7 mai 2021? Care sunt problemele?

Negocierile cu Comisia au fost permanente în ultimele săptămâni, pe sectoare de policy, pe ambele laturi ale PNRR: planul de reforme şi proiectele ca atare.

A. Matricea cu principalele reforme la care ne angajăm, pe care se vor construi milestones evaluate de două ori pe an, poate bloca complet finanţarea în PNRR cum am văzut. În cadrul discuţiilor în curs şi la negocierile de săptămâna viitoare avem ca temă să facem mai clar faptul că reformele finanțabile din PNRR sunt cele menționate în recomandările specifice de țară.

Discuţiile fiind în desfăşurare, EFOR nu poate şi care e stadiul lor exact azi, vineri 7 mai, dar din discuţiile anterioare putem da câteva exemple din cele care au fost desemnate ca priorităţi în rapoartele de ţară ale Comisiei, deci sunt obligatorii:

  • Reforma pensiilor, pe care ezităm să propunem un calendar exact
  • Reforma salarizării în sectorul bugetar: chestiunea cu sporurile şi toate celelalte probleme
  • Reforma în fiscalitate: aici am propus lucruri insuficiente, gen conectarea caselor de marcat, dar nu o reformă & digitalizare clară şi masivă a ANAF aşa cum se aşteaptă, pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor
  • Reforma administraţiei locale: solicităm un fond pentru primării dar nu am propus nimic substanţial ca reforme, în afară de o versiune soft (voluntară) de asocieri de localităţi care e oricum posibilă şi pe cadrul legal actual

Se pot include în PF (şi milestones) reforme începute după februarie 2020, deci de la debutul pandemiei. Cu alte cuvinte, dacă putem justifica că s-ar fi făcut ceva în 2020 pe punctele care ţin de recomandările de ţară, Comisia acceptă să bifăm drept condiţie îndeplinită din start şi să luăm bani în plus pe asta. Totul depinde de ce reforme am făcut noi în 2020 şi cât de convingători suntem cu ele.

B. Lista de proiecte ca atare, pe care s-a concentrat toată discuţia publică de până acum, pentru că nici comentatorii nu au înţeles mai bine decât ministerele că PNRR NU este doar despre investiţii, calitatea ori acceptabilitatea lor la Bruxelles. Ca şi la punctul (A), nu putem şti la EFOR care e stadiul negocierilor la zi, dar ne putem referi la exemplele vehiculate în presă până acum şi la versiunea PNRR din aprilie 2021.

  • PNRR se va schimba faţă de ce a fost publicat anterior de guvern, fiind considerat prea fragmentat şi împrăştiat. Din cele 31 de componente împărţite pe şase piloni vor rămâne aproximativ jumătate.
  • Vă propunem să priviţi proiectele ca împărţite (pur analitic) în trei categorii gen semafor, cu concluzia de acţiune pentru fiecare: vedeţi tabelul din pagina următoare. Lucrurile au fost în permanent flux în ultimele săptămâni, cu proiecte adăugate de ministere ori scoase în negocierile politice ale coaliţiei, deci nu putem avea o imagine completă a lor până săptămâna viitoare când se trage linia. Versiunea de PNRR publicată la începutul lunii aprilie evident nu mai corespunde în detalii.

La negocierile de luni e posibil ca guvernul român să facă să fie acceptate şi proiecte din categoriile 2 şi 3a, ori poate chiar 3b, în funcţie de cum îşi susţine cauza şi mai ales cât de bine reuşesc ministerele să lege proiectele de matricea reformelor. Asta, iarăşi, nu putem noi anticipa, însă vom afla curând (şi vom organiza la EFOR o dezbatere pe această temă). Rostul acestui raport e acela de a pune un pic ordine în discuţia publică pe marginea PNRR, a preciza care e logica acestui program şi a oferi o fotografie a momentului.

Versiunea pdf a acestui Policy Brief se găseşte la https://expertforum.ro/pnrr-for-dummies. Tot acolo vom anunţa şi dezbaterea pe PNRR de săptămâna viitoare.

Depolitizarea instituţiilor cheie: Ghid de Decizie şi Monitorizare din partea societăţii civile (GhiDeMo) este un proiect derulat de Expert Forum cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

Distribuie acest articol

124 COMENTARII

  1. Esenta dezbaterii – cu referire la PNRR- consta sau cuprinde doua etape .O etapa ce prezinta un cumul de necesitati identificate de Guvernul Romaniei , ca prioritati de tara si alta ce tine de punerea lor in practica . Asa cum sade bine unor parteneri , Guvernul Romaniei prezinta si propriile concluzii ce tin de nevoile actuale si viitoare ale tarii. Desigur, asa cum bine ne zice adevarul (dar nu ziarul ) – a avea un plan nu inseamna numai sa scrii un plan – dar ceea ce guvernul deocamdata doar scrie este obligatoriu de a fi transformat in realitate (partea de realitate aprobata de UE ). Principial -este ok sa prezinti partenerilor ceea ce vrei sa faci si apoi sa negociezi ceea ce este prioritar . Chiar daca la nivel de UE si de Guvern al Romaniei se stie exact ce trebuie finantat si care sunt conditionalitatile ce stau la baza finantarii , cuprinse si ele in obligativitatea modificarii unor legi si orientarea spre schimbare , totusi nu face rau a arata si prezenta Bruxellului si care sunt prioritatile nostre ca tara , prioritati care pot fi realizate intr-un interval de timp imediat . Riscul apare in momentul in care nu am fi in stare sa efectuam lucrarile asa cum am promis si atunci se pierde finantarea .Romania se afla in situatia in care prioritatile sunt greu de contabilizat -dar deja guvernarea a propus Bruxellului temele identificate ca necesare .Negociera poate aduce acceptul Ue si in executia unor alte prioritati explicate si indentificate ca si obligatorii . Romania este mult in urma unor alte natiuni din UE si nevoile imediate difera . Guvernele trecutul nu au facut mare lucru atunci cind a fost vorba de accesarea fondurilor europene sau de punerea in practica a unor proiecte de tara – fie ele existente doar pe hirtie . Cine se asteapta ca acest guvern sa repare tot ceea ce nu au facut altii in 31 de ani se inseala ,cum la fel se inseala si cei care cer acestui guvern sa aduca in citeva luni Romania – in alta lume . Trecem peste o perioada foarte grea – Pandemia produce mari dezechilibre economice si uneori si sociale .Imensul nostru noroc este acest PNNR , ce este si el conditionat nu numai de proiectele si modalitatile ce tin de punerea lor in practica dar si de schimbarea legislatiei acolo unde este prioritar nevoie . Tot ce poate face guvernul actual CITU , in ceea ce priveste viitorul imediat, tine de obtinerea celor 29 de miliarde de euro prin PNNR , actiune urmata imediat de modificarile legislative absolut necesare(deja au inceput sa apara modificari legislative ) , de listarea la bursa a unor active ale statului ce sunt mari producatoare de pierderi(si aici este un inceput bun ) , de echilibrarea veniturilor de tot felul (unele sunt inghetate , altele vor creste etapizat )de vaccinarea in ritm alert a populatiei si implicit de pornirea intregii economii . Pe ici pe colo se vor schimba si generatiile de procurori – judecatori si tot ceea ce tine de aparatul judiciar ca un intreg (deja se face si acest lucru ) . In interiorul ministerelor anvelopa salariala va trebui respectata. Aplicarea legilor va cunoste o recrudescenta maximala .Numirile in posturile cheie vor fi si ele supuse transparentei si examinarii prin concurs .Politic – presedintele tarii va sprijini acest guvern si umbrela prezidentiala va incerca sa creeze un echilibru in cadrul Coalitiei .Deja se observa si la nivelul spuselor in MEDIA romaneasca cum evenimentele majore nu prea mai apar . Se inceraca a se creea mici intimplari banale (vezi ursul cel numit Artur , dar nu personajul cu sabia din stinca ) ce tintesc si denigreza anumite persoane sau se inventeza felurite fake-uri de presa doar doar sa fie creata o atmosfera usor iritabila . Nu se reuseste mai nimic . Nici oamenii nu mai marseaza la a accepta tot felul de inventii actoricesti ce se doresc a fi nepurtatoare de masca sau nefacatoare de vaccinuri . .Vremea furcilor si a topoarelor , fluturate tovaraseste in vint , a trecut asa cum au trecut si vremurile aducerii unor votanti cu camioanele la mitinguri de partid .Societatea se aseza incet- incet in matca ei de intelegere si paradigmele trecutului ,chiar daca mai flutura prin mintea unora dornici de atita huzur egalitarist ,se estompeaza pe masura trecerii timpului . Ceea ce nu ai trait efectiv -nu mai poate fi de actualitate .Una peste alta guvernul Citu isi face treaba si relaxeza societatea punind intr-o situatie jenanta pe cei care inca inventeaza false teme de discutie .Tare greu trebuie sa le fie acum unora . Nu au gasit decit un biet urs – batrin si plin de neputinta – numit Artur sa le faca jocul politic .Ar fi hilar daca nu ar fi grotesc .

    • Induiosator discurs pro Guvern si Presedinte.
      Si o mare acuitate in observatii: ” .Vremea furcilor si a topoarelor , fluturate tovaraseste in vint , a trecut”.

    • Cand dorest sa utilizezi bani care nu sunt ai tai, este obligatoriu sa respecti toate regulile impuse de catre cei ce-ti dau acesti bani. E o chetiune de onoare si de bun simt. E obligatoriu sa-ti decizi proritatile in conformitate cu regulile impuse de catre cei ce-ti dau banii!

      Suntem de atatia ani in UE si, se pare ca, la nivel politic, nu am inteles clar nici pana acum acest lucru, ca trebuie sa respectam niste reguli, care de fapt sunt in favoarea dezvoltarii tarii pe multiple planuri! Depindem enorm de UE, fara apartenenta la UE am fi muritori de foame, asa cum sunt romanii de peste Prut. Din nefericire, la nivelul societatii stam foarte rau, oamenii habar nu au ca acest nivel de trai pe care-l avem acum se datoreaza apartenentei noastre la UE si acordurilor pe care le avem cu USA.

      Asa ca s-o lasam balta cu „suveranitatea” si alte tampenii de acest fel, pe care le flutura imbecilii si infractorii generati de gastile de sorginte comunista!

      • Ca tot ati adus in discutie: mai exact DE UNDE sunt banii acestia? Mie nu mi-a raspuns nimeni niciodata. Asa ca am dedus eu ca BCE a dat drumul la tiparnita similar FED-ului in SUA care pompeaza trilioane peste trilioane fara a se explica d eunde vin banii aia. vAsa ca asta cu „nu sunt ai tai” nu tine. Pentru cu nu sunt nici „ai lor”:

        • Scuza-ma, dar comentariul tau e de un imbecilism fara margini! Mai terminati dracului odata cu nationalismele si comunismele din creierii vostri imbacsiti cu licori rosii! Din cauze de acest gen suntem in halul in care suntem!

          Sunt satul de ineptii si scenarii imbecile! Ni se vrea binele, iar noi stam ca prostii si inventam fel si fel de scenarii inepte! Mare greseala au facut europenii cand ne-au primit in UE. Nu meritam altceva decat sa ne zbatem in mocirla generata de gandirea comunista pe care o tot clamam ca fiind patriotism, inteligenta economica, etc!

          O natie de tarani prosti si needucati!

          • La mine va rastiti? Unde ati vazut nationalism? Ati citit comentariul meu? Cred ca daca vorbim de imbecilism va referiti la altcineva. Eu intrebam de unde sunt miliardele astea mult. Sunt date pe datorie? Daca da, cine le imprumuta? Sunt luate din excedentele bugetare ale unor state? Daca da, care sunt statele alea (cu exceptia Germaniei si frugalilor care nu pre aparticipa la exercitiu cam toti sunt pe deficite serioase (100% din GDP), inclusiv Franta). Intrebarea mea era tehnica si se pare ca ati esuat sa imi raspundeti, dupa cum au esuat multi altii.
            Propun sa va calmati, ok?

  2. Lista de domenii acceptabile e aproape incompatibila cu necesitatile de la noi. Proiectele de care avem cea mai mare nevoie nu sunt eligibile iar la cum merg lucurile la noi e foarte probabil ca cele de legate de digitalizarea administratiei sa nu se termine la timp si sa ajungem sa le platim de la buget. Practic e alta teapa marca UE…

      • Pentru ca noua ne lipsete inca din baza piramidei iar aceste programe se adreseasa varfului. Ceva in genul ca iti dau bani sa faci o statie de epurare a apei din canalizare dar tu nu ai canailzare in localitatea respectiva. Iar cand vine vorba de digitalizare s-a dovedit ca nu suntem in stare sa o gestionam in timp util si vom ajungem sa o platim din banii nostri exact in ca in cazul cu faimosul laser de la Magurele.

  3. Adică pe românește, ținând cont de experienta anterioara, România se va alege cu praful de pe tobă. Prea multe condiții pentru o tara care nu are expertiza în axele alea: energie colorata, digitalizare sau mai știu eu ce alte chitibusarii. Banii care vor veni în România vor veni tot prin investitori nu prin ue

  4. Nu pot ajunge la conținut din cauza formei și a limbii pline de șabloane neinspirate și mai ales neclare.
    Ce înseamnă de pildă finanțare PE proiecte? Adică nu pe bani? Troc? Ia proiect, dă proiect. Sau o regulă de joc: leapșa pe ouate, finanțare PE proiecte? Sau e o formulă nouă și leneșă de felul: discutăm PE ceva nu despre ceva. Sunt expert PE ceva, nu într-un domeniu…

    • Dacă e să fim perdanți, atunci corect nu e „finanțare pe bani” ci „cu bani”.
      Și royal-ii britanici sunt atenți cu construcțiile gramaticale și cu lexicul folosit. Astfel toilet e pentru ei lavatory, iar dinner e de fapt supper. Pentru vulgarul perfume ei folosesc scent, iar în loc de portion ei spun helping. Dar uite că lumea cu lume se înțelege.

    • @Constantin _ „Nu pot ajunge la conținut din cauza formei și a limbii pline de șabloane neinspirate și mai ales neclare. Ce înseamnă de pildă finanțare PE proiecte?”

      Sunt bucuros să-l ajut pe tizul meu să parcurgă mai ușor drumul de la formă spre conținut, clarificând, după putință, ceea ce domnia-sa numește „șabloane neclare”.

      Bunăoară, „finanțarea pe proiecte” este o exprimare eliptică a ideii că unul dintre criteriile de acordare a fondurilor se bazează pe propunerile de proiecte ale statelor beneficiare. Nu-i așa că-i prea lung?

      Pe de altă parte, într-adevăr, proiectele României urmăresc prioritățile unei țări în curs de dezvoltare, pe când Uniunea Europeană dorește reforme, văzute din perspectiva statelor dezvoltate. Or, într-o oarecare contradicție cu opiniile autorului articolului, asta necesită negociere.

      • @Constantin
        ce sa negociezi, definitia reformei ? utilitatea reformei ? marimea reformei ?
        cine decide ce e sa nu e reforma pentru Ro si cum se masoara reformele ?
        privatizarea invatamantului e reforma ?
        nationalizarea terenurilor e reforma ?
        inlocuirea latrinelor din curtea scolilor cu toalete incalzite e reforma ?
        cel putin una dintre actiunile de mai sus e o reforma; care e pragul acceptabil ? 0,5%, 95% ?
        modificarea constitutiei e reforma ? cum masori o astfel de reforma ? numeri cuvintele modificate si calculezi procentul ?

        daca finantarea ar fi conditionata de alinierea la niste standarde europene, as intelege;
        ceea ce pot intelege in prezent, cu ingaduinta, e doar triumful birocratiei si ipocriziei europene; dar ma tem ca substratul economic si mizele monopoliste sunt mult mai grave; dincolo de dispretul pentru cetatean, aparent usor de indopat cu marketing si propaganda personalizata si evident entuziasmat de banii care cad din elicopter;

        • Chiar daca vi se pare confuza idea de negociere , toate textele asociate PNNR arata cu claritate tot ceea ce trebuie si poate fi negociat . Este nu o negociere globala ci doar una specifica PNNR in urma careia Romania primeste niste bani in vederea realizarii celor negociate . Daca Romania nu este in stare sa respecte ceea ce a negociat recte lucrari de tot felul , termene de realizare a lucrarilor ce prezinta o data maximala ce trebuie respectata , corectitudinea folosirii sumelor alocate etc .etc. banii trebuiesc restituiti .Nu e greu de inteles .

  5. La câtă râvnă ai depus să scrii textul ăsta, sper, domnu’ Mafalda, să-ți dea șeful de la Minister o primă.
    Am citit tot textul matale cu admirație – rareori am văzut pe cineva periindu-și șefii cu atâta dedicație!

    • @ corbu 07/05/2021 At 18:08
      Probabil ati vrut sa spuneti ca din vremea lui Ceausescu nu ati auzit/vazut „…. cineva periindu-și șefii cu atâta dedicație!”
      Din pacate asa ne dam seama ca oamenii noi ca, Mafalda, (si-a ales si un nickname pe masura) sunt mai comunisti decat cei dinainte.
      Cine atrait in ambele perioade poate usor face comparatia.

      • Aveți aceeași impresie și când citiți comentarii laudative din categoria MAGA? Că și alea sunt „periaj cu dedicație”.
        Mania de a respinge orice pe motiv ca ar fi de origine (neverificata) comunistă a dus imediat după 89 la folosirea abuzivă a adjectivului „liber / liberă”. Astfel a apărut Televiziunea Română Liberă sau Zona Liberă de Comunism, dar și săptămâna liberă sau toaleta liberă. Cam cu aceeași logică, criticați acum intervențiile lui mafalda. E cel mai simplu să faceți reductionism fallacious.

        • @ Hantzy 08/05/2021 At 11:36
          Daca va referiti la MAGA (Make America Great Again) sigur ca le judec la fel, fie ca aceasta este de peste ocean.
          Multumesc de sfat dar va informez ca profesez (castigind din aceasta fara a fi membru PCR) aprope jumate de secol, cam fifty-fifty ca durata de timp si cred ca am mai multa experienta decat altii.
          Dvs cati ani profesat ininte de ’89 in comunism si cati intr-o tara „ca afara”, daca nu sunt indiscret de sunteti, asa darnic in sfaturi ?

        • Adevarul e ca, pe langa faptul ca de cele mai multe ori scrie chestii neverosimile, Mafalda foloseste FIX acelasi tip de limbaj bombastico-pupincurist de pe vremea Congreselor PCR :P

          • Forma îmi displace și mie. Dar și mai mult îmi displace când, motivând cu deficiențe de formă se țintește de fapt la fond sau chiar la persoana. Dacă e neverosimil ce scrie, ar fi cu atât mai simplu să ii fie demontate aberațiile, nu așa?!

  6. ” …de listarea la bursa a unor active ale statului ce sunt mari producatoare de pierderi(si aici este un inceput bun)”. N-ai vrea sa ne dai niste exemple? Ca de lozinci, unii suntem satui!. E vorba, taman invers, de intentia de vanzarea prin bursa a unor pachete de actiuni la ce a mai ramas din CELE MAI PROFITABILE societati romanesti. Si aceasta maxima ticalosie tu vrei sa ne-o prezinti ca o maxima realizare? Cat de prosti ne crezi?

    • Sunt si eu curioasa CINE ar fi atat de tampit sa cumpere actiuni la o societate „mare producatoare de pierderi” :)))

      • Codruta fata nu prea intelegi multe din cite vad ca si altii dealtfel . Stii care este motivul pierderilor atasate unor societati de stat din Romania ? Daca macar asta ai sti sau daca macar ai dori sa intelegi , atunci am putea sta de vorba – pina atunci -nu mai bate cimpii- cind habar nu ai de nimic .

        • Cred ca TU esti acela care n-are habar! Am urmarit SUFICIENTE firme cat sa-mi dau seama care e principalul motiv al „pierderilor”! Ceea ce NU se poate spune despre Catu (cu-a lui gashka) sau cei care au guvernat in trecut!

          • O firma de stat e o contradictie in termeni.

            Chiar daca ar avea profit de 1000% (ceea ce, desigur, e scenariu SF, dar de dragul argumentatiei) – tot nu ar avea de ce sa ramana in proprietatea statului.
            ===
            Singura masura posibila (doar teoretic insa) este impiedicarea smecherilor sa preia terenurile fabricilor in scop imobiliar. Desi, daca ne gandim bine, de ce ar trebui sa ii impiedicam? Daca exista cerere pentru blocuri uriase si nu pentru saibe si suruburi, de ce nu?

            ===

            Totusi, oricum am vedea lucrurile, este necesara o viziune asupra reformei in sectorul industrial, care sa insoteasca PNRR.

  7. – verde: Coana UE vrea impaduriri. Pina aici toate bune, sintem de acord. N-ar fi fost mai simplu sa se adreseze cui are si/sau administreaza paduri actuale si altele in plan? Hurr-durr Ministerului Mediului si privatilor, lor li se adreseaza. N-au decit sa puna mina si sa proiecteze sau sa taca dracului si sa faca.
    Si mai vrea Madam UE smart grids. Aha, adica sa-si repare nemtii supra-inginerizata retea facuta franjuri de Energiewende. S-o repare. La noi sa refaca/imbunatateasca (companiile detinatoare adica) reteaua de transport a electricitatii, sa mareasca ele cu banii pe care-i pot atrage capacitatea de transport interna, interconectivitatea, de-astea. Iarasi, actantii sint detinatorii/investitorii in asa ceva, n-au decit sa-si faca treaba.
    – galben: infrastructura mare. Pai aia-i pe POIM. Asta-i una. Si mai e una, pe cite se vede pe santiere: nu prea mai sint alte firme care sa aiba forta tehnica, financiara si umana sa duca la capat proiecte mari de constructii.
    Perdele forestiere? E o idee, tronsonul Ploiesti Buzau din A7 va avea, poate si celelalte. Alte perdele forestiere unde? Hai, tovarasi, ca drumurile le cam stiti, cu putine exceptii sint tot alea din Evul Mediu.
    Despre taxare insa, Coano, mai usurel, am fost taxati o data cind am (re)facut drumurile alea si sintem taxati anual ca le folosim.
    Electromobilitate, care va sa zica, autobuze, trotinete si de-astea? Ai ‘mneata ce ai cu biziitoarele astea, iti plac tie Litiul chinezesc, Cobaltul si Nichelul pe care iaca nu le ai neam in batatura. De unde le iei, Madam? Aaaa, „rezilienta pentru localitati”: aici e nevoie de traducere din Bruxelleza.
    – rosu: zici ca drumuri forestiere nu. Fie. Penitenciare nu. Cum crezi. Da’ niste spitale, tovarasi, nu? Da’ proiecte pe gaz natural si irigatii, adica domenii unde pe noi ne doare rau de tot si nu de ieri iarasi nu?
    Pai atunci ce-ti veni, soro, de-mprosti cu banii? Tot la rosu zici ca „nu se incadreaza la verde si digital”. Aha, de ce am senzatia ca vrea cineva sa probeze niste tehnologii neprobate, scumpe si aiuristice pentru baterii?
    Nu astept raspuns, Tanti, decit tradus din Bruxelleza in romana. Romana romana nu cea politruca, rogu-te. Nu inainte de a ne spune si noua, contribuabililor europeni de unde iei purcoiul asta de bani, cum, cu cit si in ce conditii.

    • Coana UE da niste bani, nu zice musai si ce institutii sa le foloseasca – asta stabilim noi si dupa aia discutam cu ei ;)
      Perdele forestiere nu vor neaparat numai de-a lungul drumurilor – „teoretic” ar trebui sa se lotizeze suprafete agricole si sa se faca perdelele alea intre ele. Nu stiu daca ai apucat sa vezi (ca n-au mai ramas prea multe) prin Baragan asa-numitele „liziere” facute cam la 1 km una de alta si late cam de 15 m – ajutau MULT la pastrarea unora dintre calitatile solului si la alte chestii (d.ex. apicultura)… dar loturile erau toate „la stat”, nu private, ca acum ;)
      Prin Danemarca am vazut, tot pentru protectie, un fel de „insule” de arbori si vegetatie salbatica, din loc in loc pe campuri ;)

      • Da, dar asemenea investitii trebuie sa fie parte dintr-un plan de conservare a biodiversitatii, de combatere a desertificarii, de agricultura prietenoasa fata de mediu sau orice alt plan de acest fel.

        Ori, o lista de cumparaturi nu e un plan. Ca sa ai un plan trebuie sa ai un program politic. Ca sa ai un program politic trebuie sa stii unde vrei sa ajungi. Ca sa stii unde vrei sa ajungi e necesar ca electoratul sa dea conducerii politice un mandat in acest sens. Ceea ce nu i-a dat :-).

  8. Doar o observaţie la capitolul „autostrăzi”: 100 mii autovehicule parcurg astăzi, în România, 500 km în 10 ore, cu actuala infrastructură; dacă traficul acestor autovehicule este transferat pe drumuri de mare viteză, atunci cele 10 ore se reduc la 5 ore, rezultă 500 mii ore în minus de emisie de noxe poluante, plus consum mai mic de combustibil fosil. Cifrele sunt grosiere şi sunt exclusiv pentru exemplificare, numere apropiate de realitate se obţin din studii de trafic.

    • Consumul de carburant se calculeaza pe km nu pe ora cel putin la masini personale unde este mai mic la viteze de 90km/h decat 130km/h. Probabil ca pentru TIR-uri renteaza autostrada pentru ca diferenta de viteza intre autostrada si drum national este mai mica iar traficul este mai fluent.

      • https://en.wikipedia.org/wiki/Worldwide_Harmonised_Light_Vehicles_Test_Procedure

        In schimb emisile calculate per km au la baza niste cicluri mai complexe de utilizare. Consum mare ai atat in oras, când mergi la viteze si in trepte reduse cat si pe autostrada la peste 130km/h. Diferenta este ca pe autostrada reduci foarte mult timpii de condus, optimizand in acelasi timp regimul motorului. In oras si pe DN (chiar asa, stiti vreunul pe care sa poti merge cu 100km/ora constant de la un oras la altul.) in schimb mai greu cu optimizarea regimului motorului iar despre timp, ce sa mai vorbim.

    • Pe subiectul autostrăzi, Comisia considera ca orice propunere care va crește traficul / numărul de masini care circulă intre 2 localitati este un proiect care agresează mediul. Plecând de la aceasta pozitionare este destul de greu ”sa-i vinzi” o autostrada.

      • Asa este. O zic tarile care sunt intesate de autostrazi. Mi se pare si normal sa vrei proiecte care pornesc de acolo in sus. Ceilalti sar direct de pe ulita in racheta cu hidrogen. Asta da avans tehnologic.

  9. oare ce metode inovatoare de impadurire s-or fi inventat in detrimentul reformarii solurilor prin inverzire cu irigatii clasice, garantat eficiente inca din antichitate ?

  10. N-am inteles cine sunt „dummies „, adica pe romaneste prostii. Cititorii acestui comentariu al unui autor care ca si multi altii, se crede mult mai destept decat este?. Deci cine sunt prostii? Guvernul, ministrii , ministerele, sau chiar cititorii care nu stiu ce e PNRR? Oricum daca nu ai lucrat in proiecte europene,intelegi pe sfert din ce se scrie aici, intr-un limbaj inevitabil tehnic.
    Pe scurt dl KWI, Catu ,guvernul etc sunt niste prosti ,si e dl Ionita destept! Dl. Catu, va rog sa il faceti ministru, macar consilier, vrea si dl Ionita un os de ros ….

    • Draga matrix, „dummies” e un cuvant englezesc folosit foarte des in ghidurile pentru nespecialisti si pentru incepatori, din orice domeniu. Cuvantul nu are nici o conotatie negativa, cu atat mai putin cu referire la prostia romaneasca. Ba chiar indica faptul ca domeniul la care se refera este foarte complex, de aceea are nevoie de explicatii clare si cat mai simple cu putinta. Acest articol este foarte folositor, iar dl. Ionita ne-a facut un serviciu tuturor, pentru care eu personal ii multumesc.

      • Stimata urmasa de ocazie a lui Shakespeare ,citoare de ghiduri, in limba engleza “incepator” se traduce prin : rookie sau beginner…“dummy” inseamna natang, prost, manechin etc….
        Si apoi despre ce “nespecialisti” e vorba aici? Cine trebuie ghidat sa scrie PNRR? Eu, Dv, editorul de la Contributors, Gabriel Liiceanu? Nu, expertii din ministere , ministrii, primul ministru, si la urma isi da acordul El, marele schior al tarii. Despre asta e vorba in articol, ca ziceti ca l-ati citit. Cu expertii si ministrii matura pe jos dl Ionita ,ca n-au priceput ,dar a priceput el! A facut un tabel cu ce acceptabil, si ce nu. Din acest tabel rezulta ca multe proiecte din PNRR sunt varza….adica au fost sau vor fi respinse. Suntem o tara saraca si plina de dummies, cerem si noi ce n-am fost in stare sa facem singuri ani de zile: autostrazi, irigatii,drumuri forestiere, constructii de penitenciare ,pana si elicoptere pentru ISU…desi avem o fabrica de elicoptere in Romania!. Eh…nu se poate, ne taxeaza dl.Ionita si aia de la comisie care ii seamana leit…Cine se afla la comisie? Niste insi care nu au facut in viata lor un pod, o sosea, o casa, un bloc, o fantana , dar sunt experti in aceste probleme si ii judeca pe aia care stiu sa faca aceste lucruri. Are dreptate dl Ionita….the dummies conduc lumea…pentru acestia e scris acest comentariu….

      • Totusi….Adelina…prostia romaneasca exista si este de un nivel exceptional si nemaiintalnit…pana nu o sa recunoastem cat suntem de prosti, ca natie, nu o sa ne putem vindeca de multiplele boli pe care le avem, inclusiv de boala numita prostie!

        Si aici, pe contributors, prostia zburda in voie, fiind emanata de niste indivizi cu studii(in general ingineresti), care prin simplul fapt ca au absolvit o universitate tehnica in timpul comunismului, ulterior ocupand ceva posturi bune(avand origini „sanatoase”, bineinteles) se cred intelectuali rasati si foc de inteligenti. Acestia sunt prostii cu ifose, inglodati in mentalitati de tip comunist….sa nu uitam ca ideologia comunista clameaza domnia prostilor si a mocofanilor asupra intregii societati! Extrem de numerosi si periculosi pentru evolutia in bine a Romaniei, acesti indivizi!

        • Stimate domn, prostia nu are diplome de facultate, e de toate felurile, cu sau fara diploma, fie ea de studii ingineresti sau umaniste. Sa recunoastem, prostia a poposit la fiecare dintre noi, si nu odata.
          Pana si Albert Einstein a recunoscut ca a facut o mare prostie, introducand un termen suplimentar in ecuatiile relativitati generale, pe care mai apoi l-a eliminat. Dupa vreo 60 de ani,masuratori recente ale fenomenelor in universe arata ca nu facuse tocmai prostie.
          Unii inteleg ca au facut o prostie , o indreapta, altii sunt siguri pana la capat de ceea ce spun, o repeta, fac alte prostii care devin un mod de a fi, adica devin prosti fuduli, mandri de prostiile si platitudinile pe care le debiteaza in suvoi. De astia e plina Romania, prostii fuduli care se pricep la orice …de la PNRR pana la mutatii genetice ale corona virusului. Nu exista intrebare pentru ei pentru care raspunsul onest este “Nu stiu!”.

      • Vă înșelați. Dummy/dummies înseamnă prostuț/prostuți, adică un prost mai mititel. Adică conotație negativă. În cazul ghidurilor, înseamnă prost -adică ignorant, chestie remediabilă prin ghidul din domeniul respectiv

        • Asta e reper de limba engleza? Ghidurile de la UE? Si mai ziceti ca ne inselam….nu? Cititi ziare, carti in engleza nu ghiduri, daca printrele altele dummies inseamna si ignorant…

  11. Articolul este destul de clar, chiar cel mai explicit din ceea ce se comenteaza. Acest PNRR se refera la redresarea dupa pandemie si nu la necesitatile actuale ale tarii, decat prin cele doua directii stabilite si pe reforme. Comentariile de genul, guvernul vrea si astia nu vor sa ne ajute sunt lamentabile . Politic, cred ca aceasta ingenunchere in fata conducerii actuale este paguboasa, mai ales ca au dovedit ca nu inteleg ce li se cere. Vai de noi!

  12. In Ro avem: 1.Cons.judetene care fac proiecte si investitii directe, cu asociatii intercomunitare si Grupuri de Actiune Locale, 2. Primarii rurale si urbane cu bugete pentru proiecte si investitii, 3. Agentii de dezv.regionale care propun proiecte si unele au si facut, 4. Ministerele care fac si propun proiecte dar au si unit.de management ale proiectelor. Prin urmare, exista multe suprapuneri inutile, cu locuri de munca ca sinecuri pentru loazele din toate partidele din toate guvernarile. Atunci crede cineva ca se doresc reforme serioase si aplicarea cerintelor din acest plan european ?!!! Poate in alte tari foste socialiste, dar la noi poate peste 50 de ani ?!!!

  13. Eu aș vrea să citesc „opinia separată” a domnului președinte al României la ședința Consiliului European în care s-a hotărât PNRR, hotărâre pe care acum Comisia Europeană trebuie să o respecte când analizează PNRR-ul României.

  14. Este trist ca primim de la EFOR, in prima parte a acestui document, o prezentare clară a mecanismului PNRR așa cum MFE / MIPE nu au reușit a face pentru ministerele pe care le-au însărcinat sa colecteze fisele.

    Eu unul as fi subliniat mai clar ca PNRR este despre REFOME. Dacă o reformă, pentru a fi aplicată, necesită un cost – cum ar fi o investiție, proiect , etc – dacă și doar dacă acea reformă este dusă la bun sfarsit si mai ales își atinge obiectivele asumate (care sunt societale, nu tehnice – spre exemplu un obiectiv valid nu este crearea unei platforme tehnice de depunere documente electronice ci 1 milion de documente depuse până la finalul PNRR) doar atunci proiectul care este asociat reformei va fi decontat/rambursat. Din cauza acestui sistem de evaluare riscul de a nu fi rambursate sumele este mult mai mare decat la fondurile structurale. Practic nu este de ajuns o investiție aiurea, iti trebuie o REFORMA UTILĂ, care sa fie acceptată și utilizată de populatie.

    Trebuie extrem de mare grijă în privința grupării proiectelor într-o singură reformă, dacă un singur proiect nu este dus la capăt reforma va fi eșuată și niciun proiect asociat nu va fi rambursat.

    Foarte multe riscuri și probleme, mi-e teamă că ”suntem o forță și vom negocia” este departe de a putea să le rezolve.

  15. 1.Fara indoiala, ca din partea Estului (postcomunist) UE asteapta o schimbare,pe care este incapabila sa o propuna – ea fiind posibila numai printr-un ,,proiect de tara” al fiecareia.
    In situatia data. PNRR nu poate fi considerat un PLAN MARCHAL deoarece dupa razboi tarile s-au ,,reindustrializat” cu banii primiti, adica
    s-au reconstruit industrial dupa distrugerile suferite in timpul acestuia.
    Este evident ca PNRR nu are ca obiectiv REINDUSTRIALIZAREA Romaniei, aceasta fiind problema noastra nu a UE!
    2. Articolul dezvaluie la modul concret ,,contradictiile” dintre (o parte
    din) necesitatile Romaniei, solicitate prin PNRR, neacceptabile de conditiile puse de UE spre a obtine banii!
    Nimeni nu vrea sa inteleaga ca mai mult ca oricind, UE isi urmareste propriile strategii economice, mare parte dintre ele fara legatura cu
    starea economica a tarilor inapoiate ca Romania, care a zacut in
    hibernare economica-industriala 15 ani dupa integrare!
    In CONCLUZIE, ,,degeaba-i orice truda”, dezvoltarea economica-industriala NU mai trebuie asteptata de la UE, ea fiind un proces
    national realizabil printr-un proiect de tara, ,,independent” de UE sub
    raport ,,constructiv”, dar absolut sustenabil de ea.
    Incapacitatea politica si guvernamentala de a construi un astfel de
    proiect, dar mai ales de a-l evalua si promova (dupa ce a afost propus personal presedintelui tarii cit si al PNLiberal Orban), a adus Romania si clasa politica la o imensa pierdere de energie politica si programatica, pentru derizoriul PNRR, care arata mult mai rau decit il prezinta
    articolul…

    • Era industrială e kaput! Alvin Toffler, în cărțile lui începând cu trilogia ”Al Treilea Val”, a descris clar sfârșitul Erei Industriale și a prevestit Societatea Post-Industrială, care se bazează pe triada AI+Robotică+Printare 3D. Acum inteligența primează, și dezvoltarea industriei(de fapt serviciilor) IT în România este cea mai mare șansă. În loc de strunguri și fabrici, o imprimantă 3D poate scoate prototipuri, exemplare unicat, dispozitive personalizate. Da, chiar și în metal (deocamdată scump, dar se vor ieftini). Industria este de domeniul trecutului – cei care o au se mai pot bucura de ea, dar noi nu ne putem permite să investim în trecut – IT-ul este viitorul, așa cum a dovedit și firma de origine română UIPath….

  16. Nu am sa uit niciodata forfota anului trecut in care chiolhanes si cu ai lui isi laudau contributia in a aduce opt zeci mi-li-ar-de de euro din acest fond. Presa si ea vuia. Cred ca mai apar fie pe contributors fie pe aici cu comentarii in care am spus clar:
    1. banii aia nu sunt inca votati la valoarile alea
    2. nu vom fi in stare sa ii atragem.
    Ambele chestii s-au adevarit. 80 mld au devenit 30 si o sa urmeze epopeea lipsei d eproiecte fiabile, fezabile, viabile etc. Deci ne vom uita la bani.
    Intre timp aceeasi actori care au adus planul in discutie isi vor trage absolut tot ce li s-a alocat pentru ca planul a fost facut pe limba lor si la nivelul lor de dezvoltare. Caci una e sa nu vrei autostrazi fiindca le ai cu miile de km si sa te duci la hidrogenare si alta e sa le vrei pentru ca nu le ai.
    Ma mira insa ca nu au venit cu planuri de refacere si re-electrificare a caiii ferate cu hub-uri care sa preia tiruri (eu am propus d emult ca autostrada Moldova sa aiba o portiune ca la Furka sau alt tunel elvetian in care traficul de pe autostrada e preia int renuri care trec muntii dintr-o parte in alta). Ok, nu putem autostrazi sa mergem pe infrastructura feroviara macar din banii astia. Dar se pare ca avem in cap doar autostrazi cu bani europeni.
    PS. Lucrez in sistemul de aici si sunt total oripilat de modul in care prioritatile sunt tabilite. Mai oripilat sunt sid e faptul ca mai e cate o mana de tari care protesteaza in Consiliu, in rest genul chiolhanes nu are NIMIC de adaugat/amendat la nimic.
    Pactul verde e o magarie nemaintalnita pentru europeanul sarac care isi ia „cazn diesel” nu pentru ca ii repugna Tesla ci pentru ca pur si simplu nu si-ar permite-o mult si bine.

    • 1000 de miliarde euro pt pactul verde european, bani care nu exista, vor fi tipariti si impartiti precum cei pentru Monopoly. Acest plan este bun pt industrie insa nicidecum pt omul de rand care va fi sufocat de taxe, impozite si interdictii dintre cele mai stupide, controlate cu ajutorul noilor technologii, a digitalizarii masive a vietii cotidiene a fiecaruia. Va avea un impact dezavastator asupra drepturilor si liberatilor individuale, constitutiile vor deveni maculatura.

      • Acelasi lucru se intampla si in SUA momentan. Trilioanele „duduie” economia. Cand vine colapsul, caderea bursei, inflatia, cresterea dobanzilor etc nu ii mai vezi pe nici unul dintre astia de duduie economia pe undeva. Nici o responsabilitate, nici o plata a nimanui. Dolce vita la dat din gura si convins bizonul de ce ganduri bune au ei pentru bizonul de rand.

    • Era vorba de 80 de miliarde cu fonduri structurale cu tot ;)
      Nu merge cu caile ferate, ele au fost distruse DELIBERAT ca urmare a lobby-ului intens si divers al transportatorilor auto! Pai unde va credeti to’arasi? in Ioropa? >:)

      • Stiu…exagerez un pic aici pentru ca atunci se vorbea fara intrerupere de 80 mld desi 50 mld oricum erau mai mult sau mai putin in structura MFF-ului (daca am reusi sa le atragem ar si fi ceva) dar politicienii le amestecau deliberat ca sa dea la numar (50 de fapt sunt pe 7 ani si 30 sunt pe 3 ani).
        In concluzie, si fara acest pland e „recovery” tot aveam miliarde multe cuc are am putea face multe. Intrebarea este: cat vom atrage din ei la sfarsitul cincinaluluid e 7 ani?

  17. Lucrez in proiecte de infrastructura mare, protectia mediului, reforma institutionala care se leaga in viitor neaparat de digitalizare si Inteligenta Artificială.
    Dupa multi ani de experienta cu beneficiari entitati publice pot sa concluzionez ca aproape nimeni nu vrea reforme in Romania.
    Ar trebui sa dispara cel putin 1000 de primarii, ar trebui sa apara parteneriate cu sectorul privat care ar aduce resurse si competente, ar trebui cu totii sa fim dispusi sa invatam tehnologii noi, sa fim mai increzatori si mai pozitivi pentru a putea simplifica o birocratie monstruoasa care se remunereaza si se reproduce pe sine.
    Specializarea Administratiei noastre este sa-si asigure salariul urmator. Noi toti ceilalti existam ca sa-i intretinem. Aici veti intelege si tot ce inseamna companie publica.
    Proiectele apar cu greu si cand sunt implementate ele deja sunt depasite de realitate care este cu cel putin zece ani in avans fata de nevoia identificata.
    Cea mai mare sperietoare pentru 1,4 mil de bugetari este refirma si digitalizarea.
    Cel mai ironic este ca ei sunt pusi sa se reformeze pe sine. Nu stiu cum se face o analiza si nu le plac concluziile la care ajung analizele noastre. Totusi ei ne platesc daca ne modificam rapoartele conform Caietelor de Sarcini facute de ei si aproape imposibil de complicat si inutil.
    Silenzio stampa, politicienii se tem de aparat, de mandatul lor scurt si nu vad forta care sa sparga buba asta neagra.
    Poate doar o criza majora care i-a dus pe bulgari in bratele nemtilor care fac mai multe jocuri acolo.
    Aici, suntem stapani, tara e buna, adica poate fi condusa prost si fara viziune si vom arata precum arata orasele noastre labartate peste campuri si centuri ocolitoare, fara axe de penetratie, fara masterplan dr mobilitate, de invatamant, de sanatate, etc.
    De ce se intampla toate astea?
    Fiindca nu putem sa ne punem de acord in nimic.
    Ounem pe cei mai slabi sa conduca pentru a nu avea opinii puternice sau sa fim contrazisi in maruntele noastre planuri pe termen scurt. Foarte scurt.
    Peste 20-30 de ani va trebui sa demolam tot ce facem acum prost si lipsit de viziune.
    Dar atunci vor fi nepotii nostri si nu ne mai intereseaza ce vor spune ei.

    • Comentariul dumneavoastră este foarte bun, din păcate pentru România și, îndrăznesc să adaug, Polonia. Speranțele privind salvarea acestor țări de către politrucii și birocrații de la conducerea Uniunii Europene se dovedesc a fi nefondate și chiar periculoase pentru toate țările din estul Europei, foste state în blocul sovietic.

      • Interesant. Dar despre comportamentul statelor estice în cadrul clubului european aveți ceva de reproșat? Sau Estul salvează Vestul? De ce oare nu se retrag ele cuminți din UE, sub consilierea unor „pro-europeni” ca dv, și să-și construiască paradisul lor propriu din care să lipsească niscaiva drepturi stânjenitoare? Trist, tot mai trist discursul pe care îl livrați. Despre birocrații și politrucii din Est nu aveți nimic de comentat? Dar înțeleg, locuiți într-o țară unde criticarea tătucului suprem este infracțiune…

    • Daca tot lucrati in domeniul digitalizarii si inteligentei artificiale v-ati gandit cum ar arata „lumea” daca politicienii si intreg aparatul birocratic ar fi inlocuit cu ” o masina”, o baza de date, un blockchain etc.ect. ?

    • @ Mihai 08/05/2021 At 10:01
      „Specializarea Administratiei noastre este sa-si asigure salariul urmator. Noi toti ceilalti existam ca sa-i intretinem. Aici veti intelege si tot ce inseamna companie publica.”

      „Cea mai mare sperietoare pentru 1,4 mil de bugetari este refirma si digitalizarea.
      Cel mai ironic este ca ei sunt pusi sa se reformeze pe sine. ”
      Ce mare adevaruri spuneti pentru cei care gandesc dar nu pentru multi politicieni (incepand cu cei aflati la putere incepand cu presedintele) care ……..doar vorbesc aburindu-ne despre aceste subiecte.

    • Adevarat, foarte adevarat! Si cand ma gandesc ca toate hoardele astea de indivizi, pe care nu-i intereseaza decat ziua de maine si interesul propriu, clameaza sloganuri imbecile, isi clameaza patriotismul cu orice ocazie, ma apuca groaza de cat de incuiati la minte si redusi suntem ca natie!

      Pentru ca intreaga natie este vinovata pentru aceasta stare de fapt!

      • Sa inteleg ca cei care lucreaza in domeniul bancar, de asigurari, vanzatori de toate cele sunt altfel, altruisti, se gandesc numai la binele semenilor si comunitatilor, nu se dau patrioti niciodata, nu au sloganuri imbecile?
        Inteleg, fireste, ca optimizarea fiscala e spre binele natiei, ca ciupitul la impozite e o forma de a ajuta aproapele, ca evaziunea fiscala e un act patriotic.
        Politicieni, bugetari, privati, apartin toti aceleasi natii si se comporta cam la fel, doar discursul si „dusmanul de clasa” sunt uneori usor diferiti.

    • @Mihai _ „Peste 20-30 de ani va trebui sa demolam tot ce facem acum…”

      Da, aceasta este esența discuției legată de PNRR, anacronismul. Simplificând, Uniunea Europeană ne cere reforme care să înlocuiască transportul bazat pe carburanți fosili cu transport electric, în vreme ce noi nu avem nici măcar drumurile. Nici pentru transport electric, nici diesel, nici pe benzină.

      Prin urmare, România explică Europei dezvoltate (mai abil sau mai puțin abil) că noi trebuie neapărat să facem ceea ce ea a făcut în urmă cu 20-30-40 de ani și demolează [parțial] astăzi…Iar noi vom demola peste 20-30-40 de ani. Și, mai ales, că Uniunea Europeană ar face bine (în folosul tuturor) să ne sprijine atât la realizarea infrastructurii pentru viitor, cât și la înfăptuirea reformelor pentru prezent.

    • Sa stiti ca Teslele tot pe drumuri asfaltate merg si singura diferenta e infrastructura la statia de incarcare. Cine are infrastructura pentru ele? Cateva tari ici colo. Daca ar fi insa de 2-3 ori mai mult epe drumuri nici Germania nu ar face fata pentru ca la statiile lor au 3-5 incarcatoare. Deci se va sta la rand…cu orele.
      Singura solutie fezabila daca cineva chiar crede ca transportul pe baterii e ceva de viitor (eu nu cred simplu pentru ca e nevoie de MULT prea MULTE). e posibilitatea de a schimba sau incarca bateriile in 3-5 minute la statia de incarcare. E asta ceva fezabil? Viitorul o va spune.

  18. Brutal spus, UE vrea sa plateasca Romania pentru a se apuca de reforme.
    O piata unica unde se afla o tara ca Romania este o slabiciune impartasita. De asta e vorba, nu de mila Mariei Sale. Nu plange nimeni de mila Romaniei.

    Eu as fi facut mai intai un plan de reforme, adica o serie de masuri realiste. De abia dupa aceea m-as fi gandit de ce proiecte am nevoie si de ce bani.

    In afara insa de aceasta abordare (in linia opiniei autorului), m-as mai fi gandit si la ce pot sa fac.
    Nu la ce vreau, ci la ce pot.

    ===

    Dar teama mi-e ca nici reformele, nici planificarea, nici implementarea nu se pot face in Romania. Din motivul banal ca nu are cine sa le faca. Doua generatii de romani – acum si a treia – au crescut memorand in loc sa invete si in dispretul total al efortului personal.

    Trei generatii de pomangii inculti. Spun asta ca sa fiu scurt, nu ca o insulta. Cine traieste imprumutand de la copii e pomaniagiu (cum altfel ar putea fi numit?). Cine traieste fara sa invete nimic, ci doar memorand e incult (spuneti-mi alt termen si il preiau).

    ===

    In concluzie, nu sper nimic de la PNRR. Dimpotriva, sunt ingrijorat. Acesta va irosi resurse umane intr-o intreprindere fara sorti de izbanda, deturanandu-le de la alte actiuni utile, necesare si cu sperante.

  19. Fata de cele spuse corect de dl. Mihai, domeniul public este prea extins si domeniul privat nu este sustinut. In plus, nu exista o delimitare clara intre sistemul privat si cel public, multe conflicte de interese. Astfel in sanatate, se lucreaza in ambeke sisteme, in invatamant la fel, in cercetare, etc. Prea multe afaceri putrede si ceea ce distruge este mica coruptie din viata de fiecare zi, plus legislatie proasta, confuza, depasita de realitate, creata din birouri si de analfabeti functionali.

    • Pentru Romania, reforma ar insemna cresterea ponderei si importantei sectorului privat.
      Dar Romania se preface doar ca a luat-o pe calea capitalista. Asa ca se prefece si ca vrea reforme.

      Romania merge pe calea capitalista la minim. Un fel de NEP.

      Rezultatul este ca doritorii de capitalism pleaca din tara.

      ===

      Cum in Romania ponderea cripto-comunistilor creste iar fortele sociale care ar dori capitalism scad, este cat se poate de normal ca PNRR sa fie doar un plan de investitiim insotit de „reforme” pe hartie.

      Dar cel mai probabil CE va lasa Romania „in boii ei”, cam la fel cum NATO lasa Turcia sa se afunde in mlastina pe care si-a ales-o.

      E mai bine sa ai un stat membru cripto-comunist, decat un stat membru aflat in agitatie sociala.

      Asta este, romanii au ce isi doresc iar PNRR arata si el cam ce isi doresc.

  20. Birocratie tipic europeana, mai bine ne lipsim si ne punem singuri capetele sa gandeasca, ca oameni normali.
    Intre timp tarile mai putin cele „rebele” au uitat complet sa-si puna propriile idei si proiecte in valoare iar daca nu vin bani de la Bruxelles cu atat mai mult.

  21. Mihai !Ai o perspectiva usor negativista asupra lucrurilor . Un lucru este insa adevarat din cele spuse de tine : pot sa concluzionez ca aproape nimeni nu vrea reforme in Romania. Exact asa este – foarte putini dintre noi vor sa se faca reforme . Este o discutie extrem de lunga de ce se intimpla asa , dar totul este parte a unui cumul de factori ce tin de etapizarea – voita- a ramanerii – ca tara – in acest sistem de decizie- ce nu permite obtinerea unei majoritati confortabile de peste 65 de procente , acordate unui singur actor politic ce ar putea astfel sa faca reformele necesare si democratice .Intrega schema a veacurilor trecute este mentinuta si azi . Este absolut necesar a putea sa ne reconfiguram instantaneu decizia politica functie de evenimentele din intreaga nostra zona si acum -mai abitir- din intreaga lume . Ultimile alegeri au aratat cu claritate aceasta .

  22. cind aristocratia bugetara stabileste planurile cincinale, rezultatele nu intirzie sa apara. domnule, problema Romaniei este bolsevismul ceausist / ilescianist de care nu s a desprins nici dupa 30 de ani. cind sutele de mii de prosti cu diplome si doctorate, plini de stele si onoruri au acaparat administratia publica, cind tirfele si putorile semianalfabete (angajate pe pile si relatii) sint bine remunerate fara sa ofere nimic altceva decit hotie, incompetenta si coruptie, care i viitorul tarii ? cind niste papuasi pe care nu i angajeaza nimeni in mediul privat (acolo unde trebuie sa produca ceva palpabil) sint pusi la cirma, la ce rezultate v asteptati ?

  23. A inceput sa-mi fie frica de cuvantul “reforme”, care a fost fluturat contradictoriu de toate guvernele de dupa 1989. Ceea ce reforma stanga, venea si strica dreapta, care reforma sau deforma in sens opus. Reforma inseamna o directie, iar a ne tot reforma cand intr-un sens cand in altul inseamna sa ametim si poporul si tara. Ca in bancul cu pisicile pe care un nebun le-a pus intr-un sac, pe care il invartea cand intr-o parte pentru a le “organiza”, cand in cealalta parte pentru a le “dezorganiza”, spunea el. Acum se pare ca miza a crescut la nivelul urmator, al UE, care vrea sa ne impuna propria directie, care in niciun caz nu va servi interesele romanesti. Pentru a intelege acest lucru, este suficient sa ne uitam la ce capital strain domina in economia romaneasca. SUA voia sa privatizam totul, UE sa reformam totul, dar ambele tintesc controlul economic. Oare nu a venit ziua in care sa impunem directia noastra si controlul nostru economiei romanesti?

  24. Problema asta cu PNRR este mai complicată decât pare pentru dummies.
    Energia verde din fotovoltaice și eoliene nu poate înlocui marile centrale care produc energia electrică inclusiv pentru viitoarele mașini electrice. O țară funcționează cu surse producătoare de energie în cantitate mare și constant.
    De exemplu cum faci energie verde fără nuclear? Nuclearul nu produce gaze de seră ca la centralele pe gaz pe care le preferă Germania. În plus este cea mai eficientă modalitate de producție a hidrogenului.
    Din acest motiv România insistă pe alimentări cu gaz care vor fi combinate cu hidrogen.
    Reformă se face cu infrastructură corespunzătoare ca să micșoreze accidentele produse de merțanele second hand exportate de Germania să scape de motoarele Diesel.

    • sunt cateva lucruri de care trebuie sa tinem seama:
      – transportul energiei electrice de la mari producatori (peste 100 MW) se face cu investitii si pierderi mari pe transport si distributie (30%) care fac transportul la peste 300 km ne-economic, fara sa mai tinem cont si de costul de productie al energiei electrice, care in cazul carbunilor si nuclearului trece bine de 100 euro/MWh, iar la foto/eolian e pe la 50 fara stocare, 70 cu stocare
      – regenerabilele pot fi amplasate mai aproape de consumator (ex 2 GW fotovoltaice + 4 GWh stocare in desertul Olteniei, 2 GW + stocare in Dobrogea, intre Galati-Braila si Constanta/Mangalia, si inca 5 GW eoliene +stocare de-a lungul Carpatilor, total circa 10 miliarde euro
      – energia din regenerabile + stocare este complet rambursata de PNRR, spre deosebire de alte proiecte energetice

  25. Intreg planul este supus implementarii unei industrii verzi, nimeni nu stie cum va arata, noroc ce exista China si India, tari in care se pot externaliza industiile care nu corespund acestei spoileli verzi.
    Va fi afectat cel care doreste sa deschida o afacere si are nevoie de un credit, daca nu corespunde criteriilor verzi, la revedere bani, este un detaliu printr multe alte „magarii” care ne asteapta.
    Iar digitalizarea ofera controlul perfect, din toate punctele de vedere.

    • Chestia e ca toti vor juca pe aceeasi muzica deci nu vor fi avantajati unii in defavoarea altora. Singura chestie e ca trebuie sa iti calci constiinta si sa introduci in toate reclamele si in toate strategiile tale de „pitch” elementul verde. Adik sa minti cu nerusinare chiar daca nu crezi in ideologia respectiva. Iar controlul ala perfect s-ar putea sa detecteze la un moment dat „trisorii”.
      PS. Am aplicat odata la un un job de lobbist pentru industria animalelor de blana la Bruxelles. Aveau ei o initiative numita WEllFur in care voiau sa eticheteze produsele (blanurile) drept originand in ferme cu considratie pentru animale si alte blablauri. Pentru informare, animalele in EUropa sunt crescute obligatoriu dupa niste standarde de welfare deci nu era nimic nou decat eticheta. Am picat interviul pentru ca am etichetat actiunea drept „marketing”. Mi s-a explicat ca e treaba serioasa asta, ca nu e marketing ci ca le pasa d eanimale in adevaratul sens al cuvantului si alte narative din categoria asta. Intrucat este legislatie foarte clara vis a vis de asta mie mi s-a parut pura publicitate si nimic mai mult.
      Acum apar in toate reclamele distribuitorilor de energie saua lte produse porcarii gen (50% verde sau CO2 neutral product). Pentruc ei slabi de inger asta inseamna MULT.

      • Dincolo de topic, totusi, cum poti sa spui ca iti pasa de animale cand le cresti si le omori ca sa le iei blana?!

        De blana aceea oricum nu ai nevoie.

        Sunt curios, chiar a crezut cineva povestea aceea cu etichetele?

        • Welfare se refera la altceva si dincolo de ideologii gen „sunt animalele de blana necesare sau nu”, acestea se cresc in ferme. In Europa crescutul lor este bine reglementat si standardele implementate. Ca sutnt bune sau rele specialistii s-au pronuntat exact asa cum s-au pronuntat ca un Broiler sau o gaina ouatoare sau o vaca au nevoie de x spatiu pentru a se considera „welfare” fulfilled.
          Da, dupa circulatia activistilor in care animalele de prin China erau jupite de vii normal ca o eticheta in care iti vindeai produsul asigurandu-ti cumparatorul ca nu s-a intamplat asa ceva e un plus. Chestia e ca se refereau la produse Made in Europe unde, conform legislatiei asta nu se poate intampla. Deci mai mult decat implementarea la sange a legislatiei nu era nimic de facut sau de „vandut”.
          PS. Inteleg ca sunteti impotriva animalelor de blana, caz in care ar cam trebui sa fiti si vegan pentru ca tot ce vine din livestock industrial cam tot in conditiile alea se produce si va asigur ca momentan sunt alternative grozav de multe la aceste produse. vedeti ca EFSA tocmai a autorizat viermii de faina pentru consum. Mai sunt si melcii de livada si alte astfel de alternative umane. Nus utn convins ca le insusiti desi va asteptati cumva la purtatorii de blana sa si le insuseasca. Adik standardul se opreste acolo unde vreau „EU”.

          • Inutil ramane inutil indiferent cum il privesti.

            Nu are nicio legatura cu un stil de viata anume – vegan, exclusiv carnivor sau oricare ar fi. Sa omori degeaba e absurd.

            La fel ca in cazul in care omori un porc dar mananci de fapt din el doar 1/4, restul se arunca sau se strica prin magazine. Altfel spus, un numar de 25% din porci sunt omorati degeaba.

            Sa sacrifici un animal pentru a-l manca e una, sa il omori pentru a te da mare cu haina ta din blana lui – e cu totul altceva.

            ===

            Ar fi interesant sa vedem cati doritori de haine de blana si-ar mai procura asa ceva daca ar fi obligati sa isi ucida vulpea singuri.

            Nu m-ar mira insa sa fie destui, avand in vedere ce s-a intamplat in lagarele de exterminare naziste sau faptele hoardelor lui Pol Pot.
            ===
            In fine, e mai mult decat off-topic. Imi cer scuze fata de autorul articolului.

            • Consider c anu aveti dreptate. Blanurile sunt HAINE la fel cum carnea de porc sunt HRANA. Adik nevoi de baza. Dupa cum lumea a evoluat si nu mai e nevoie de blanuri pentru imbracat la fel a evoluat incat s anu mai fie nevoie de carne de animal pentru hrana. De ce sa ne oprim la o limita impusa de dumneavoastra si sa nu privim lucrurile obiectiv?
              Apropo, blanurile sunt mult mai envirnomentaly friendly decat orice se produce actualmente in materie de haine (poate doar lana de oaie sa fie la acelasi nivel). Asa ca nu vad nici un mkotiv pentru care blanurile si animalele de blana sa fie mai „sus” decat porcii sau vacile de lapte. Decat mental (dupa cum nu am vazut niciodata un activist care sa stea la poarta femei de crocodili din Australia dar ii vezi mereu cu foci, ursi si alte fiinte cu ochi luciosi si blanzi).

          • Efectul mental. Am un amic care mi se lauda zilnic cate d eputin consuma el (are un BMW de asta care il duce cam 20 km max). Asa o fi, doar ca atunci cand o scoate „la drum” se recupereaza acel consum grozav. |totusi, pentru orase si pentru a reduce gazele local sunt o solutie.

          • Conform statisticilor, conducem in medie sub 50 km pe zi. Asadar, vehiculele pug-in hibrid fac sens,.. parasim incinta orasului cu masina in Weekendurile sezonului cald (si cam atat;)

            • De ce atat de limitat? Tocmai, parasim orasul oricand putem inclusiv in sezonul rece. Iarna se merge la ski, la spa, toamna la la drumetii, in sudul Europei, primavara pe udne mai apuci…
              Caratul unei baterii de 500 kg cam face o diferenta la drumuri lungi. Ideal ar fi sa ai 2 masini, una de oras, pur electrica si una de iesit pe combustie. Oricum,a sta cu plug-in ul depinde foarte mult de cat o conduci. Si oricum media aia de 50 km pe zi nu e acoperita de aceste plug-in.

            • Bateria din Tesla Model S vanterste 600 Kg, din Tesla Model 3 cantareste in jur de 500 Kg. Bateriile din Plug-In hibride cantersc in jur de 75 Kg si ofera o autonomie in jur de 40-50 KM.

            • *Florix. Vreau un link cu documentatie tehnica privind greutatea acestor baterii. Altfel va consider rau-intentionat si manipulator. Eu va pot spune ca BMW330 hybrid plug in are baterie de 400. La fel o Toyota c-HR (nu e plug in dar are baterii de 400 km.
              De unde ati scos-o pe asta cu 50kg?

  26. Nimic nou sub soare: mai multa presiune fiscala (pentru clasa medie), mai multa strangulare (pentru micile afaceri ale clasei medii), vanat de cai verzi pe pereti (activitate platita de impozitele clasei medii), mai multi tocatori de bani publici in comisii, etc. Socialistii astia rosu-verzi-aurii (de la sampanie) au senzatia ca banii cresc in copaci, sunt ai lor si pot face ce doresc cu ei, fara consecinte. A incercat si ceashca sa ne inlocuiasca masinile cu biciclete (vezi Istoria romanilor, V.G.).

    Sa nu uitam de cel mai trendy weasel word: Rezilienţă.
    „Say resilience one more time, I double dare you!”
    Undeva, un contopist este foarte mandru de contributia sa lingvistica la propasirea noii oranduiri.

    In alta ordine de idei, noua lupta pentru propasire si rezilienta mi-a adus deja impozite noi, banii pe care i-as fi lasat in economia locala mergand probabil catre plata unor studii de fezabilitate sau alte chestiuni cat mai abstracte, important e sa aiba rezilienta pe coperta dosarului.

  27. Intr-o proba olimpica a divagatiilor, romanii ar fi etern campioni.

    Imi fac si autocritica, discutia cu @Unu’ din Bruxellles despre blana vulpilor – comentariu la PNRR cred ca merita macar o mentiune de onoare la aceasta proba :-).

    ===

    Totusi, am o intrebare: in ce a constat dezbaterea PNRR?
    Si care e pana la urma viziunea din spatele sau? Ce vrea el?

    • Dezbaterea are legatura in contextul la ce am prezentat. Green, Carbon neutral, tot felul de etichete si de flower pots sunt exact precum era eticheta de „welfur” de la niste animale. Marketing si nimic mai mult.

      • Ma refeream la dezbaterea PNRR pe plan national. Cum vede guvernul reformele necesare? Ce cred companiile, scolile, primariile?

        Asa cum subliniaza si autorul, despre ce reforme vorbim de fapt?

        Vroiam sa vad si eu o pagina care sa sintetizeze viziunea asupra reformelor necesare si un mic articol despre rezultatele dezbaterilor in acest sens,

        Nu despre proiecte, acestea sunt super-cunoscute de decenii, ci despre reforme. Intr-un mod pragmatic. De exemplu „digitalizarea administratiei” – este o dorinta, nu obiectiv al reformei. Obiectiv este acela pe care il poti masura, despre care poti sti ca l-ai atins sau nu.

        Iar acele obiective trebuie sa derive dintr-o viziune politica, nu dintr-una administrativa. Altfel, de ce ar mai exista partide politice?!

        Admit necesitatea vorbelor goale in discursul politic, nu exista doar in Romania. Dar prea sunt numai si numai vorbe goale, urmate de „liste de cumparaturi”.

        Chiar nu s-or plictisi oamenii acestia sa tot roteasca aceleasi vorbe goale la nesfarsit, decenii la rand?! Vorbim despre zeci de miliarde de parca am vorbi despre cornete de inghetata.

        Dupa umila parere a mea, ar fi mult mai bine ca UE sa inceteze cu aceste bazaconii, din care castiga de fapt numai anumite companii si nicidecum bietul cetatean.

        • Este raspunderea Guvernului sa puna in spatiul public un rezumat al reformelor vizate si unul al dezbaterilor, sub forma unor articole, sa le dea in emisiuni la TV si Radio, pe web-site-urile relevante.

          Vorbesc despre dezbaterea abordarii si a reformelor, nu despre discutii fara de sfarsit despre ce „proiecte” ar trebui finantate.

  28. Un fel de Plan Marshall al UE, insa de tip socialist. Cu sau fara acest PNRR, lumea merge mai departe. Ar fi interesant de stiut cata credibilitate mai are UE pentru a face rost de acesti bani si din ce surse va obtine acesti bani. Apoi, care sunt avantajele concrete pentru fiecare stat. Ca de obicei, un instrument obscur european prin care se urmaresc niste interese pur politice.

  29. Pentru necunoscători: drumurile forestiere se construiesc pentru scos lemne. Să ceri bani pentru împăduriri și, concomitent, pentru tăiat pădurea mai abitir înseamnă să-i crezi mari fazani pe cei de la Bruxelles. Și să iei bani publici pentru depozite de cereale vrac private e o chestie mișto: se va reduce prețul lipiei egipteanului și tunisianului. Elicopterele ISU sunt bune – în caz de război.
    O brambureală șmecheră. Ca o doamnă nimfomană care performează porno și care se plânge afectată de rigorile meseriei. Dar ia bani și la băgat, și la scos. Scuze.
    Cu penitenciare pentru politicieni, sunt de acord. Pot fi cazați și prietenii lor interlopii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro