joi, mai 19, 2022

PNRR: renegocierea sau optimizarea? Eliminarea găurilor negre

Pensiile speciale ale arhitecturii administrative a României: Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și Banca Națională de Dezvoltare (BND).

Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate și Banca Națională  de Dezvoltare, prevăzute în PNRR, reprezintă poverile viitorului, așa cum pensiile speciale reprezintă poverile prezentului.

Nu reformele reprezintă problema PNRR, ci instituționalizarea sinecurilor și conectarea unei noi clientele politice la miliardele de euro pentru dezvoltare.

GĂURILE NEGRE ALE PNRR ÎNGHIT MILIARDE DE EURO

Înainte de renegocierea PNRR, o dezbatere reală despre eliminarea din program a două instituții bugetofage, inutile, care au drept scop doar îmbogățirea noului sistem clientelar și asigurarea unor posturi bine plătite, din bani publici, cu care să fie recompensați prietenii politici, ar avea mai mult succes.

Pentru că orice modificare începe cu pași mici, fundamentați tehnic și financiar.

Iar eliminarea a două instituții care măresc inutil aparatul bugetar și cheltuielile de personal se înscrie în logica reformistă, care stă la baza PNRR.

„MAGIC” ANDIS. CUM SĂ PIERZI UN MILIARD DE EURO

Peste 1,7 miliarde de euro pentru infrastructura sanitară din PNRR, încredințați vinovaților pentru o parte din eșecul celor 8 spitale regionale.

Potrivit domnului Cristian GHINEA, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, citat de G4Media, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) va înlocui două direcții din Ministerul Sănătății, una care se ocupă de spitale regionale (construite din fonduri UE) și o alta pentru spitale din fonduri UE.

ANDIS urmează să aibă 52 de angajați, dintre care 25 vor fi preluați prin transferul integral al Direcției de Monitorizare Implementare Spitale Regionale, structură funcțională în prezent în cadrul Ministerului Sănătății, conform PNRR, partea a II a, componenta 12 – Sănătate.

Practic, experții care au gestionat eșecul celor 8 spitale regionale, vor gestiona investiții noi în infrastructura de specialitate, în valoare de 1,089 miliarde de euro și 635 milioane de euro investiții în echipamente necesare acestei infrastructuri, alocați prin PNRR.

O adevărată rețetă a eșecului, condimentată cu funcții de conducere și un consiliu director.

Miza principală a acestei agenții, dincolo de aspectele birocratice și suplimentarea schemei de personal cu sinecuri frumos ambalate pentru public, ar trebui să fie asigurarea finanțării și implementării celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova).

Însă, etapele principale de pregătire a proiectelor celor trei spitale regionale nu pot fi gestionate de ANDIS, deoarece conform PNRR, ele nu vor fi transferate ANDIS imediat după înființarea acesteia, ci doar după ce agenția va fi operațională  (după numirea președintelui, a membrilor consiliului director, recrutarea personalului principal, finalizarea primei faze a programului de training și dezvoltare profesională, etc.).

Practic, din cauza noii structuri birocratice, anul 2022 va fi un an pierdut pentru pregătirea spitalelor regionale, pe de o parte pentru că structura birocratică nu va fi complet operațională și nu se va putea ocupa de aceste proiecte, pe de altă parte pentru că de pregătirea proiectelor se va ocupa direcția din Ministerul Sănătății care va fi desființată, deoarece a eșuat cu proiectele spitalelor regionale, din 2017 până în prezent (conform apărătorilor ANDIS).

Definirea ca reformă a constituirii unei structuri birocratice (ANDIS), care oricum are ca fundament o direcție din Ministerul Sănătății și al cărei scop este reașezarea persoanelor în funcții de conducere (și în noul consiliu director), plata sumelor de consultanță și asistență tehnică pentru proiectele din PNRR, fără legături cu indicatorii de rezultat, dovedesc superficialitatea pregătirii instituției și cadrului de implementare a proiectelor, potențialele interese clientelare, reprezentând un fundament al eșecului construirii celor 3 spitale regionale.

Modul în care este definită implementarea reformei 2 – Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, prin raportare exclusivă la înființarea ANDIS, dotarea acesteia cu un sediu, numirea unui președinte și a unui consiliu director, activități de consultanță și asistență tehnică pentru proiectele care intră în portofoliul agenției, dovedesc preocupare față de formă și nu față de esența problemei – eșecul autorităților în realizarea infrastructurii sanitare.

Mai mult, lipsa de claritate în ceea ce privește portofoliul ANDIS, despre care se menționează la capitolul Ținte, doar că va gestiona finalizarea a cel puțin 3, dintre cele 25 de unități medicale/spitale publice, finanțate integral sau parțial din PNRR, evidențiază pregătirea eșecului major al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în ceea ce privește construirea celor 3 spitale regionale și încearcă salvarea măcar a unei părți din investițiile pentru restul infrastructurii sanitare.

Pregătirea ANDIS ca loc pentru clientela politică este evidențiată și de modul în care a fost structurat cadrul pentru funcționarea agenției, care primește între atribuții și acordarea de asistență tehnică autorităților locale.

Deocamdată, doar la cererea acestora.

Iar coroborând atribuțiile ANDIS cu finanțarea activităților (inclusiv „venituri proprii, ca urmare a activităților de asistență tehnică”), rezultă că instituția va trăi și pe spinarea autorităților locale, care trebuie să-și mărească cheltuielile, pentru a susține o structură birocratică a administrației centrale.

Există riscul ca autoritățile locale care apelează la ANDIS (deocamdată, opțional) să fie obligate să realizeze dublă finanțare pentru asistența tehnică, odată pentru proiectanți și diriginții de șantier (în baza  prevederilor cap. 3.8 din devizul general, anexă la HG nr. 907/2016) și a doua oară prin plăți către ANDIS.

Practic, reforma 2 –  Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, din cadrul componentei Sănătate a PNRR, asigură crearea și menținerea unei structuri birocratice inutile, indiferent de atingerea sau nu a obiectivului prioritar – construirea spitalelor regionale.

BANCA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE (BND) – TICHIA DE MĂRGĂRITAR A PNRR

Crearea unei pușculițe care să gestioneze fondurile pentru investiții publice a fost un vis îndepărtat al politicienilor (mai vechi sau mai noi), indiferent de forma în care a fost ambalată ideea. De la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții la Banca Națională de Dezvoltare, pușculița politică a fost prezentată în ambalajul frumos al modelului viabil european (norvegian, polonez, etc).

În realitate, era doar o formă care asigura controlul politic asupra gestionării resurselor de investiții, o modalitate de a supune fondurile nerambursabile aceluiași mecanism politizat.

Iar Planul Național de Redresare și Reziliență a oferit șansa tichiei de mărgăritar.

Și nu oricum, ci chiar în ambalajul reformei.

Arhitecții PNRR au identificat cheia reformării sistemului fiscal: crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare (reforma R5, în cadrul componentei 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii).

Una dintre justificările înființării BND, este oferită în cadrul PNRR, la componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, secțiunea a) Provocări, unde se menționează că IMM-urile, inclusiv cele cu potențial inovator, au nevoie de investiții susținute prin instrumente diversificate de finanțare, pe lângă finanțarea bancară clasică, instrumente care să asigure implementarea proiectelor cu valoare adăugată ridicată.

Practic, BND va prelua o serie de operațiuni realizate în prezent de o bancă existentă pe piață, Eximbank (garanții si credite acordate în condiții de piață, activitatea de asigurare la export, etc).

Dorința de înființare a unei noi bănci la care statul să fie acționar și majorarea cheltuielilor publice cu o nouă structură bancară de stat, care va prelua o parte a activităților derulate de EximBank în numele și în contul statului român, dovedește capacitatea limitată de eficientizare a autorităților române, potențialul de blocaj și de utilizare a Mecanismului de redresare și reziliență pentru a spori nejustificat cheltuielile administrative.

Autoritățile române nu au justificat nici public, nici în cadrul PNRR de ce una dintre cele două bănci la care statul este acționar nu poate derula și operațiunile încredințate noii BND.

Activitatea noii bănci va fi structurată pe șase piloni: IMM-uri, agricultură, cercetare – dezvoltare – inovare, unități administrativ – teritoriale, proiecte mari de infrastructură și eficiență energetică, având o alocare de 10 milioane de euro și un necesar de personal estimat, pentru început, la 165 de persoane.

Decalajele medii de finanțare, pe cei 6 piloni, sunt de aproximativ 26 miliarde de euro, dintre care aproximativ 60% sunt aferente investițiilor publice (marile proiecte de infrastructură și proiectelor derulate de autorități locale).

În niciuna dintre componentele sectorului privat, decalajul mediu de finanțare nu depășește sectorul public, pilonul IMM-urilor cu un decalaj de 5,1 miliarde se apropie de cel din sectorul investițiilor publice locale, respectiv 6,3 miliarde de euro dar este semnificativ mai mic decât decalajul aferent marilor proiecte de infrastructură.

Conform estimărilor PNRR, partea a II a, componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, cap. 2 – Descrierea reformelor și investițiilor, reforma R5 – Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, prin instrumentele BND se vor acoperi aproximativ 23% din decalajele de finanțare, în primii 5 ani de activitate.

Iar pentru sectorul public, banca urmează să acopere aproximativ 1,13 miliarde de euro pentru autorități locale și aproximativ 1 miliard de euro pentru proiecte mari de infrastructură, respectiv o medie de aproximativ 0,4 miliarde de euro pe an (sume mai mici decât cele derulate prin programele gestionate de MDLPA).

SOLUȚII ALTERNATIVE

COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII (CNI)

În locul unei structuri noi (ANDIS), care urmează să fie creată pe scheletul unei direcții din Ministerul Sănătății, responsabilă de eșecul construirii spitalelor regionale, decidenții din Ministerul Sănătății, dacă erau de bună credință, nu urmăreau interese personale și de grup și doreau construirea și modernizarea infrastructurii sanitare, încredințau această misiune Companiei Naționale de Investiții (CNI).

CNI  are experiență în derularea proiectelor de lucrări publice, are competențe în realizarea de proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv în perioada de programare 2021-2027, fiind responsabilă de implementarea unor proiecte în sectorul infrastructurii sanitare, prin intermediul Programului național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), subprogramul „Unități sanitare”.

Mai mult, CNI este agenție de implementare a proiectelor/structură de implementare pentru anumite obiective de investiții din cadrul componentelor Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), în numele beneficiarilor.

FONDUL SPECIAL PENTRU INVESTIȚII PUBLICE ȘI BĂNCILE DE STAT EXISTENTE

Finanțarea sectorului privat și a investițiilor publice sunt nevoile reale ale societății, nu înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND).

Dacă pentru componentele sectorului privat, statul putea utiliza experiența uneia dintre cele două bănci la care este acționar, pentru sectorul public, respectiv investițiile pentru autorități locale și cele pentru infrastructura de interes regional și național, problema este legată de sursele de finanțare, nu de inexistența încă unei structuri de stat, pe circuitul proiectelor de utilitate publică.

Pentru finanțarea lucrărilor publice, României îi era mai util un fond de dezvoltare, care putea fi administrat pe modelul Fondului de mediu, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, direct sau printr-o instituție subordonată (încă din septembrie 2020 atrăgeam atenția necesității unui Fond Special pentru Investiții Publice, în articolul „Miza Programului Național de Lucrări Publice (PNLP): relocarea producției din Asia. O propunere”).

Cheltuielile administrative erau mult mai mici decât cele generate de o instituție bancară iar utilizarea fondurilor era coordonată de o instituție, care dincolo de problemele cunoscute, are experiență nu doar în finanțarea lucrărilor publice, ci și în gestionarea programelor specifice, finanțate din surse diverse, putându-se asigura corelarea cu alte programe de investiții publice.

ANDIS și BND evidențiază lipsa de imaginație a reprezentanților instituțiilor din sectorul protecției mediului, care nu au putut concepe o Bancă de Mediu, limitându-se la înființarea unei structuri administrative de tipul unei agenții guvernamentale (AFM), care să gestioneze fondul specific, neavând inventivitatea arhitecților componentelor Sănătate și Finanțe din PNRR.

În realitate, artizanii PNRR au folosit oportunitatea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a-și construi propriile structuri birocratice, cu funcții bine plătite pentru clientela politică, finanțele și sănătatea urmând a fi feudele pe care să-și instaureze dominația.

Cei peste 40 de milioane de euro alocați sinecurilor ANDIS și BND, pot fi redirecționați câtorva mii de gospodării pentru achiziția sistemelor fotovoltaice și reducerii presiunii facturilor de energie electrică.

Eficientizarea PNRR, prin eliminarea a două structuri birocratice, inutile, create doar pentru a satisface clientela politică și care generează riscuri semnificative de blocare a programului și pierdere a fondurilor (cu precădere pentru infrastructura sanitară), înlocuirea lor cu instituții existente (în cazul CNI, cu experiență și competențe în domeniu) și reducerea  cheltuielilor bugetare reprezintă cheia lansării negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, pe tema PNRR.

Modernizarea României și nevoia acută de finanțare a infrastructurii sanitare, nu pot fi sacrificate pe altarul intereselor unor vremelnici miniștrii ai Sănătății, care doreau să-și fidelizeze clientela politică, să-și construiască propria structură birocratică și noii ciocoi magicieni ai sănătății, care să concureze cu baronii locali ai structurilor politice clasice.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Am terminat de citit articolul si am zambit. Amar. Amar, pt. ca mi-a adus aminte de „specialistii” din C.N.I., marii fauritori ai salilor de sport din orase si sate, ai parcurilor de recreere din marginea satelor (langa fanetele sau culturile agricole), al drumurilor in panta care nu duc nicaieri, etc. Il rog pe autor sa revada doar componenta CA-ului de la CNI de-a lungul anilor…Si d-na Udrea ar lacrima citind articolul, dar si multi altii…

    • CNI este o soluție mult mai buna decât înființarea unei noi structuri birocratice (ANDIS), inutile, doar pentru ca s-a dorit crearea unei sinecuri bine plătite pentru noua clientela politică. Dacă urmăriți atent noua structura (pentru care se aloca sume importante ca să aibă sediu, președinte și consiliu director), nici măcar nu se știe de câte investitii se ocupa („se va ocupa de cel puțin 3, dintre cele 25 de unități sanitare…” finantate din PNRR). Dar nici de cele 3 investitii (spitalele regionale din Cluj, Iași și Craiova) nu se ocupa de la început. Adica, România își permite sa piardă un an (2022) din implementarea PNRR intr-un domeniu sensibil, cel al infrastructurii sanitare, doar pentru noua clientela politică? Nu o sa fie pentru cine s-a pregătit, ci pentru cine se nimerește. Dar nu asta este problema. Decât o instituție care abia se construieste, care toaca milioane de euro pentru a afla cu ce se ocupa exact și cum sa facă (cu riscuri semnificative asupra finanțării, condiționate de termenele stricte ale PNRR), mai bine folosesti o instituție existenta (cu bune și cu rele), dar care are o experienta și care nu mai pierde un an doar cu organizarea. Pana acum, CNI poate fi o solutie realista, de avarie, alternativa la o sinecura magica.

      • “ România își permite sa piardă un an (2022) din implementarea PNRR intr-un domeniu sensibil, cel al infrastructurii sanitare, doar pentru noua clientela politică?”

        Adică mai clar, cine e vechea clientelă politică și cine e noua clientelă politică?
        USR a vrut concursuri adevărate pt ocuparea posturilor, pe bază de competență, iar acum ieșind de la guvernare , toate posturile vor fi ocupate de PSD numai pe bazâ de pile, relații, rude, amante, etc?

  2. Cea mai obiectiva si corecta analiza a PNRR. De acord ca in sanatate nu mai era nevoie de alte agentii birocratice. CNI era suficient la fel si BNR. Dar la noi politica partidelor urmaresc interesele membrilor mafioti si aceasta arata ca suntem un stat esuat. Acest PNNR intareste sinecurile si sistemul bugetar si nu il reduce si simplifica. Mai exista si alte asemenea proiectii discutabile si dubioase pentru educatie, turism, energie, etc.

    • Politicul și administrația au folosit și PNRR, pentru a-si asigura posturi bugetare, bine/mai bine plătite, in care sa-si plaseze apropiații. Fiecare structura administrativa implicata a încercat sa profite de fondurile din acest mecanism pentru a-si mari organigrama. Insa, Finanțele și Sănătatea (prin titularii lor) au forțat limitele, ieșind din schema clasica a măririi organigramei sau acordării unor stimulente financiare. Si-au creat noi structuri administrative (BND și ANDIS), pe care să le populeze, inclusiv in functiile de conducere, asa cum doresc. Iar realizarea structurilor birocratice nu era condiționată de indicatori de rezultat.

  3. „experții care au gestionat eșecul celor 8 spitale regionale”
    Deci cele 8 spitale regionale promise s-au impiedicat in 25 de oameni de la Ministerul Sanatatii? Fondurile au fost alocate, locatiile au fost identificate si pregatite.. doar astia 25 de eroi ai MS s-au opus? Si sunteti sigur ca sunt aceiasi 25 de cand a castigat PSD alegerile in 2016 cu promisiunea ca va construi cele 8 spitale regionale?

    Nu pot citi mai departe ca am o greata de la izul de ipocrizie..

    • O observatie corecta. Blocajul a fost pur politic (s-a promis, dar nu s-a alocat nicio resursa reala, nu a existat vointa politica pentru asa ceva, nu a exista nicio actiune politica reala la nivel central sau local care sa impinga lucrurile inainte).

      Dar e placut sa ai 25 de „Moțoci” de la ministerul sanatatii pe care poți arunca toată responsabilitatea.

  4. Materialul clientului. Justificarea creării acestei noi structuri birocratice este prezentata chiar în PNRR, unde se menționează ca deși Romania a avut la dispoziție bani europeni, capacitatea administrativa a frânat absorbția fondurilor.

  5. Cred ca ar trebui sa se analizeze cine si cat a tras din fonduri UE in ultima perioada, unii chiar au fost performanti, insa atrag atentia asupra Autoritatii de Audit care abuzeaza maximum !!!!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro