miercuri, decembrie 4, 2024

PNRR și rentabilitatea slabă a investițiilor verzi din energie

Înțeleg că PNRR nu va accepta investiții în noi capacități de producție de energie electrică pe gaz și toate fondurile vor fi îndreptate către eolian, solar și hidrogen obtinut prin electroliză. Până la urmă, bune și astea! Dar să nu uităm că mai există și alte posibilități de investiții, cum ar fi Fondul de Modernizare (oare ministerul a elaborat metodologia?) sau fondul dispus de Planul Național de Relansare Economică sau fondurile de coeziune …

într-unul din articolele trecute îmi arătam nemulțumirea față de faptul ca nimeni nu se gândește la faptul că gunoiul și agrobiomasa, ambele în abundență în România, nu sunt înțelese ca resursă energetică, mai ales că există tehnologia și posibilitatea de producție de energie și hidrogen în România, fără a mai apela la importurile din China și a infuza banii contribuabililor în economia chinezească.

Mai mult, am calculat factorul de capacitate pentru capacitățile de producție românești pe anul trecut pe tipuri de combustibili, postând următorul tabel, pe care un comentator mi-a cerut să-l explicitez mai mult.

Factorul de capacitate este un fel de randament, mai exact, ce procent s-a produs din potențialul capacității într-o perioadă de timp, în cazul nostru anul 2020.

Pe prima linie sunt valorile producției de anul trecut, adică s-au produs puțin peste 56 TWh.

Pe a doua linie am extras din ceea ce declară ANRE capacități instalate în Romania: adică avem peste 20.000 MW instalați. Procentual ar arata așa:

Observăm ca energia hidro ar trebui să aibe cel mai mare aport, după care cărbunele, gazul, nuclearul, eolianul și solarul. Lucrurile nu pot sta după dimensiunile capaciățtilor instalate deoarece instalațiile pe cărbune poluează excesiv și se apelează la ele în caz de forță majora. Și gazul este poluant, dar nu așa de mult cum este cărbunele. Mai adăugăm că aproape toate instalațiile pe cărbune și gaz sunt vechi, deci au randamente mici și că au nevoie de căteva săptămâni pe an pentru mentenanță și retehnologizare. De nuclear nu are rost să discutăm deoarece acolo factorul de capacitate este 95%.

Pentru regenerabile lucrurile sunt clare: Romania nu se află pe într-o zonă cu vânt constant (27% factor de capacitate) iar așezarea pe paralela 45, defavorizează captarea energiei solare (11% factor de capacitate). Anul trecut a fost secetă doar două luni (de la jumătatea lui februarie până la jumătatea lui aprilie) și de aici vedem că sistemul energetic național s-a bazat pe producția de energie electrica din hidro (factor de capacitate 27%).

Analizănd producția, procentual, se confirmă ceea ce am afirmat mai sus.

Problemele vechimii capacităților pe gaz și cărbune și așezarea defavorabilă a țării dau factori de capacitate mult mai mici față de cei de pe plan mondial, care sunt trecuti pe linia a cincea a primului tabel.

Nu cred că mai are rost să discutăm despre cărbune deoarece acesta va fi scos din mixul electric al României în următorii ani, instalațiile retrăgându-se treptat.

În schimb trebuie să nu uităm că gazul natural, ce este considerat de UE combustibil de tranziție, (adică încă 15 – 20 de ani va fi folosit) și de asemenea capacitățile pe gaz și pe nuclear sunt singurele care pot asigura securitate energetică.

Trebuie să ne sară în ochi diferența de factor de capacitate la gaz: România a avut anul trecut 37% iar cel mondial este 90%. De aici rezultă diferența de tehnologie și starea precară în care se află instalațiile noastre. (Chiar și oficialii susțin necesitata investițiilor în gaz.)

Diferențe observam și la eolian și solar. Sunt mari. Instalațiile românesti pe fotovoltaic produc aproximativ la jumătate față de media mondială (20% coeficientul international și 11% cel de la noi). Fermele eoliene românești au produs trei pătrimi din media internaționala (27% față de 35%). (Aici nu pot să nu amintesc pierderile incomensurabile care se produc atunci când un teren este scos din circuitul agricol și pe care se pun panouri fotovoltaice.)

Acest lucru înseamnă că investițiile în solar au un cost aproape dublu față de media internaționala și cu aproximativ o treime mai mult cele eoliene.

Investiția proastă într-un MW o interpretăm în două feluri: e mai scump în Romania sau ne recuperăm investiția într-un timp mai mare. Diferențele mari sunt la regenerabile și nu la energia securitară.

O alta interpretare: este mai rentabil să investim în nuclear și gaz decat în eolian și solar.

Cea mai scumpă investitie este în hidro. Numai să ne gândim ce înseamnă să deviezi un râu / fluviu, să construiești un baraj, să amenajezi un lac de acumulare și ce înseamnă instalațiile de turbinare a apei și generare de energie electrică. Probabil că acesta este și motivul pentru care nu s-au mai făcut investiții mari în hidro în ultimii 30 de ani.

Reluând ideea că sistemul energetic național are nevoie de capacități de producție securitară trebuie ca ministerul energiei să se gândească și la investiții către acestea. Știm că se dorește continuarea investitiei în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar acestea nu vor avea o capacitate mai mare de 1400 MW, for fi finalizate în maxim 7 ani, ceea ce înseamnă puțin față de capacitățile pe cărbune de aproape 4800 MW, pe care îi vom elimina.

Pe lângă investițiile în infrastructura critică de producție mai trebuie făcute investiții în rețeaua de transport a energiei electrice pentru ca energia produsă să ajungă la consumator. Transelectrica are în plan să realizeze investiții în infrastructura de transport, dar acestea se vor face până în 2029, deci oricăte capacități pe eolian sau solar am face, nu ar fi posibilitatea de transport a energiei la consumatori.

În concluzie, oricâți bani s-ar aloca din PNRR energiei, acestia sunt destinați unor investiții scumpe deoarece aceste tehnologii au randamente scăzute si este necesar ca aceștia să se suplimenteze din alte surse deoarece investițiile ar fi făcute degeaba. (Observați că nu am spus nimic despre stocarea energiei, operațiune pe care Transelectrica o recomanda. Până în acest moment, costurile achiziției și operarii acestor de instalații sunt imense și tehnologia încă nu este matură.) Măcar terminarea inelului de 400 KW trebuie să se termine și să se înceapă construcția de linii peste Dunăre pentru o mai bună distribuție a puterii injectate în rețea de producătorii de eneregie electrică din eolian (majoritari în Dobrogea – aprox. 2500 MW) și solar (majoritari în Muntenia și Oltenia – aprox 1000 MW). Trebuie să spun că nu înțeleg de ce Transelectrica se focusează pe interconectarea cu alte țări pentru a facilita importul de energie electrică în loc să faciliteze transportul energiei din zonele bogate (Dobrogea – Muntenia – Oltenia) în zonele cu sărăcie energetică (Ardealul – Maramureșul – Crișana)!

Într-un alt articol afirmam că necesitatea alocării fondurilor în energie este 10% din totalul investițiilor și aceștia ar trebui să fie în capacități securitare deoarece SEN (sitemul energetic național) va sucomba după dispariția celor 4000 MW din cărbune. (În articolul link-uit indicam și posibilele surse de investiții.)

––

Acum un an am început seria de comentarii și analize în Contributors. S-au strâns 49 de articole. Doresc să mulțumesc celor care mă găzduiesc dar și mai mult mulțumesc celor care citesc și (în special) comentează. Mă ajutati foarte mult cu idei și îmi atrageți atenția unde greșesc. Dacă acum un an scriam în secul stil academic, în ultima perioadă m-am adaptat, începand să scriu într-o limbă comună, înțeleasă de toată lumea, revenind dupa 13 ani la stilul jurnalistic. Vă sunt recunoscător! Am speranța ca rândurile scrise să influențeze în bine industria energetică românească.

Distribuie acest articol

85 COMENTARII

  1. PNRR asta e presentat ca un program minune care va rezolva tot și toate.
    Adică ce NU a fost rezolvat , eradicat cu peste 120 miliarde euro datorie publică , sigur se va rezolva cu 29 miliarde euro din PNRR și din care o parte importanta e tot datorie noua de stat. 😀😀
    Toate problemele și contradicțiile pe care just le enumerați, au o singura cauza.
    Lipsa totala a unei strategii naționale.
    Oricare guvern a venit cu alte priorități , alt necesar de șpăgi și rezultatul ei vizibil .
    Dar bine ținut sub preș.
    Iar sistemul energetic național e prin definiție un sector strategic , de prioritate national-guvernamentală.
    In toate țările mai puțin Romania.
    Doar aici vezi confiscări de profituri anuale pentru a ajusta deficitul bugetar dar și schimbările de șefi cu salarii grase la oricare început de nou guvern.
    Dumneavoastră scrieti de 4.000 MW producție pe cărbune care se vor pierde.
    Adăugați și 700 MW prin oprirea reactorului I in 2026. Peste doar 5 ani că intra in reparatie capitala. In 5 ani , oricât se vor chinuii, imposibil de pornit un alt nou reactor . Nu exista decit niste betoane turnate acum 31 de ani. Atît.
    Răbdare și tutun.
    Important e de împărțit funcții , realizat noi aleante pentru viitoarele alegeri prezidențiale.
    Tara a mers mereu înainte. Inclusiv când era în întuneric si fără căldură.
    Periodic trebuie reamintit tinerei generatii cum era atunci.
    Și ce poate fi mai educativ decit sa retrăiești acele vremuri pe propria piele dar în „democratie” ?

  2. Interesant articolul! Subscriu, e pacat ca nu sunt exploatate optim toate resursele pe care le avem la indemana. Totusi, nu as demoniza energia solara (nu cred ca o face nici autorul). Ca si in cazul multora dintre alternativele existente, generarea „energiei verzi” este un domeniu in dezvoltare, iar cercetarile sunt departe de a fi incheiate, nici chiar maturizate. Sunt sigur ca, in toate domeniile, vor aparea curand metode eficiente de exploatare a resurselor. Acum energia solara se bazeaza mult pe panouri produse in China, ceea ce la o prima vedere justifica o atitudine critica legata de sustinerea economiei chineze. Totusi, rezolvarea acestui aspect nu consta in renuntarea la energia solara, ci in investitii pentru dezvoltarea unor capacitati de productie in interiorul UE, care sa ofere o alternativa reala produselor chinezesti. Am avea cu totii de castigat.

  3. Maxime aprecieri pentru aceasta analiza. Dar ar trebui sa avem in vedere si vechimea unor hidrocentrale, a celor doua reactoare nucleare Candu. Apoi si vechimea instalatiilor de transport en.electrica care sa reziste la viteze mai mari ake vantului. In Franta au facut aceasta modernizare in partea de vest si sud vest, lovita tot msi des de puternice furtuni. Din punct de vedere al echiparii tehnice suntem mult in urma, iar energia verde alaturi de producere mai are si cerinte de transport si sisteme moderne de masurare la clienti.

    • Nuclearelectrica avea deja de acu’ vreo 2 ani o strategie, in legatura cu vechimea reactoarelor; in afara de asta (nu stiu daca au fost schimbari majore la ei, o data cu noile guverne) vor sa investeasca in fotovoltaice si eoliene – habar n-am cum or sa se descurce cu infrastructura de transport

  4. Eu nu înțeleg care este câștigul cu hidrogenul obținut prin electroliză. Bănuiesc că nu sunt singurul nedumerit. Poate ne explică cineva, mai ales că guvernul vrea să aloce niște fonduri în tehnica asta.

    • Tehnic vorbind, niciunul :)

      Povestea oficială e că se va folosi curentul electric obținut de la pnouri solare și moriști de vânt pentru electroliza apei. În acest fel energia soarelui și a vântului ar putea fi înmagazinată și folosită ca și combustibil pentru vehicule rutiere, locmotive, avioane, etc.. E însă un proces cu randament infim la nivelul de azi al tehnologiei. Costul hidrogenului astfel obținut e de câteva ori mai mare ca ca cel al combustibililor fosili. Mai sunt și alte obstacole:

      – Nu e clar dacă suprafața planetei e suficientă pentru a instala suficiente panouri solare pentru a produce tot hidrogenul necesar parcului auto mondial.

      – Pentru moment nu avem suficientă materie primă pentru a realiza pilele de combustie necesare parcului auto mondial. Există și motoare cu combustie de hidrogen însă ele sunt mult mai ineficiente ca pilele de combustie,

      – Stocarea hidrogenului e dificilă. E cel mai mic atom din tabelul periodic al elementelor.. Necesită etanșări mult mai serioase ca cele pentur gazul natural.

      – În caz de accident a două mașini cu rezervoare cu hidrogen, ele vor face ca Hiroshima :)

      La capitolul avantaje;

      – Cel mai probabil hidrogenul e combustibilul viitorului, fiind cel mai răspândit element din univers.

      – Arderea sa e nepoluantă. Generează doar vapori de apă. Sigur că și aici e un pericol. Când au început să meargă primele autobuze cu pile de combustie în Florida acum vreo 10 ani „iecologiștii” au făcut spume la gură afirând că vaporii de apă sunt un gaz cu potențial de efect de seră mult mai puternic ca și codoiul :)

      – Se poate obșine în cantități mari și relativ competitiv dacă electroliza se realizează la scară industrială cu ajutorul reactoarelor nucleare. Numai că asta e anatema pentru „iecologiști”

      E fără îndoială o chestie promițătoare. Ar fi mult mai util să se investească măcar o fracțiune din banii aruncați pe geam în implementarea „regenerabilelor” în cercetare decât să se forțeze prin măsuri arbitrare utilizarea sa acum când nu e (încă) fezabil.

      • Pe mine ma distreaza foarte tare gindul ca in Bucuresti autoturismele ar emite la esapamente vapori de apa. Adica vara o caldura de behai si umiditate naclaita ca la Singapore si in restul anului preponderent o ceata laptoasa. Iar iarna polei continuu pe strazi. Si sa vezi „veselie” pe trotuare pe ghetusul ala, desigur ecogenerat.
        Din cind in cind o bubuitura. Ce sa fie? Pai a mai explodat un rezervor de hidrogen. La stiri Ministrul Hidrogenului sosit la fata locului promite ca se vor lua masuri in concordanta cu Directiva H a Coanei UE si cind pleaca aluneca si pica-n bot. Precaute, insotitoarele ministeriale si-au inlocuit pantofii cu incaltaminte apreski iar barbatii poarta la pantofi coltari, si in loc de bastoane pioleti.

        • Ăsta e defetism curat. Tineți cu ursu’. :) Trebuie să învățați să vedeți partea (și) plină a paharului după cum urmează:

          – Vara locuitorii capitalei vor beneficia de băi de aburi gratuite. Alții plătesc bani buni pentru așa ceva.

          – Iarna gețușul va avea o contribuție crucială la fluidizarea traficului pietonal. N-ați văzut ce rapid alunecă pinguinii pe banchiză?! Credeți cumvă că bucureștenii n-ar putea fi la fel de buni pe Magheru sau pe Calea Vitoriei?!

          – Cât despre explozii, vor învăța Doreii să meargă cu mașina ca pe ouă:) Numai gândul coliziunii cu un camion cu rezervor de câteva sute de litri de hidrogen îi va face să se gândească de două ori înainte de a călca Merțanul cu număr de Bulgaria… Iar când totuși mai bubuie câte unul, vor fi focuri de artificii pe gratis…

          • Si-am avea o capitala de hockeisti de s-ar bate cluburile americane si cele canadiene dupa tinere sperante pe la noi. Ce rusi, ce finlandezi? Nici vorba, Scoala Ferentariana de hockey va forma noul trend la mare concurenta cu cea Zabrauteana desigur, cea Pipereana nefiind suficient de competitiva, locuitorii putindu-si permite talpi Vibram si pneuri cu tinte.
            PS – un coleg hitru ii zicea femeii de serviciu cind o vedea dind cu T-ul prin camin: ce faci, hockeysto?

      • Pilele cu hidrogen nu necesita materiale scumpe sau rare ci doar ceva zirconiu si platina. Dar doamnele isi vor dona cu bucurie bijuteriile dinplatina pt asaun scop maret.

        • Păi vedeți! Nu trebuie să avem nicio îndoială. Doamnele și domnșioarele sunt de altfel sufletul verzăturii. După cum zicea nenea Iancu: „Ei! Se-nţelege, damele sunt mai ambiţioase…”

      • Energia data de hidrogen inlocuieste energia data de hidrocarburi, cu randament de aprox. 50%, dar si hidrogenul, daca se obtine din electroliza, tot de energie electrica are nevoie

        • Posibil să fie așa. Odinioară am lucrat la conversia unui motor de pe gaz metan pe hidrogen, pentru generatoarele exploatărilor petroliere. Dacă îmi amintesc corect pe atunci eficiența era mai degrabă spre 25%-30%, dar e posibil să mai fi evoluat între timp.

    • Ca nu polueaza. Cica or sa-l obtina folosind curent din regenerabile >:
      Nu vrea NIMENI sa faca un bilant de mediu si energetic REAL, pe tot lantzul :P

      • Randamentul mecanic teoretic al unui motor cu combustie interna nu depaseste 20% ( Diesel), ciclul Otto are randament mai slab datorita raportului de compresie mai scazut. O pila de combustie, care functioneaza cu hidrogen ( arde hidrogen, produce energie electrica si evacueza apa), are un randament de aproximativ 60%. Aceasta energie electrica, transformata in energie mecanica cu ajutorul unui motor electric ( cu randament de aproximativ 90%), rezulta un randament total de conversie a energiei termice (prin arderea H2) de 60%x90%, aprox 545, net superior oricarui motor cu ardere interna,diesel, turbina cu gaze etc. Sper ca nu se gandesc sa arda H2 in motoare clasice pe benzina. Obtinerea H2 e totul. Din electroliza? Posibil. Energia nucleara va fi baza pentru a obtine energia electrica necesasra. nu produce gaze de sera.

        • Pentru electroliza apei, poate fi folosita la fel de bine si electricitatea produsa in parcuri eoliene offshore (la Marea Neagra de ex). https://documents1.worldbank.org/curated/en/141221587050442759/pdf/Technical-Potential-for-Offshore-Wind-in-Romania-Map.pdf

          Dezvoltarea industriei /parcurilor eoliene offshore aduce o serie de avantaje, incepand cu atragerea investitiilor private in dezvoltarea unui nou ecosistem de furnizori (ceea ce inseamna noi joburi in consultanta, proiectare, productie locala de componente, elice, rotor, stalpi, instalatii/ vase de montaj, echipe de montaj, monitorizare si mentenanta) pana la eliminarea completa a riscului de super-Gau

          • voi va dati seama ca la toate astea “verzi” tot lantul e SUBVENTIONAT masiv, spre deosebire de fosile care sunt ultrataxate din toate partile?! in momentul in care dispar subventiile, randamentul economic al acestor tehnologii “verzi” intra la apa iremediabil!

  5. …azi s-au publicat detaliile propunerilor PNRR, si sunt surprize placute. Bineinteles ca nu convin unora, si este o combinatie de absurd si penibil din partea celor care au falimentat centralele de la Halanga (termocentrala) si Buzau (cogenerare) sa spuna ca pretul oferit pe activele ramase nefunctionale de ani de zile sunt sub pretul ..”pietei” dupa ce prin ticalosie si incompetenta au facut situatia asta (daca chiar cred asta ar fi putut face macar o contraoferta singurilor cumparatori)
    Mai mult, preturile proiectelor GSP/Romgaz sunt in linie cu cele internationale (1,5-2 milioane euro/MW instalat), si pot servi ca exemple pozitive (proiect pilot) pentru alte proiecte in orase din Moldova si Transilvania daca acestea se pun in functie in 2023 cum s-a afirmat, si mai ales daca cheltuielile se fac in mod transparent
    Bineinteles, tot vor exista nemultumiri (genul „capra vecinului”, devine mai greu sa continui sinecurile cand exista alternative profitabile de a cheltui banul public) dar cu transparenta se pot adresa si demonta

  6. 1.Din 20 martie a.c. a intrat in functie o prevedere legala de mediu, care interzice in mod absolut, arderea ,,biomasei” indiferent ca este compusa din iarba, crengi de pomi sau alte ,,vegetale”.
    Cred ca aceasta prevedere de mediu ar fi trebuit conexata cu facilitarea si obligatia producatorilor de combustibil din biomasa, sa preia toate resturile vegetale disponibile.
    In loc ca schimbarea normativa sa prevada predarea/preluarea de catre producatorii de combustibili de biomasa, indicatia este AIURITOARE: RESTURILE VEGETALE DE ORICE TIP SA FIE DEPOZITATE, pentru a se transforma in compost, adica ingrasamint organic pentru gradina si plantatii!
    Legea este absurda tehnic, datorita necesitatii absolute de a fi indepartate din zona de productie agricola toate resturile vegetale, spre a nu se transforma in focare de infectie cu boli a culturilor sau plantatiilor.
    ( Iata una din dovezile supreme ale cirpeliilor legislative, care in lipsa unui ,,proiect de tara”, coerent si unitar, populeaza toate domeniile bugetare si economice, cu absurdul caracteristic fiecareia….)
    Odata cu aceasta lege, ,,oferta” de resturi vegetale ca biomasa creste enorm, plantatiile industriale de arbusti si pomicole fiind in expansiune, la fel culturile in gospodariile individuale.
    2.Iata de ce, legislatorii trebuie sa aiba o calificare economica si tehnica robusta, Senatul de pilda trebuind sa fie populat cu senatori numiti din rindul specialistilor in toate domeniile, astfel ca o lege de mediu sa nu fie doar inaplicabila, ci si fara beneficiu pentru industria de valorificare a biomasei!Numai astfel se poate pune capat situatiei, in care ,,Tanda nu stie ce-i trebuie lui Manda”, pentru ca deciziile legislative sa fie constructive si in beneficiu economic national…
    3.Aceasta schimbare legislativa poate creste semnificativ contributia biomasei ca resursa energetica, compensind ceeace vede toata lumea: ocuparea terenului agricol cu panouri fotovoltaice pagubitoare pentru agricultura, iar zona geografica lipsita de vinturi stabile in care ne aflam, nerentabila pentru eolian.

    PS.
    Datorez d-lui Pacuraru multe din cunostintele despre energetica – ea fiind parte a unui proiect de tara – cunoastere pe care trebuie sa o dobindeasca toate persoanele de constructie si decizie in acest deficitar domeniu economic.
    cu stima,

    • Domnule Caliman – Ati avut vreodata gradina – nu gradinita din fata sau spatele casei ? Daca ati avut – probabil va aduceti aminte cat cheltuiati pentru „pamant de flori” cum i se zicea prin Bucuresti ! Eu – „m-am distrat” cativa ani buni cu gradina parintilor si – ca sa evit alergatura si cheltuiala pentru „pamant de flori” – absolut necesar pentru imbunatatirea solului – MI-AM PREPARAT acest COMPOST si toate resturile vegetale (si ca sa nu mint : cu exceptia returilor de la gladiole, care ar fi mentinut un nociv fungus – rugina frunzelor) Eram un impatimit cultivator si colectionar de flori !!! DECI : Hotarirea de Guvern – sau ce va fi fost – prin care se impune PRODUCEREA COMPOSTULUI in fiecare gradina – individuala sau comerciala este BUNA si BENEFICA ! Va mai pot informa ca acum locuind in USA – am fost placut impresionant sa vad la vanzare in magazine (Menard’s, Home Depot, Low’s) produse speciale pentru initierea rapida a procersului de fermentare a compostului. Si – de asemenea va pot informa ca in UAE – unde am locuit si lucrat multi ani – se producea compost la scara industriala din gunoiul menajer. Deci …. SE POATE si ESTE FOARTE BINE ! Reciclam si Reutilizam !

  7. Romania , mai mult ca orisicare tara din UE are nevoie de o perioda de tranzitie ce merge -mina in mina- cu consumul de gaz si folosirea energiei produsa de centralele nucleare . Este evident ca si conducerea UE stie foarte bine acest lucru . Dezvoltarea capacitatilor de producere si consum a asa numitei energii verzi (unii contesta pina si denumirea , ce cumuleza doar o imagine de curatenie , de frumuste naturala si nicidecum nu este vreo denumire stiintifica ) este precum prima sondă comercială din lume ce apare în satul Lucăcești al orașului Moinești în jurul secolului XIX, asadar la inceput de drum .Costurile de productie -transport – comercializare -sunt si ele ca la orisicare inceput foarte mari . In acesta faza a dezvoltarii nu putem face o comparatie , cu alte sisteme de productia a energiei – in ceea ce priveste costurile .Pe masura trecerii timpului si tehnologia dezvoltata si costurile de tot felul se vor alinia consumului . Trebuie privit totul in perspectiva .Imaginativ ,mai toata omenirea si acum si SUA lui BIDEN – ce s-a intors in tratatul de la Paris , a inteles viitorul . Cindva si energia atomica era privita cu scepticism de multa lume .Sa nu uitam cum oamenii credeau cindva ca pamintul este asezat pe spatele a patru broste testoase sau ca daca te uiti la un televizor de foarte aproape sigur orbesti sau ca la o viteza de peste 40 de km la ora nici un sofer nu supravituieste – asta ca sa mai ridem nitel de noi insine .Toate ca toate -dar curatarea planetei este o necesitate – nu avem unde altundeva merge .De admirat curajul Gretei Thumberg ce ne aduce mereu aminte de aceasta nevoie .

  8. Intr-adevar, articolele din ultimul timp sunt mult mai inteligibile decit cele de inceput.
    O remarca, in structura energiei ar trebui considerata totalitatea consumului/ producerii energiei, nu numai cea electrica actuala. Asta avind in vedere ca se spera ca si incalzirea, transportul sa devina electric, deci, practic ar trebui dublata producerea de energie actuala.

    Consecintele se vad deja, inflatia creste, creste, pretul petrolului e cel mai ridicat din ultimii trei ani, verzii nemti vor sa scumpeasca benzina cu 16 centi, impozitul pe codoi vor sa ajunga la 300 euroi. Nivelul de viata va ajunge la cizmar!

  9. …inca ceva: din tabelul inserat rezulta destul de clar ca incepand de maine se poate acoperi golul produs de incetarea productiei de electricitate din carbune (9,83 TWh in 2020) doar prin „normalizarea” factorului de capacitate al centralelor cu gaz existente, care in Romania au factor de capacitate de 0,37 comparat cu cel international de 0,9. Deci pur si simplu prin dublarea timpului de functionare al centralelor pe gaz existente se poate acoperi integral „deficitul” de energie electrica din Romania (dar bineinteles ca e mai jmeker sa cumperi cu comisionul aferent electricitate din alte tari). Iar aducand lucrurile la normal (adica aducand factorii de capacitate si mai aproape de cei internationali la gaz, eoliene, foto) ar insemna ca Romania ar putea exporta din nou electricitate chiar de anul asta….evident cu alte comisioane, insa macar ar fi mai multi bani in Ro

    iar despre partea cu sustinerea economiei chineze de catre romani….cred ca glumiti si ar fi bine sa vedem cifre

  10. Calcule simple ce denota ce vreti dumneavoastra.
    Productie 56 Tw, adica o medie de aproape 6400 Mw in fiecare ora.
    6400 Mw raportat la cei 20.000 Mw instalati = o medie de 0,32, sau utilizare de 32%.
    Singura cifra adevarata, productia. Capacitatea instalata este mult mai mica, iar virstele grupurilor sunt matusalemice.
    Date se gasesc la liber fie pe site-urile ELCEN. CEO, sau pe Wikipedia, vis a vis de puteri instalate si anii cind au fost puse in functiune.
    Sub 30 de ani ca virsta in Romania sunt grupul combinat gaze/abur de la CET vest (si ala cu abur in contrapresiune), Cernavoda I si II, grupul combinat gaze/abur al Dalkia. Daca mai sunt, va rog sa le spuneti.
    Nu ma intereseaza vintul sau fotovoltaicele. Nu-s capabile sa mearga 24 de ore din 24, sunt subventionate de la stat in mai multe feluri: subventie, taxe impuse consumatorului si certificatele de carbon pe care producatorii clasici sunt obligati sa le cumpere.

  11. Citez: „Nu cred că mai are rost să discutăm despre cărbune deoarece acesta va fi scos din mixul electric al României în următorii ani, instalațiile retrăgându-se treptat.”

    De ce s-ar grăbi România să facă asta?! Autorul pleacă de la ipoteza că UE chiar va face peste 10-15 ceea ce se laudă azi. Dacă e să ne uităm la ce planificau băieții cu mințile odihnite de la Bruxelles prin 2005-2006 vedem că nu prea se regăsește NIMIC în realitatea înconjurătoare.

    Nu în ultimul rând hai să ne uităm la Germania, care practic ghidonează economia UE. Răgușeșete vorbind de tranziția ecologică de nu știu când. În același timp lucrează cu rușii de mai bine de 15 ani la conducte de gaz scumpe precum Northstream I & II. Ce sens ar avea astea, dacă oricum au de gând să le dea la fier vechi peste alți 10-15 ani?!

    O mină gigantică de lignit ca Hombach, ce produce zeci de milioane de tone de cărbune pentru termocentralele germane, trece printr-un masiv proces de modernizare. Alocă mai bine de 0.5€ miliarde în achiziția de echipament modern de minerit la suprafață. Dacă aveau de gând să închidă taraba în anii următori recurgeau la așa numitul „remanufacturing” – adică prelungirea duratei de viață a utilajelor vechi la o fracțiune din prețul mașinilor noi. În nici un caz n-ar mai fi avut sens să cumpere în avans mașini noi rezervându-și chestii ce vor fi produse prin 2022 și să investească în camioane miniere și buldozere cu conducere autonomă, etc. Asta îmi spune că vor ține mina în funcțiune câteva decade de aici înainte. Dacă Germania chiar renunță la lignit cui îl vor vinde pe cel ce continuă să-l extragă?! Marțienilor?

    Azi e la modă gărgăunele verde. Moda va trece cu timpul. Se vor găsi alți fluturi după care să alerge birocrații bruxellezi. Pentru o țară ca România e o prostie fără pereche să renunțe la capacitățile existente, așa proaste cum sunt ele, spre a vâna cai verzi pe pereți. Dacă banii ăia pentru energia „verde” din PNRR vin ca și granturi ce nu trebuie restituite e OK să se cumpere panouri solare și moriști ce nu vor produce mare lucru. Intră niște bani în economie chiar dacă au o eficientă minimă. E mai mult ca nimic. Dacă însă e vorba de a lua credite pentru a planta moriști de vânt și panouri solare, apoi aia e sminteală curată. De amortizat nu se vor amortiza niciodată, iar România va trebui să resituie bani ce au fost risipiți.

    • Dragul meu,
      Romania nu e Germania. Nu are nimeni din guvern coloana vertebrala si nici unul din guvern nu stie ce vorbeste.
      Vezi ca marele ministru cu fondurile europene e absolvent de Stefan Gheorghiu pe stil nou cu profesorii de odinioara. (Dupa seria cu BD si aia cu Fane Incurca-lume, la Stefan Gheorghiu ii zicea Fane Gura-multa sau Gura-mare.)
      In materie de energie CE Oltenia prezenta de curind un plan de afaceri cu grupuri de peste 40 de ani.
      La Termoenergetica Bucuresti e director un politist.
      La ELCEN nu scrie ca e administrator special un SRL.
      O centrala termoelectrica e un proiect ce 8-10 ani. Nici un politician roman nu e capabil sa gindeasca pe asa termen lung. 10 ani e un viitor indepartat pentru oricare din ei.
      Si si sa vrea, Romania nu mai poate sa construiasca nici cazane, nici turbine si banuiesc ca nici utilajele auxiliare, gen mori de carbune, transportoare cu banda sau masini de preluat si depus din si in depozitul de carbune. Trebuie sa cumpere. Iar pentru a face o specificatie ce vrei sa cumperi ai nevoie de meseriasi. Cind ei vin cu randamente mai sus de ciclul Carnot cine se uita serios la ei?
      Fa sapaturi adinci cind ai timp si chef si vezi cine sunt expertii din energie. Mergi si vezi pe site-ul CEO si vei avea surpriza ca peste jumatate din personal are peste 51 de ani. Iar de la 25 de ani in jos numai 2%.
      Sa vezi ce propaganda se face contra gazelor naturale.
      Iti amintesti de protestele de la Pungesti cind cu gazele de sist?
      Scrie pe aici des si pe limba noastra domnul Cranganu. L-a contactat cineva de la guvern sa-i ceara vreo opinie? Omul incearca sa ne deschida ochii, dar multi dintre noi nu vrem sa ne scoatem ochelarii cu lentile de tabla.
      Pe toti aia cu fotovoltaice si fofeze i-as conecta sa aiba curent de la ele. Cind produc sa aiba, cind nu, sa stea cu luminarea sau sa asudeze dind la pedale la un dinam.
      Ce stie vreunul cum e nebunia asta cu curentul, ca trebuie sa-l produci in momentul in care-l consumi?
      Apropos, acum nu multa vreme fuse o pana de curent mare si s-a promis marea cu sarea ca se va analiza si se va face public cauza. Ai vazut vreun raport ceva? Ai citit ceva de chestia asta? AU trecut trei zile, e curent, gata, nu mai e de actualitate si interes.
      E studiu de mult la Transelectrica ca s-a atins limita securitatii sistemului cu panouri si fofeze, dar cine sa-l citeasca?
      Pe vremea cind eram copil vorbeau de centrale care sa valorifice energia valurilor. Ai mai auzit ceva? Nu. De ce? Nu stiu un raspuns. Dar nu se mai vorbeste. L-au pus in cui.

      • „Cind ei vin cu randamente mai sus de ciclul Carnot cine se uita serios la ei?”
        Cred ca nici cei de la Bruxelles n-au prea auzit de el. Scoala nu-i usoara daca e facuta serios. Cum sa ia ei in considerare un ciclu teoretic enuntat in anii 1824? Ce stia ala? Fara internet, fara diplome facute pe puncte?

      • „Cind ei vin cu randamente mai sus de ciclul Carnot cine se uita serios la ei?” Cred ca nici multi din uniune n-au auzit de Sadi Carnot si nu inteleg ciclul enuntat in 1824. E grea politehnica facuta serios.

          • @ Florex
            Acel Flex Plants sistem este complex si foloseste mai multe sub-sisteme. Randamentul lui este un produs (inmultire nu suma aritmetica) al tuturor sub-sisteme.
            Asa cum s-a scris mai sus ciclul Carnnot a fost enuntat in 1824 iar unul din sub-sistem din Flex Plants foloseste un
            jet engine ? Eu cred ca nu pentru pante ca jet engine a fost inventata pe la la 1900.
            Repet, ci doar intreb nu am studiat termodinamica, ciclul Carnot este aplicabil doar motoarelor Diesel / benzina sau si motoarelor cu reactice (jet engine) ?

            • Se aplica oricaror transformari termodinamice in masini termice. Cand e vorba de ciclul Carnotse, principial se aplica oricaror masini termice cu combustie interna (inclusiv turbine cu gaze, inclusiv jet) sau externa (motoare cu abur). Se obtine randamentul mecanic al masinii termice (cat lucru mecanic se obtine din energie termica). Randamentul teoretic al ciclului Carnot, pe Terra, nu depaseste 42%.

          • @ Florix
            A nu se confunda legile fizicii adica cele care guverneaza motoarele termic Diesel & Benzina conform cu ciclul Carnot in 1824 si cele ale altor surse (jet engine, voltaice s.a.m.d.). Randamentul globl a unei asemenea combinatii nu se obtine prin insumare ci prin produsul randamentelor partiale ale sub-ansamblelor.

            • Produsul mai multor factori subunitari da o valoare mai mica decat oricare din factori. Ciclul Otto, Diesel se apropie mai mult sau mai putin de ciclul Carnot teoretic

            • Jet engine nu sunt in principiu turbine cu gaze, cu ardere interna? Si ciclul Carnot este o reprezentare a legilor fizice si toate celelate cicluri termodinamice, care descriu functionarea motoarelor Otto sau Diesel au la baza aceleasi legi fizice. Nu e nicio confuzie.

            • @ Marilena Dietrich 07/06/2021 At 14:39
              Jet engine s-au descoperit pe la 1900 si sunt rotative cu 2 (sau max.3) rulmenti pe un arbore „drept”. N-am auzit (n-am spus nu exista !!!!!) sa existe un motor diesel sau pe benzina – pe baza de principiu Carnot din 1824 (inainte de 1900) – cu turatii de 30 mii si mai mult in fortaj (la avioane). Ganditi-va la catr pierderi de putere sunt prin sistemul arbore cotit + biele – manivele, pistoane).
              V-as ramine indatorat daca mi-at dat un tip unde sa gasesc cele afirmate relative la Carnot si jet engine.
              Multumesc.
              N.B. In aviatie, exista si o tubina cu turatie cinstanta (turbomotor ca la elicoptere) care asigura puterea electricala (APU la 400 Hz ) precum si hidraulica pentru comanda elementelor de comanda / suprafetelor de comanda. In caz de extreme urgenta se declanseaza RAM (Ram Air Turbine) care asigura comunicarea – in ultima instanta cu solul – si inregistrare pe FDR si CDR (black boxes care de fapt nu sunt negre ci din contra ………..! pentru a fi vizibile).
              Fizica ca si multe alte stiinte au diverse ramuri si nu depinde de multi factori si ca atare dau acelasi rezultate in orice masinarie.
              In fredonia industrailizarilii din epoca lui Carnot, nu credeti ca cineva ar fi putut descoperi jet engine ? Ganditi-va la nivelul stiintei de atunci si a experimentelorv/ instrumentatiei care sa masoare si sa ajusteze calcule teoretice.

            • @Dumi B. Stiam ca la elicopterele si avioanele cu elice au turbopropulsor iar turboreactorul e la avioane cu reactie (F16, MIG etc). In principiu la motoarele cu turbina se foloseste diagrama T-S (temperatura /entalpie). Ciclul teoretic (Carnot)se aplica oricaror transformari termodinamice. Probabil ca asta n-ati sesizat. Abordarea teoretica este valabila indiferent de turatia motorului. Si algebra booleana a existat mult inaintea calculatoarelor. Deci care e problema?

      • @Stelian
        „Pe toti aia cu fotovoltaice si fofeze i-as conecta sa aiba curent de la ele. Cind produc sa aiba, cind nu, sa stea cu luminarea sau sa asudeze dind la pedale la un dinam. Ce stie vreunul cum e nebunia asta cu curentul, ca trebuie sa-l produci in momentul in care-l consumi?”
        ____
        Mda, nemtii stau la lumanare sau pedaleaza (chiar asa?) https://energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE&interval=year&year=2020

        Din pacate, romanasii nostri sunt campioni doar la cateva capitole, gen bascalie, smecherie ietfina de cartier, mangleala, etc (hai cu bascalia neamule;)

        • Asa e maestre, ai dreptate, eu sunt unul d-ala de face misto.
          Numai ca Germania e undeva, Romania e altundeva. Germania are o productie medie orara de peste 55.000 Mw, iar Romania de vreo 10 ori mai mica…
          Si daca-s asa de buni astia cu regenerabilele de ce trebuie super subventionati? (Subventie de la stat, taxa platita de populatie si obligatia celor cu carbune, si hidrocarburi sa cumpere certificate de CO2 care fac sa se dubleze pretul la curent de la ei.)

    • Stimabile, cei de la Bruxelles si ecologistii n-au pus gand rau, prea multi bani in joc, industria incepe sa se adapteze chiar daca numai prin marketing cum ar fi masinile hibride.

  12. Cea mai scumpă investitie este în hidro.

    DA BUNA rau!!!!!

    Dupa .. nsute a nni se amortizeaza .. si apoi mergi .. cum ii zice ? regim de renta absoluta ?
    Mai schimbi din cand in cand turbinele . generataorele si transformatoarele. baraju rezista!!!
    ma rog mai bagi o draga .. da lacu ala e bun .. cresti pesti, pui barci ptr pescari, hoteluri …. se poa face ceva dragut rau ca daca ai balta e pacat sa nu ai si restu -peste, hotel, statiune adica niste maruntis de-o cafea, o tigara si … un RR!! (nu stiu de ce ne privam de nsite cestii din astea !)

    • Cică hidrocentrala de la Porțile de Fier s-ar fi amortizat în mai puțin de 5 ani. Și nu era o lăudăroșenie a lui Pingelică. Era o estimare făcută din afara țării.

      Tind să o cred, pentru că iecologiștii au pornit jihadul împotriva hidrocentralelor. De regulă fac asta împotriva a orice e fezabil și nepolunat. Scopul lor e sărăcirea generalizată pentru a face socialismul acceptabil și nicidecum salvarea planetei.

  13. Poate im raspunde cineva, parcurile eoline din Dobrogea si sudul Barganului pt cine si cata energie produc ?
    sau sunt investitii in care doar au fost ingropati bani.

      • Inseamna ca ele agita doar aerul, iar curentul unde ajunge, in pamant ? Am trecut de multe pe acolo si tot m-am intrebat, unde ajunge curentul produs.
        Acele parcuri conectate corect la sistemul national energetic ne-ar scapa cel putin de una daca nu chiar mai multe termocentrale gata sa cada.

          • Din cate stiu, statul este singurul reprezentant al cetatenilor romani, iar Statul nu trebuie sa investeasca in nicio turbina, de nici un fel. Singurul lucru pe care statul trebuie sa il faca in sectorul energetic, este sa atraga capital privat (sa stimuleze investitiile) cu ajutorul instrumentelor legislative si fiscale. La fel cum fac si europenii din vestul continentului, americanii, etc, nimic mai mult.

  14. Stimate,
    Ghita Bizonu,
    1.Nu cunosc in detaliu partea tehnica a hidroenergiei sau costurile ei reduse…
    Imi pare totusi ca investitia uriasa la inceput, curge ani de zile cu mici costuri, dar… la un moment dispare acest beneficiu si in locul lui apare ,,angoasa nationala energetica” a decolmatarii barajelor, ce costa poate catre cea a investitiei initiale!
    Cineva mai priceput in domeniu, scria ca barajele sint colmatate cu aluviuni in proportie de 90 la suta (majoritatea), iar aceasta situatie se regaseste la 1400 de baraje mari si mici, deoarece pina acum n-a fost decolmatat nici un baraj in Romania!In masura in care gresesc, rog sa fiu corectat!
    Costul decolmatarilor este imens, iar problema de fond este cea a depozitarii materialului extras din albia barajelor, care uneori se intinde pe zeci de km!Este hazardata o apreciere a suprafetelor de teren necesare depozitarii materialului extras din baraje in situatia lipsei unei astfel de ,,experiente” tehnice, dar probabil ca ar fi dubla sau tripla fata de suprafata bazinului hidro din spatele barajului!
    Cred ca autorul articoului poate corecta cifrele, dar in principiu asta pare situatia sectorului hidro!
    O analiza concreta, punctuala a fiecarui mod de obtinere a energiei, ar fi foarte ,,instructiva” pentru constructorii „strategiilor energetice”, care trec prea la modul general peste situatia si dificultatile acumulate de 5 decenii, de energetica noastra!
    2.Acesta este un domeniu in care Guvernele si politicienii se tem sa constate si expuna gravitatea situatiei, iar aceasta ,,retinere” inrautateste continuu situatia energetica a tarii, fiind necesara demararea imediata a decolmatarilor, pina cind UE mai are si ofera bani pentru domeniul energiei ,,LIMPEZI”…
    Aceasta problema este combinata cu lupta contra secetei si desertificarii Sudului, iar ,,administrarea” decolmatarilor si constructia de baraje/rezervoare noi de apa pentru localitati si culturile agricole, este parte a Proiectului de Tara.Specialistii in domeniu urmeaza sa le aprofundeze si rezolve prin proiecte adecvate – daca pina la urma acest document programatic – proiectul de tara – va fi evaluat si promovat de guvernul Citu.In caz contrar, colmatarile vor continua, pina cind cineva va striga: ,,Regele hidro este gol”!

  15. Despre „arderea gunoielor” se vorbea deeee muuuult… inca de acu’ aproape 30 de ani – si stii ce-a zis Ministrul Mediului de atunci? „Gunoaiele romanesti n-au destula putere calorica”!
    Ghici CINE era acel ministru! :P

    • Acum 30 ani Romania n-a produs atat gunoi ca astazi, intre timp ne-am adaptat si noi stilul de viata occidental, producem mult gunoi si deseuri de tot felul.

    • Sunt multe tehnologii prin care se obtine energie din gunoi.
      Ele sunt amintite si in planurile de gestionarea a deseurilor nationale si judetene.
      Dar cum nimeni nu le citeste si nimeni nu are idee de ce fel de tehnologii exista in acest domeniu, nu se poate face nimic.
      Politica energetica nu e tot una cu specializarea intr-un anumit domeniu al energeticii.

      In plus mai exista si o atitudine „pro-petrol si gaze” care nu are de-a face cu perspectivele energiei, ci doar cu un fel de a „te da important” care bantuie prin domeniu, laolalta cu impartirea simplista in „ecologisti” si „persoane pro-dezvoltare”. Abunda carcotasii.

  16. Cineva ar trebui sa calculeze cat ar trebui sa dam inapoi din sumele acelea. Din cate inteleg va exista un nou sistem de impozitare. Camatarie europeana de cheama asta.

    • Bruxellesul ofera Romaniei granturi de aprox 60 mlrd plus 15 mlrd credit pe termen lung cu dobanzi zero virgula ceva. Trumpistii si putinistii au cam ramas in offside…

      • Suma anuntata este 29.2 miliarde din care mai mult de jumatate e imprumut. conditiile sunt asa drastice incat cel mai probabil se vor da vreo 8 miliarde iar restul vor ramane pe hartie si lacheii locali vor da vina pe romani, nu pe bruxellezii care au produs programul exact ca sa nu poti lua banii…evident, imprumuturile se vor da pana la ultimul euro :)) restul de bani sunt prin programele clasice fara conditionari smecheresti ca la acest PNRR!

  17. Am gasit undeva o prezentare interesanta in privinta potentialului hidro al Romaniei. Imi pare rau ca nu am salvat-o, complet, am salvat doar datele. Imi cer scuze autorilor, 3 la numar, pentru ca nu-mi amintesc numele lor. Pe scurt:
    1- dintr-un potential total (teoretic) de 70 TW/an avem tehnic amenajabil maximum 40 TW/an;
    2- utilizarea potentialului hidrografic (la nivelul anului 2012) e buna doar pe Olt (84%) si ceva prin Banat (91%), medie pentru Dunare (53%), Arges (58%), Ialomita, Crisuri pe la 40, Mures, Siret pe la 36, Somes 28, Jiu 18%.
    Adica loc de crestere este berechet. Pina si in productie mica, centrale sub 10MW, am avea un potential deloc de neglijat, ~ 400 MW amenajabil (din ~ 1900 MW teoretic).
    Lucrarea nu se ocupa de care si cum functioneaza dintre amenajarile existente, nu asta a fost scopul ei.

    • Potential 03/06/2021 At 12:53

      Si mai interesant:

      https://www.canada.ca/en/services/benefits/publicpensions/cpp.htm l
      si mai multe in restul articolului:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Hydroelectricity_in_Canada#Quebec
      unde in schimb energia nucleara este obiect der
      muzeu
      https://en.wikipedia.org/wiki/Gentilly_Nuclear_Generating_Station

      Locuintele din aceasta provincie sunt incalzite aproape exclusiv electric tot din energie hodroelectrica pe care o exporta cu precadere in proportie mare de unde cumpara produse petroliere rafinate inclusiv benzine.
      Bun ghiseft nu-i asa d-le neamtru tiganu (@ Neamtu tiganu 02/06/2021 At 13:31)!
      In unele parti ale lumii inginerii fac inginerie energetica (si nu numai) iar alti experti / consilieri scriu caii verzi pe pereti (scuze pentru expresia prea prozaica).
      Multam de atentie si no offence

      • Faceti liste cu ce comentam pe-aici dl NT si cu mine? Chiar n-aveti lucruri mai bune de facut?
        Oricum, sint in buna companie pe listele dv, multumesc frumos, cu dumnealui si cu alti citva cititori de-aici pot intotdeauna sa port o discutie interesanta fara sa ne pleznim in link-uri. Nu avem nevoie, multumim frumos.

      • @ Dumi Poa sa ninga, poa sa ploua, mi-am luat canadiana noua!

        Cind s-a facut Portile de fier s-a distrus insula Ada Kaleh, cind au facut chinezii hidro aia imensa cohorte de oameni de bine i-au condamnat ca distrug natura, pestisorii, panselutele. Chiar si pe aici se pune un mare semn de intrebare ecologica centralelor hidro mici!?

        • @ neamtu tiganu 04/06/2021 At 10:03
          Vorba ardeleanului, cu toate ca declarati ca sunteti oltean si lucrat la IAR militar, prin cartea care se vinde international Ro-Ge:
          Nu-i bai daca nu se potriveste, o potrivim (pardon brodim – pe olteneste daca am inteles bine sensul de la colegul meu Gigi D din Slatina/Ganeasa) !!
          Deci, mutam Dunarea si Portile de Fier in Canada s.a.m.d.
          FYI: Centralele hidro (mari sau mici) din Canada exista inca din secolulul trecut cand inca nu erau „iecologisti” pe care si dvs. ii condamnati azi.
          Sunt si alte persoane care si-au opiniile.
          Despre de China si politica lor energetica nu comentez ca acolo-i comunism. Dar poate au fost ajutati in aceasta opera si de politica tarilor democrate in politica lor economica si respectiv politica.
          Dar daca nu-i ca neamtu tigan nu se exista mai ales ca el n-a muncit vreodata acolo in Canada. Poate doar a fost turist sau „window shopper. Poate de vina este self-esteem-ul.
          Nu consider ca este un atac la persoana atata vreme eu prezint fapte care pot verificate pe statistcile oficiale ale tarii respective si nu doar scrise pe Wikipedia.
          Ma declar dezamagit ca nu am cunoscut tara mai bine ca dvs. tara in care locuiesc de un sfert de secol si nici surprins daca acest comentariu nu va fi publicat.
          @ neamtu tiganu 04/06/2021 At 10:03
          Vorba ardeleanului, cu toate ca declarati ca sunteti oltean si lucrat la IAR militar, prin cartea care se vinde international Ro-Ge:
          Nu-i bai daca nu se potriveste, o potrivim (pardon brodim – pe olteneste daca am inteles bine sensul de la colegul meu Gigi D din Slatina/Ganeasa) !!
          Deci, mutam Dunarea si Portile de Fier in Canada s.a.m.d.
          FYI: Centralele hidro (mari sau mici) din Canada exista inca din secolulul trecut cand inca nu erau „iecologisti” pe care si dvs. ii condamnati azi.
          Sunt si alte persoane care si-au opiniile.
          Despre de China si politica lor energetica nu comentez ca acolo-i comunism. Dar poate au fost ajutati in aceasta opera si de politica tarilor democrate in politica lor economica si respectiv politica.
          Dar daca nu-i ca neamtu tigan nu se exista mai ales ca el n-a muncit vreodata acolo in Canada. Poate doar a fost turist sau „window shopper. Poate de vina este self-esteem-ul.
          Nu consider ca este un atac la persoana atata vreme eu prezint fapte care pot verificate pe statistcile oficiale ale tarii respective si nu doar scrise pe Wikipedia.
          Ma declar dezamagit ca nu am cunoscut tara mai bine ca dvs. tara in care locuiesc de un sfert de secol si nici surprins daca acest comentariu nu va fi publicat.

          @Aha 04/06/2021 At 9:53
          Faceti liste cu ce comentam pe-aici dl NT si cu mine?
          Un clar raspuns :. NU. Doar vreau sa aduc o contributie la „Contributors”.
          Ca place sau nu unora De gustibus non dispundandum.
          Poate altii care cunosc chestia cu facutul listelor vorba romaneasca H……striga H………
          Seara buna si linistita tuturor !

  18. @ neamtu tiganu 05/06/2021 At 11:24
    Moneda nationala a Canadei este dolarul canadian (CAD) si orice rezident, de aici, este familiar cu dolarul american ($USD). Se aplica prin similaritae si in Europa.
    Nu exita pret unic pentru Canada (stat federal ca si Ge) ci pe provincii. Nu stiu cum e in Ge dar fiind stat federal aplica aceleasi reguli, doar presupun.
    La noi, pretul este pe provincie. Nu stiu de unde ati scos 10 eurocenti in Canada (adica 0.16 CAD) fata de Ge. Luna trecuta am platit CAD 0.37/kWh ( 0.34 Euro ?). Deh, energie prepodent nucleara CANDU (Ontario) fata de poate 1/2 in preponderent Hidro (Quebec si celelte provincii atlantice).
    Eu vorbesc de pretul platit de consumator incluzind delivery, tariful pe ora (2 sau 3 : peak, med, low, sarbatoare nationala, weekend, etc.)

    Cu privire la
    P.S.: n-am ajuns la ideea ca cunoasteti mai bine Canada ca mine, ci ma blamam pe mine insami, traind aici de atatia ani cineva, din alta tara, ma tutuieste si vorbeste cu aroganta despre viata de aici ca si cum ar sti-o mai bine, cu toate ca in final recunoasteti ca in „Afara de canadiana nu am nici o legatura cu Canada.”.

    In schimb, eu am legaturi cu Ge, sotia mea fiind fosta profesoara de germana – in Romania – iar fiul meu a fost 10 ani la Scoala germana din zona ASE.

    Avem si domenii comune: eu aviatia in tara (helicoptere IAR, Turmo 4 CA, Spey 512 la Turbomecanica, Rombac la IAv Buc/Romaro) iar America (Bombardier: Global Expres + Dash 8-400+Series C-series / A220 (avionul zero/stand complet de proba), Honeywell: EPGDS for Agusta Westland military elicopter)
    unt si eu proiecant de avioane dar pe sisteme ATA 24 – electric si ATA specifice pentru pe avionicsLa o aproximare as zice : 18 ani in Ro si ani in Canada/USA la un total de peste 43 de ani de munca (full time sau contract). In aceasta experienta se include si 5 ani la Thales la semnalizari si control (CBTC) Am am absolvit Politehnica din Bucuresti cred, inaintea dvs., si mi-am obtinut licenta de PEng la 3 ani de la sosire. Dreptul la munca se obtine imediat cand se aproba viza de emigrare ca landed imigrant. Echilivalarea preliminara a studiilor (in 1996 te admitea ca economic emigrant doar daca aveai studii superioare de pe o lista aprobata de serv. de imigratie). Dupa aceea iti obtii pe baza diplomei o „echivalare de drept de angajare” – de la o universitate reputata/selectata de Canada, fara ca aceasta echivalare sa-ti dea drept de a continua studii academice/universitare La fel se intampla in toate profesiile similare: farmacist, doctor (doar de familie sau pshilogie), rezident/dentist (cam 800-1000 candidati pe 150 de locuri). Serv. medicala stomatologice sunt private si se platesc partial de firma ta.
    Scuze pentru lungimea mesajului – care dau cateva detalii diferite de cele din Ge. Sper ca le veti citi corect – nu ca @Aha cel cu listele din comentariul anterior, daca moderatorul il va publica.
    Socoteala de acasa nu se potriveste, aproape niciodata, cu cea din piata !!!

    • Multumesc de informatii, repet, nu stiu de unde ai tras concluzia ca as fi vorbit cu aroganata despre viata din Canada!?

      • @ Neamtu tiganu

        Uite de aicI:
        @ neamtu tiganu 05/06/2021 At 11:24
        In Canada curentul costa 10 eurocenti, aici costa 32!? Adica in Germania nu-i asa? In care land german etse acest pret sau pretul e unic in toata tara (adica ca-n Romasnia dinainte de ’89)
        –––––––––––
        Daca e asa , pret unic imi voi face Mea Culpa.
        Daca nu e faceti ce doriti. Din calculele de mai jos eu am platit 0.37 eurocenti in loc de dvs. 32 eurocenti. Pentru convingere va pot trimite un pdf cu ultima factura; aranjati cu administratorul blogului.
        N.B. Obisnuit folosesc : decimal point is comma pentru tarile anglofone iar
        calcule sle vedeti aici mai jos.
        Pot admite o eroare de conversie de monede dar nu in acest raport de peste 3 ori mai mare la dvs.(Ge) ca aici (CA). (32 vs.10 eurocenti).

        @ Dumi B 05/06/2021 At 20:18
        @ neamtu tiganu 05/06/2021 At 11:24
        Moneda nationala a Canadei este dolarul canadian (CAD) si orice rezident, de aici, este familiar cu dolarul american ($USD). Se aplica prin similaritae si in Europa.
        Nu exita pret unic pentru Canada (stat federal ca si Ge) ci pe provincii. Nu stiu cum e in Ge dar fiind stat federal aplica aceleasi reguli, doar presupun.
        La noi, pretul este pe provincie. Nu stiu de unde ati scos 10 eurocenti in Canada (adica 0.16 CAD) fata de Ge. Luna trecuta am platit CAD 0.37/kWh ( 0.34 Euro ?). Deh, energie prepodent CANDU nu-iasa ?
        –––––––––
        Sper ca am adus clarificarile necesare chiar daca ninge sau ploua Dumi B nu-si ia canadiana noua.
        Cel puti azi, chiar de loc: afara sunt afara 32 grd C si „feels like 38 grd. C), Wind 28km/h, Gust 41. Nici strandurile nu sunt deschise nici macar la ora 6 dimineata.

  19. Cred ca cea mai rapida masura de a reduce emisiile de CO2, ar fi reducerea puterii motoarelor automobilelor, si a masei acestora. Asta pana cand se pune la punct sursa de energie electrica si autonomia automobilelor electrice. La ora actuala majoritatea masinilor au peste 1,3 t si cara un individ, cel mult doi de cate 80-100kg. Raportul masa utila/ masa automobil este dezastruos, mai ales in ciclu urban, unde regimurile de functionare tranzitorii sunt preponderente. Ar trebui sa se implice ingineri din aviatie, pentru optimizarea automobilelor, cum a fost dupa al doilea razboi mondial, si nu specialistii in marketing.

    • @ Marilena Dietrich 07/06/2021 At 11:50
      Sunt de acord cu dvs. cu privire la reducerea greutatii (tdw – numita in industila navala) dar ce te faci cu manelistii, interlopurii, becalii, gastile de suporteri si admiratorii lor sau cu ….vecinii mei de stada, de aici de peste drum care, la doua persoane spre pensie ; un Ford track de – 8 cilindri, 380 CP si o limisina Chevrolet alba de peste 20 de ani din acelea pentru nunti – si sunt destuli e suppli. Se folosec simultan nu pentru zi de lucru sau weekend.
      Ca sa nu vorbesc de self-esteem americanilor care, cu junk food-ul lor sunt si supraponderali si mai au nevoie si de 2 scaune (chiar si in avion).
      Iar piata producatori (si numai auto) de-abia asteapta sa-si vanda marfa.
      FYI : in automotive industry se foloseste CATIA (ca si alte 3D design software) pentru proiectaree ca si in aviatie (software initial dezvoltat de M.Dassaulty).
      La fel, in ambele industrii se folosesc modele experimentale dupa care se contureaza profilul final al avionului/auto in tunele aerodinamice.
      Marea difereneta este viteza si mediul in care se deplaseaza mobilul: in timp ce auto are viteze sub 300 km/h si ruleaza pe pamant (autostazi ideal) ajungnd la o medie de pina in 200 km/h, in aviatie se ruleaza, in aer, unde aceasta viteza este de critica (de SOS sau MAYDAY). Aerodinmica subsonica este diferita de cea din jurul pragului sonic. Nu vobim de trenuri de mare viteza cu viteze de 400 km.
      Statul ar trebui sa subventioneze direct cumparatorul final cu subventii. In aceste ar fi convins mai rapid. In realite statul subventioneaza din banii contribuabilului firmele statului conduse de politruci si in plus iti cere – seprat – si taxe de carbon.

    • Nu! De zece ori nu! O sa-mi iau orice motor doresc eu, la ce putere doresc eu (peste 200 de cai N/A sau cel 300 pe un turbo pe o masina cit de usoara gasesc) si ma doare la 3 metri in spate de opinia oricui in privinta asta! Conduceti voi fierarii de 2+ tone, numi-s-ar ele Ferrari, harabaiti-va voi prin orase cu SUV-uri si luati voi cite persoane doriti in masinile voastre. Cum indrazniti sa va ginditi cite persoane am eu in masina? Nu va e rusine? Vor fi cite doresc eu sa fie, nici una in plus, nici una in minus!
      Inca: puneti-va voi ce motoare doriti pe masinile voastre, nu indrazniti sa va legati de motorul meu ca va ia gaia, imi arog dreptul de a-l avea asa cum doresc eu si nu permit nimanui sub nici un motiv vreun comentariu. Am zis!

      • Statele sunt conduse de interesele marilor concerne. Ele fac politica economica nu ecologica. Daca ar exista vointa politica si mai ales competenta la nivelul guvernelor, nu cred ca obezii sau manelistii ar reprezenta o problema. Imi mentin ideea ca o reducere a puterii si masei autovehiculelor ar avea cel mai rapid rezultat.

      • Am inteles ca la Muzeul Taranului a fost expusa o masina neagra, tunata, cu volan pe dreapta si inmatriculata in Bulgaria.

      • Pana la urma peste 2-3 decenii o sa vedeti limitari la gabaritul autoturismelor si la viteze. Va maniati acum, dar generatiile ce vin vor trai noi reguli. Terra deja este sufocata de masini, poluare si multa ipocrizie si egoism individual.

        • Sper sa nu fie prea tarziu. Aceasta masura ,reducerea masei si a puterii autovehiculelor, e impiedicata de producatorii de autovehicule. Observ ca si la masinile electrice apare tendinta supramotorizarilor.

  20. PV si vântul nu necesită materii prime. Practic ele sunt „No OPEX investment”. Ori evident că pe langă eficiență contează si cine e proprietarul materiei prime.Dacă nu e a ta, trebuie să o plătesti. Si esti la mana/pretul vanzătorului.Cat despre factorul de capacitate,avem latitudine mai avantajoasă decât nemții, nordicii etc. Iar despre eolian ,unii nu au deloc. Cum zicea Einstein ,orice apreciere depinde de „poziția observatorului”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro