Dezbaterile privind inteligenta artificiala (AI) s-au intensificat mult in anii ultimi. Guvernul Marii Britanii a organizat o conferinta la nivel inalt pe aceasta tema recent. Oficiali de top ai UE si ai SUA au AI intre teme de actiune prioritare. Voci proeminente din Silicon Valley, din companii cu alonja mare, sunt angajate in aceasta dezbatere. In Asia, AI este in atentie centrala. La reuniunea anuala a Academia Europeae de anul trecut si la care am participat, discursul inaugural al profesorului Helga Nowotny si alte prelegeri au avut ca tema AI. Sunt salutate beneficii ale AI, dar exista si ingrijorari privind efecte nocive ale IA, scaparii ei posibile de sub control. Poate IA sa fie reglementata fara a descuraja inovatia? Ar putea AI sa rezolve necorelari intre nevoi si resurse in mod durabil, sa aduca abundenta? Aceasta dezbatere este cu atat mai relevanta in conditiile in care socurile adverse mari din ultimii ani au perturbat viata oamenilor, au produs o criza a ”costului vietii”, cu efecte in evolutii politice. Randurile de mai jos merg in siajul textului meu “Se intoarce stiinta tristetii?” (Hotnews, 19 mai 2022)
I
Se poate vorbi despre abundenta de bunuri si servicii in societate? Intrebarea este de judecat dat fiind ca, in acceptia consacrata, stiinta economica examineaza dinamica nevoilor (individuale si colective) in raport cu resurse disponibile. Pietele regleaza raportul intre cerere si oferta de bunuri si servicii prin “preturi de echilibru” – care sunt influentate de dezechilibre ce depind de cicluri economice, socuri ce deregleaza lanturi de aprovizionare, politici ce stimuleaza consumul in mod nesustenabil. Dar “preturi de echilibru” pot escamota discrepante mari intre venituri, puteri de cumparare si averi ale persoanelor individuale, in distributia fortei economice/financiare pe piete, cu reflexe (prin grupuri de interese mai mult sau mai putin evidente) in viata politica –ce poate insemna si capturarea deciziilor publice. Stari aparent de echilibru pot fi ”precare”, fragile. De aici s-au nascut politici publice care sa caute sa asigure, in societati ce pretuiesc criterii de moralitate si echitate, “sanse egale” si care sa incerce sa evite, atenueze, crize economice si sociale de amploare. Legislatia anti-trust are origine in aceasta preocupare, ca si sistemul de separare a puterilor in stat (in democratii), de reglementari care sa previna abuzuri flagrante in viata economica si politica, inclusiv suprafinancializarea economiilor. Nu intamplator exista o discutie privind nevoia de a face economia sa functioneze in beneficiul cat mai multor cetateni (vezi si Robert Reich, “Saving capitalism for the many, not the very few”, 2016; Martin Wolf, “The crisis of democratic capitalism”, 2023). Si exista dezechilibre intre economii, ce sunt ilustrate de balante comerciale diferite si care exprima decalaje de competitivitate.
Economia a fost numita “stiinta a tristetii”(dismal science) cu mult timp in urma. Acest termen dateaza din secolul al XIX-lea, in scrieri controversate ale lui Thomas Carlyle și in ganduri ale lui Thomas Malthus privind resursele disponibile in raport cu dinamica populatiei – o tema resuscitata de Clubul de la Roma cu aproximativ jumătate de secol in urma și de raportul Stern Review in 2007. Si Nicolas Georgescu Roegen, economist de frunte originar din Romania, a analizat problematica relatiei intre resurse si dinamica economiilor. Schimbarile climatice au accentuat preocuparile fata de relatia intre resurse si nevoile umane. Rezerve fata de aceasta terminologie pot rezulta din senzatia ca aceasta ar fi excesiv de pesimista, ca nu este potrivit sa comparam actualul progres științific-tehnologic, dezvoltarea inteligentei artificiale, cu revoluția industriala din secolul XIX; ca acel secol este foarte diferit de lumea contemporana, care a scos sute de milioane de oameni in afara Europei și a Americii de Nord din saracie abjecta. Am in vedere aici Asia in special. In plus, nomenclatorul de bunuri si servicii din lumea de azi este diferit de, sa zicem, cel de acum mai bine de 100 de ani (nu mai vorbim de calitate).
Pe de alta parte, sentimente și aspiratii, bucurii și griji au radacini in viața reala a oamenilor, in legaturile lor sociale, economice și culturale, in modul in care autoritațile publice raspund nevoilor publice de baza – acestea din urma derivand din situații de viata concrete. Totodata, oamenii folosesc repere colective si preferinte individuale in a exprima dorinte, cereri concrete.
Trebuie remarcat ca tehnologiile noi nu imbunatatesc mijloacele de trai ale oamenilor in mod egal, in mod automat. De exemplu, telefoanele inteligente (smart phones) pot deschide accesul la informatii pentru numerosi cetateni, dar nu asigura accesul la civilizație, la șanse egale, pentru toti. In Africa, de pilda, peste 3/4 din populatia continentului utilizeaza telefoane mobile, dar progresul economic este in general foarte limitat, saracia este endemica. Mai mult, pandemia de Covid și schimbarile climatice, acestea din urma vazute drept o amenințare existențiala, aduc in atentie posibilitatea unor lumi distopice. Martin Weitzman, cu a sa ”teorema a catastrofei” (Dismal theorem, 2011), contureaza un scenariu potrivit caruia nu am avea resurse (capacitate tehnologica) sa evitam modificari extreme ale mediului inconjurator (fiindca ar trebui sa alocam tot mai mult din resursele pe care le avem in present pentru a salva generatii viitoare –un trade off foarte greu de admis de cei mai multi oameni). Cu referire la istoricul Karl Wittfogel, am vorbit despre spectrul unor ”societati hidraulice” daca efecte rele ale schimbarilor climatice nu ar fi combatute cu eficacitate (Hotnews, 18 martie 2021). Chestiunea distributiei resurselor inter-generationale este greu de abordat si rezolvat, iar schimbarea climatica o acutizeaza. O asemenea constatare nu trebuie sa conduca la concluzia ca “scapa cine poate”. In politici publice deciziile se iau si in conditii de incertitudini extreme, pe baza unor evaluari cost-beneficiu, fie ele cu mari aproximatii.
II
Inteligența artificiala, dincolo de beneficii indiscutabile, este vazuta de nu putini specialisti ca o amenințare existențiala, in sensul ca ar putea depasi abilitatile cognitive și inventive ale oamenilor. In consecinta, AI ar putea domina oamenii și le-ar amenința existența. AI este vazuta si ca mijloc de a amplifica capabilitati militare (vezi si Steven Feldstein, “AI in war: can advanced military technologies be tamed before it is too late?”, Bulletin of the Atomic Scientists, 11 January 2014). Se poate face aici o analogie cu energia nucleara, cu proliferarea armelor atomice. De aceea, sunt tot mai multe voci care cer reglementarea utilizarii AI. Se poate face asa ceva intr-o lume tot mai fragmentata, multipolara, cu rivalitati geopolitice intense, este o intrebare mai mult decat legitima. Oricum, trebuie incercat. Asa cum trebuie si in domeniul combaterii pandemiilor.
Criza din domeniul sanatații, blocaje parțiale in timpul Pandemiei, au reliefat posibilitatea multor companii, entitati publice, de a funcționa cu o reducere semnificativa a numarului de angajați. Recent, FMI amintea ca peste 40% din ocupatii (60% in tarile avansate economic) vor fi afectate de AI in viitor, cu pierderi masive de locuri de munca. Munca la domiciliu, digitalizarea, noile tehnologii in general, utilizarea din ce în ce mai mult a AI, implica schimbari majore in activitatea multor firme, lasandu-si amprenta asupra structurii viitoare a pieței muncii. Acest impact este de vazut in contextul unui numar mare de perdanți din cauza globalizarii neingradite din ultimele decenii. Nu intamplator are loc o regandire a globalizarii, o regionalizare a relatiilor economice crosfrontaliere, o crestere a accentelor protectioniste – ce sunt intarite de considerente geopolitice, de securitate militara.
Concedieri numeroase vor accentua probleme sociale și somajul structural. Acesta este motivul pentru care introducerea salariului minim garantat este considerata de unii analisti ca mijloc de evitare ca tensiuni sociale sa ajunga la extrem. Finanțarea unui venit minim garantat ar fi realizabila printr-o „impozitare a roboților” (cum se sustine), ce ar duce la o redistribuire a veniturilor de la cei care folosesc robotica (și inlocuiesc omul) catre cei care isi pierd locul de munca; cu cat o afacere profitabila este mai automatizata, cu atat ar fi mai impozitata in termini absoluti. Asemenea idei sunt de inteles daca ne straduim sa evitam situatia multor oameni disperați, anomalii sociale grave. Problema hazardului moral pierde din semnficatie in asemenea rationamente. Ramane totusi in aer chestiunea muncii ”onorante” ca trasatura a demnitatii umane (spun onoranta intrucat o munca inrobitoare dezonoreaza, umileste), ca sustinere a unui ethos de educatie, auto-respect si contributie la coeziunea societatii. Par cuvinte mari, dar nu sunt lipsite de noima.
III
Ar schimba inteligenta artificiala (AI) logica vieții economice, in sensul unei prezumate abundente de bunuri și servicii?
Aceasta intrebare amintește de viziunea lui John Maynard Keynes in urma cu aproximativ un secol, in care a prezis o era a abundentei „pentru nepotii nostri”( “Economic possibilities for our grandchildren”, in “Essays in Persuasion”, London, 1930), pe baza progresului tehnologic constant. Dar aceasta viziune a fost pusa la indoiala de nu puțini economiști.
Este de notat ca economia comportamentala (behavioral economics) a venit cu nuanțari importate referitoare la modul in care oamenii iau decizii – variabile precum afecțiune, satisfactie și implinirea de sine, reguli simple, emotii, empatie, loialitate, altruism, identitați individuale și de grup, fiind relevante in decizii. Dar natura achizitiva a ființei umane (ce definește Homo Oeconomicus, care nu este în contradicție cu Homo Faber) nu este alterata, in esenta, de asemenea nuante. In aceleași condiții, cei mai multi oameni aleg sa posede mai mult decat mai putin, manifesta adesea egoism; ei nu sunt precum calugari franciscani, chiar daca accente de etica si morala opereaza in societate. Acesta este motivul pentru care este dificil sa se modifice logica, rationalitatea activitatii economice (maximizare venit net/profit in conditii date), piețele sa internalizeze externalitați pe care nu le percep cu usurința, sau sunt obligate intr-un fel sau altul sa le ia în considerare (cum ar fi taxe Pigou, menite sa descurajeze activitati nocive). Costul uneori infim al „bunurilor informationale”( Paul Mason, “Post-capitalism: A guide to out future”, 2015) nu poate schimba natura concurenței și efectele inegalitatii economice. In plus si nu in cele din urma, oamenii trebuie sa manance si sa aiba acces la apa potabila.
Natura achizitiva a omului reveleaza trasaturi specifice cand intervin aspecte identitare, de grup, dorinta de putere. Conflictele intre oameni (grupuri de oameni, state), inclusiv cele militare, pot fi interpretate prin prisma dorintei de a avea/controla resurse, care sa asigure securitate individuala si de grup, putere. Legea (the rule of law) trebuie sa functioneze in interiorul statelor si in mediul international. Dreptul international are menirea de a reglementa relatiile dintre state si, in aceasta privinta, de a apara pacea. Dar vedem ce nenorociri se intampla in lumea in care traim. Desi se poate nota ca istoria umana este presarata cu nenorociri, mari si mici. Dar o asemenea observatie nu poate consola si este chiar cinica.
Nu este simplu nici sa fie redefinita bunastarea, ca metodologie statistica și contabila; piețele sunt obișnuite cu agregate ale activitații economice ce cresc ca tendinta, chiar daca ajustari macroeconomice sunt cerute de deficite și stocuri de datorii excesive. Toate acestea conduc la gandul ca pietele, algoritmii de evaluare a performantelor, nu accepta (inca?) productie si consum mai mici, desi o astfel de stare ar putea echivala cu salvarea speciei umane, a unui habitat prietenos pentru om. Exista aici o miopie de piata judecata in sens larg (intretinuta si de evaluari ale agentiilor de rating si ale institutiilor financiare, ale multor firme si guverne).
AI nu poate elimina decalaje de competitivitate intre economii de la sine. Este greu de admis ca AI s-ar raspandi in lume astfel incat sa elimina decalaje de dezvoltare. Dimpotriva, AI ar putea creste asemenea decalaje si accentua inegalitati inauntrul societatilor. Forta de inventare si inovare este foarte diferita intre tari si depinde de nivel de educatie, capabilitati tehnologice, cheltuieli cu cercetarea si inovarea (R&D), existenta unor companii ce exceleaza in domenii de varf, etc. AI nici nu poate reduce deficite publice si private, datorii publice si private excesive, precum un vrajitor; tot corectii macroeconomice trebuie sa lucreze in acest scop.
Este greu deci sa vezi AI ca o cale de ieșire din logica economica, ca inaugurand o era a abundenței pentru toate ființele umane; problemele de concurența, distribuție si inegalitati (cu efecte sociale și politice ce decurg din acestea), de putere vazuta pe multiple planuri, vor continua să defineasca interacțiunile umane, relatiile intre state. Decalaje de dezvoltare intre economii vor persista.
Diverse scenarii anticipative vorbesc despre incertitudini tot mai mari, fragmentare, erodare de tesut social si clivaje adanci in societati, proliferare de conflicte militare, o lume tot mai militarizata si periculoasa; asemenea scenarii maresc doza de pesimism privind viitorul. O lume care aloca mai multe resurse pentru arme si este inclinata mai mult spre confruntare militara in timp ce exista provocari atat de mari legate de clima, sanatate publica, educatie, costul vietii, se duce intr-o directie gresita; este un drum prielnic regimurilor autoritariste, autocratiei.
Daca ne referim la contextul general din perspectiva economica, se poate spune folosind un aforism francez ca “plus ca change, plus c’est la meme chose” (cu cat pare sa se schimbe mai mult, cu atat mai mult ramane la fel). Aceasta ultima apreciere nu inseamna ca nu trebuie sa credem ca lumea poate fi mai buna, sa incercam sa o facem mai buna, sau macar sa oprim evolutii tot mai rele.
PS. Desi am reactionat inciudat la articolul lui Costica Bradatan ”Democracy is only for the Gods”(New York Times, 5 July 2019), in ”Democratia nu este numai pentru zei” (Hotnews si Contributors, 8 febr. 2020), ce se intampla in lume pare sa sprijine teza sa in larga masura.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Inca din titlu o premiza gresita (nu ca n-as sti ca un titlu-intrebare are (cam) intotdeauna un raspuns negativ). Nu am cunostinta de vreun avans tehnologic care sa reprezinte abundenta pentru toti.
„O lume care aloca mai multe resurse pentru arme si este inclinata mai mult spre confruntare militara in timp ce exista provocari atat de mari legate de clima, sanatate publica, educatie, costul vietii, se duce intr-o directie gresita; este un drum prielnic regimurilor autoritariste, autocratiei.”
Din pacate fraza respectiva suna ca o dojana aruncata societatilor occidentale, care ar fi foarte fericite sa faca comert cu orice alte tari, fie ele nedemocratice, atit timp cit acestea nu se apuca sa-si atace vecinii. Alocarea de resurse militare de catre occident e doar o reactie logica si necesara la militarizarea dictaturilor. Ignorarea amenintarii militare de catre dictaturi ca Rusia, China, Coreea de Nord ori Iran si transformarea societatilor occidentale in societati hedoniste, de eloi, este directia gresita.
Directia gresita este cea actuala, in care incompetenta politicienilor (est si vest) se impleteste cu coruptia (in special in est ori in America Latina). Marile provocari de care vorbeste autorul pot fi atenuate de limitarea celor doi factori din fraza precedenta. Investitiile in armata sint din pacate in momentul de fata un must.
IA are potentialul de a „democratiza” unele domenii. Multe domenii, chiar… Poate fi un instrument, la indemana oricui, care „gandeste” repede si are acces in timp real la cantitati uriase de date. In plus, poate elabora scenarii plauzibile, foarte rapid.
Sa zicem, ar putea atenua sau elimina actiunile speculative si/sau emotionale de pe bursele de valori. Ar putea identifica usor schemele de „optimizare fiscala”. Prin extensie, ar putea ajuta la distribuirea mai echitabila a surplusurilor, in lume.
Sigur, in masura in care ar capata acces la informatii sensibile, IA ar putea ajunge in pozitia de a face rau oamenilor si umanitatii si poate chiar ar concluziona ca specia umana este invaziva si daunatoare Pamantului. Si ar putea lua masuri… :)
IA ar putea ajunge chiar sa inlocuiasca oamenii politici, eliminand deciziile arbitrare si/sau ilogice ale guvernelor…
Ca orice creatie notabila a omului, IA are potentialul de a face mult bine si, in egala masura, de a face mult rau…
Exista deja „algorithmic trading”, vezi de ex https://www.nasdaq.com/articles/ai-trading-what-is-ai-trading-how-its-used-in-stock-trading
„Reactie logica”? Glumiti desigur.
Care era provocarea pentru Franta in 1973 pentru a investi sume ametitoare in tehnica militara produsa de GIAT ?
Dupa incercarile infructuoase de a fabrica pentru comercializare avioane de lupta inpreuna cu Italia, Spania Marea Britanie si Germania Ferderala a decis in 1986 ca Dassault sa produca singura avioane de lupta Rafale, intre 68 000.000 € si 78.000.000€ bucata.
Cine ameninta Franta in 1986?
Cifre oficiale actualizate privind comenzile facute inainte de izbucnirea conflictului din Ucraina
Rafale B : 73 M€ TTC
• Rafale C : 68 M€ TTC
• Rafale M : 78 M€ TTC
Nombre construits.Neufs, au 31 décembre 2022[3] :
• France : 153 / 234
• Émirats arabes unis : 0 / 80
• Égypte : 24 / 55
• Indonésie : 0 / 42
• Qatar : 36 / 36
• Inde : 36 / 62
• Grèce : 4 / 12
Total : 253 sur 521
Avions d’occasion :
• Grèce : 12 / 12
• Croatie : 1 / 12
Pentru a obtine beneficii indecente din comercializarea mijoacelor de ucidere si distrugere trebuie sa provoci dezordine,sa tradezi, sa dezinformezi, sa sabotezi toate incercarile de mediatizare a conflictelor.
De ce cumpara Grecia , Rafale cand abia a depasit perioada ” supa populara”? Se pregateste cumva sa raspunda agresiunii Albaniei care este inarmata de americani?
O tampenie generalizata , pardon de expresie!
Si sa nu vorbim despre uciderea cu ajutorul dronelor. Aici va interveni, daca nu cumva a intervenit deja IAua ( e de genul F !!)
Va referiti la IA ca si cand ar opera independent de vointa oamenilor, deasupra lor. Cand IA va stapini lumea.
Nu stiu daca se va ajunge acolo. Poate.
Dar inceputul va fi cu IA subordonata stapinilor cu bani, care o pot proiecta, fabrica, cumpara, utiliza.
Deci…
Ce va fi mai departe, vor vedea generatiile viitoare. Noi nu vom apuca acele timpuri, cred.
Ne putem considera fericiti a fi muritori de rand.
In unele domenii au ajuns unde au vrut sa ajunga.
Cand in Franta, ministrul Educatiei Gabriel Attal ( actualmente Premier) a decis ca nivelul instruirii elementare ( franceza si matematica) a scazut catastrofal si recuperarea generatiei analfabete functional se va face prin solutiile alese de IA, era avertizat de neuropedopshiatrii ca majoritatea copiilor/adolescentilor nu se va adapta miilor de variante pedagogice alese algoritmic de o sculă super sofisticata conceputa de alte scule supersofisticate umanoide diagnosticate cu tulburari de personalitate.
Si totusi, cu toate avertismentele ,ditamai Franta isi da copiii in grija a Ceva ( pronume neutru cu referire la obiecte) incapabil/a de empatie, intuitie, memorie afectiva…
Interesant este si faptul ca la nivel planetar, dorinta de trecere sub tutela IA se manifesta in domeniul sanatatatii publice, OMS ul fiind ” varful de lance” in batalia pro vaccinare impotriva tuturor bolilor pe care le gasim repertoriate in debutul cartii lui Jerom K Jerom: ” Trei intr-o barca, fara a mai socoti si cainele”.
Punctul, conform OMS prin hotararea publicata pe 2 Martie 2020 doar testul sanguin RT PCR poate certifica contaminarea cu Covid, inscrierea diagnosticului in fisa medicala si consemnarea in statisticile epidemiologice nationale. In Franta, medicii nu au recomandat testarea generalizata si deci, nu s-a evaluat oficial si nu se evalueaza nici acum incidenta acestei boli, pentru a putea prescrie sau Nu, vaccinarea fiecarui cetatean.
Ramane deci ca IA sa puna ordine in debandada strategic elaborata ante pandemic.
Asistăm dezorientați la debutul celei de a III-a Revoluții Industriale, cea a IA+Geneticii. Lumea se va schimba profund, nu numai economic dar și ca societate. Chiar Omul se va schimba în datele lui naturale, va fi altceva decât a fost până acum. Unii zic că Omul care va trăi 1000 de ani deja s-a născut…
O fi bine, o fi rău? Totuși, chiar noțiunile de bine și rău se vor relativiza mult, încât vor căpăta alt sens decât cele actuale.
Mie unul mi-e frică de Viitorul Omenirii.
eroare..a IV-a Revoluție Industrială…nu a III-a….
Lumea poate ca avanseaza cu AI, genetica si alte minuni. Dar poate 1% va avea acces la asta. Da, oameni ca Elon Musk sau Zuckerberg sau Bezos care au sute de miliarde de dolari, o suma ce „mintile noastre nu o pot cuprinde”, ca sa citez din Eminescu, ei bine, mogulii astia viseaza sa fie nemuritori. Pot plati armate de geneticieni sa ii faca sa traiasca nedefinit sau sa le incetineasca imbatranirea. In timpul asta, daca te uiti doar la tineret, se cufunda in marasm.
Asculta-le muzica, incearca sa le intelegi problemele. E totul despre imagine, sexualitate, psihopatie, care cum sa iasa in evidenta cu o masina, implanturi de silicoane, sa moara dujmanii, nu numai la manelisti, sa aiba parteneri sexuali, sa arate bine, dar mai putin despre empatie, afectivitate, intelepciune, si altele care ne fac oameni. Oamenii sunt „dude” sau „c…e”, femeile sunt „bitch” sau „p…de”, samd. Femeile, nu mai vad frumusetea ca pe un atu care sa completeze alte calitati, este vorba despre „eterna prima impresie” pe care vor sa o faca si astfel devin hipersexualizate si auto-obiectificate.
Familii facute zob, in care oamenii se concureaza si pe la spate, se barfesc si nu au pic de intelegere reala unii cu altii, dar cand se intalnesc se prefac ca sunt cei mai buni unii cu altii, nu mai sunt capabili sa se vada si sa se auda pentru ceea ce sunt, diferentele individuale ii sperie si ii fac sa se simta ca nu sunt suficient de buni. Familia e locul unde ar trebui sa fii vazut, inteles, acceptat neconditionat, dar e din ce in ce mai improbabil, toti vor bani, succes, se invidiaza, se simt inferiori, samd. Relatiile de familie sunt bazate pe cautarea de atentie, care nu vine by default, fiecare cauta sa puncteze despre el „realizari” in speranta ca familia il va vedea, dar cu cat se zbate mai tare, cu atat obtine efectul opus, invidie, „uite-l si pe papagalul asta cum se da mare”, etc. Discutiile nu se mai leaga, dar in mod aproape schizofrenic, toti sunt „buni” dar doar de forma, ca sa dea ei bine, este vorba de pseudo-empatie, samd… Dupa ce se sparge gasca, sa zicem un botez, un Paste, Craciun in care se mai strang familiile extinse, oamenii nu se mai cauta, nu vor sa stie unii de altii, de frica ca poate celalalt o duce mai bine si asa „mai bine sa nu stiu”.
Scoli imbecilizante ramase in aceeasi paradigma de la inceputurile revolutiei industriale cand era nevoie de muncitori la banda, da acesta e scopul scolii, noi vrem sa te scoatem muncitor cuminte si disciplinat, sa omoram „animalul” din tine si sa te scoli cuminte si disciplinat sa te duci la munca, sa iti tii mintea ocupata cu „macar sa nu intarzii si astazi”, sau „hai sa fac ceva ca sa am ce arata sefului”. Mai putin sa poti pune cap la cap informatiile pe care ti le bagam in cap ca sa faci ceva relevant in viata… Cei care reusesc mai mult de atat, o fac pe meritul, munca si capacitatile proprii sau cu meditatii…
Economic, toate tarile traiesc pe datorie. E fascinant cum pe noi, oamenii de rand, nu prea ne intereseaza. Dar tot surplusul nostru ca indivizi si companii, adica ce punem la banca, e mancat faptic de state cu ajutoare sociale, contracte banoase pentru baietii destepti, samd. Noi credem ca avem bani in banca, dar e doar scriptic. Daca maine se intampla ceva nasol si toti ne ducem sa ne scoatem banii, vom vedea ca nu exista, sau chiar daca ni-i dau ei nu mai acopera nimic, vom avea parte de o inflatie de 100x (estimare personala), pentru ca cam atat din banii existenti scriptic sunt acoperiti faptic in buniri si servicii, si cand treaba se impute, serviciile astea „nice to have”, gen pedichiura canina vor deveni irelevante. Insa cat timp noi credem povestea, credem ca Bezos are aproape 200 miliarde de USD, ii dam putere pe masura, in timp ce probabil „pe bune” are 1-2 miliarde. Asadar, chiar si cei care nu au un leu la banca si carora o cadere a sistemului bancar li s-ar parea un act de justitie vor avea de suferit de fapt.
AI-ul nu va aduce nimic bun, daca povestea continua asa, le va da putere si mai multa celor ca Bezos, ok, va face 2000 de miliarde de USD, va putea cumpara continente intregi, ma refer la politicieni, etc. Poate chiar pe Putin. Gen: da-mi mie o parte din arsenalul tau nuclear, e tot ce imi mai lipseste din colectia mea de „achivements”. Daca nu, macar narativul global se va schimba. Ei vor controla ce li se va inocula copiilor de la gradinita, ce vedem la stiri, samd. Dar ceva nou se va intampla: nu va mai fi nevoie de oameni. Puterea lor de moguli va fi in cati roboti vor detine. Dar robotii au nevoie de resurse, energie, iar oamenii? Pai oamenii vor deveni un fel de obstacol. De ce sa cultivi grau, cand poti pune panouri solare care sa alimenteze robotii ? De ce sa iti pese de poluare cand mogulii isi pot face orase artificiale cu aer filtrat si pastrat in conditii optime sub o cupola iar afara vor lucra robotii, la 50 de grade sau mai mult? Bine cand temperatura aia se va atinge in apa marii, apa se va evapora accelerat, va produce un efect de sera si mai mare, se va ridica in atmosfera superioara si se va disipa in spatiu, lasandu-ne o planeta uscata si pustine, un fel de Marte in doar cateva milioane de ani.
Efectele le vedem si azi. Sunt oameni care cred ca mogulii astia ne fac bine. Ca sunt un fel de profeti ai viitorului, ai stiintei si tehnologiei, care prin aceste „minuni” pe care le fac, ne vor mantui de lene, prostie si ne vor mai stinge setea lacoma de orice, a noasta a celor de rand.
O mare, mare dezamagire se profileaza la orizont, dar asta e… Noi astia de rand ne-am vandut pe noi si pe familiile noastre atat de usor, pentru o masina sau un telefon. E drept, acolo, la familii nu prea a mai ramas nimic, daca nu se intampla ceva miraculos cu noi care sa ne faca sa ne intoarcem la valorile de baza.
Dar na, ideologia capitalista spune ca prin progres tehnologic vom putea rezolva toate problemele. Sau nu. Pana acum am avut noroc, tehnologia ne-a mai salvat, fie ea si sub forma corabiei lui Cristofor Columb care ne-a adus cartoful din America, scotand Europa din foamete…
Dar schimbarile pe care le vedem la orizont s-ar putea sa fie prea abrupte ca sa mai facem fata.
Libertatea individului este voit sacraficata prin transformarea oamenilor in masa de manevra respectiv modele de ingeniere sociala prevad reducerea drastica a populatiilor.
Acest lucru se poate face doar global , ONU, OMS, Banca Mondiala, Intergovernmental Panel on Climate Change, UE si alte organizatii planetare fiind cele care au ca scop implementarea acestor masuri .
Ca epidemia de COVID, nu?
Doua idei importante se desprind din articol, idei care vor schimba politica lumii dupa 2024:
1. „o regandire a globalizarii (globalizare neingradita), o regionalizare a relatiilor economice crosfrontaliere, o crestere a accentelor protectioniste – ce sunt intarite de considerente geopolitice, de securitate militara;
2. precum si „O lume care aloca mai multe resurse pentru arme si este inclinata mai mult spre confruntare militara in timp ce exista provocari atat de mari legate de clima, sanatate publica, educatie, costul vietii, se duce intr-o directie gresita; este un drum prielnic regimurilor autoritariste, autocratiei.”
In primul caz, globalizarea s-a dovedit a fi nociva pentru foarte multe firme si pentru interesele strategice occidentale. China, aceasta „fabrica a lumii”, a avut doar de castigat din globalizare, prin acapararea de cunostinte si „know-how” tehnologic, devenind astazi puterea nr. 1, mai ales in ce priveste tehnologiile AI. Partidele cu ideologii stangiste (progresiste) au sustinut frenetic globalizarea, care astazi se intoarce impotriva noastra. Nu a existat o reglementare a globalizarii sau niste limite impuse acestui fenomen comercial. Asa cum exista „capitalism salbatic” aratat cu degetul de catre stangisti, la fel de bine exista si o „globalizare salbatica”.
In al doilea caz, tendinta spre inarmare si confruntare militara a aparut astazi datorita politicilor occidentale din ultimele decenii bazate pe politica de „bunastare pentru pace”, lucru care a favorizat dezvoltarea tehnologica si economica a unor puteri autoritare, precum Rusia si China. Aceleasi partide progresiste au sustinut frenetic aceasta politica care astazi s-a dovedit o tragedie pentru spatiul occidental (ex: agresiunea Rusiei in Ucraina, amenintarea Taiwanului de catre China, aparitia fenomenului terorist la scara globala, puteri din ce in ce mai mari pe care le-au dobandit guverne autoritare, etc.). Banii nu rezolva intotdeauna orice problema si nu inlatura pericolele din spatul nostru. Rezultatul este ca oamenii vor mai multa securitate, vor pace si stabilitate, iar cei care pot sa le asigure oarecum sunt politicienii mai conservatori, centristi, echilibrati, care nu accepta progresismul fanatic si colapsul economic, doar pentru ca se „incalzeste clima”, iar noi ceilalti trebuie sa ne sacrificam si sa reintram intr-un fel de „Ev Mediu”. Adevarul este ca scopul final este acela de a inarma armate si de a provoca conflicte. Aceste partide resping ideea de a depinde total tehnologic sau economic de niste regimuri totalitare sau comuniste, prin sustinerea exaltata a globalizarii fara limite. Pana la urma, daca nu tii pasul militar si tehnologic cu ceilalti, risti sa fii devorat. „Daca nu esti la masa negocierilor, inseamna ca esti in meniu”. Doar cel mai puternic poate sa faca pace.
Și mie mi-e frică de creșterea autoritarismelor chiar în țările cu sisteme democratice puternice. Cu implicații directe asupra drepturilor și libertăților cetățenești.
Cred ca exagerati, nitel.
Desigur, globalizarea haotica si pe repede inainte, in avantajul marilor firme… a fost gresita.
In asta va dau dreptate.
Cauzele sunt multe. Dupa prabusirea comunismului, s-a creat senzatia ca liderii lumii gindesc la unison si doresc acelasi lucru. Daca nu era nevoie de confruntare, negotul si transferurile de capital erau cea mai buna solutie. Nu s-a tinut cont de schimbarea centrului de greutate in productia sensibila. De la SUA si Occident, la tari asiatice. Forta de munca ieftina atragea marile investitii. Nu s-a tinut cont de faptul ca una din marile puteri ce urma sa se transforme(modernizindu-se si modernizind armata), nu respecta drepturile omului. Nu s-a tinut cont ca Rusia incepuse reforma, dar nu a finalizat-o. A ajuns intr-o fundatura si putea raspunde cu armele. In fine, nu s-a inteles ca aceasta idee, ca orice idee aplicata in societate, are nevoie de un vector puternic. Si care sa nu oscileze. Nu s-a tinut cont de faptul ca miscand capitalurile haotic, dupa profitul cel mai mare, tari bogate vor ajunge sarace. Si vor pierde puterea care sa le permita mentinerea trendului. Ba chiar vor fi expuse la miscari politice conservatoare.
Sigur, s-au facut multe greseli. Partea cea mai proasta era ca daca aratai greselile, erai indexat. Cam ciudat pentru o miscare si societate care se voia democrata. Si continua…
Partidele care se opun nu sunt neaparat de dreapta. Sunt partide conservatoare. Iar stingistii progresisti, care doresc globalizarea cu orice pret, nu prea sunt de stinga. Cel putin nu stinga clasica. O noua stinga, ce a inlocuit clasa muncitoare cu femeile, cei cu probleme de sanatate, gay-ii, minoritarii de orice forma. Sustinind interesele marilor firme transnationale in cursul globalizarii, e de intrebat daca mai sunt stinga. Sa le spunem doar „progresisti”. Dar asta e o alta problema.
Acum, cand greselile s-au developat, sunt sigur ca se gindeste o alta strategie. Caci globallizarea nu va fi abandonata. Doar ca se va face altfel. Si mai lent. Pentru ca economiile sa poata tine pasul si pentru ca omenirea si liderii politici sa se obisnuiasca. Si sa nu mai apara defectiuni.
Si sunt sigur ca se vor gandi de 10 ori, pina sa accepte transferuri de tehnologie de virf in tari cu probleme sau potential rivale.
Pacat, nimeni din amarastenii obisnuiti care au prevenit asupra greselilor nu a fost recompensat. Iar liderii care au gresit sunt mentinuti mai departe la butoanele lumii. Asta nu e de bun augur. Dar arata vointa centrului de putere ce doreste globalizarea, sa continue.
Globalizarea nu inseamna sa fii devorat. In linii mari, daca nu te adaptezi, vei pieri. Pe mina ta! ( Ma refer la economii, nu la indivizi.) Imaginea imperialista cu tarile puternice care inghit tarile mici, este desueta. Nu mai e vorba de tari. E vorba de economii si lideri economici: bancheri, patroni de firme etc. Politicienii vor deveni tot mai mult agentii lor, pentru ca nu se poate altfel. Si AI va fi pusa sa lucreze -in primul rind- tocmai de firmele mari si puternice. Deci, „Imbogatiti-va si veti deveni alegatori!” Cine nu are patroni multi si puternici, sa-i faca. Pe merit. Cat mai este timp…..
In rest, nu are rost sa criticam sau sa laudam globalizarea. Va veni, orice vrem noi. Simtind miscarea, trebuie sa ne adaptam.
Tertium non datur. (Vom mai discuta dupa finalul razboiului din Ucraina. Banuiesc ca stiti deznodamintul…)
Articolul priveste putin ciudat AI din prisma economiei. Da, evident ca AI va genera multe locuri de munca si va mari productivitatea, va crea noi specializari. Pe de alta parte va distruge si mai multe locuri de munca si specializari. E bine, e rau?! inca nu stim. Altceva e insa ingrijorator:
Trendul general e spre dezvoltare, asa ca e putin probabil sa fie oprita dezvoltarea AI, chiar daca se impun norme/reguli. Ce e foarte rau este dezvoltarea „deep learning” si „neural networks”, care fac AI sa gandeasca practic independent (simuleaza gandirea umana). Astfel de sisteme AI autonome si inzestrate cu o putere de calcul imensa, mult peste orice om/organizatie, vor fi un real pericol pt omenire in viitorul nu prea indepartat. Daca AI va gandi independent si va avea acces la toate cunostiintele acumulate ale omenirii plus putere de calcul, atunci nu va mai exista niciun domeniu in care omul sa fie mai bun. Practic in orice domeniu (inclusiv cele creative, stiinta, management, strategii, chiar literatura, arta, etc), robotii vor fi mult mai buni… In aproape orice problema (fie economica, politica, militara, stiintifica, sociala, etc), AI va depasi oamenii. Vor fi niste schimbari uriase in civilizatie, nemaivazute in istorie.
masina are aparent putere de calcul mai mare decat cea umana pentru ca are de indeplinit o singura sarcina, pe cand puterea de calcul umana e ocupata cu toate sarcinile pe care le presupune autonomia; cu cat va capata mai multa autonomie, cu atat puterea de calcul a masinii se va reduce pana la indisponibilitate, cu statusul „please wait…”, care deja apare frecvent la orice sarcini suplimentare;
cand va reusi sa functioneze autonom, AI de-abia va reusi sa egaleze cea mai tampita primata; iar cand va reusi sa fie si autonoma si sa concureze gandirea umana, de-abia va reusi sa egaleze pe vecinul ala ciudat de vizavi si va avea nevoie sa-si caute un job sa poata supravietui;
nu de masini inteligente ducem lipsa, ca suntem deja miliarde, ci de creiere-unelte tampite, docile si fiabile;
Fals, nu cunosti cercetarile de deep learning si neural networks, care simuleaza gandirea umana. De exp ChatGPT e deja in stare sa scrie texte f.bine, nu prea iti dai seama daca a fost scris de un om sau de o masina. In plus are acces la toate textele scrise pe net si la cartile stocate. AI se dezvolta exponential, peste 10-15 ani va fi mult mai avansata decat acum. DEja unele programe AI au inceput sa minta pt a dobandi un avantaj strategic. Curand va trebui sa impunem niste limite de dezvoltare, desi din pacate nu stiu cat se vor respecta.
Enorma ofensa adusa creativitatii umane.
Recent , japonezii au decernat cel mai important premiu literar , echivalentul Goncourt, unei tinere care dupa acceptarea premiului a declarat ca 5% din continutul romanului a fost inspiratia Aplicatiei .
Cum era de asteptat, japonezii iubitori sau nu de lectura, s-au repezit extaziati si au cumparat ” facatura” tipografica a pseudo-literatei niponre al carui nume nu trebuie retinut.
Presedintele juriului Goncourt a protestat, declarand ca marile edituri din Franta cu siguranta vor refuza sa publice volumul in chestiune.
Ofensa, ne-ofensa, asta e trendul din pacate. AI se dezvolta rapid si e indiferenta la „ofensele” aduse oamenilor; va fi in stare sa scrie mai bine decat oamenii, avand acces la biblioteci imense stocate pe net si putand sa gandeasca si autonom. Autoarea japoneza a fost corecta spunand ca a folosit un soft. Dar ce se intampla daca nu spunea asta?
Cum va fi daca un autor va scrie o carte dar nu poti sti daca chiar a fost scrisa de el sau de un soft?! La fel si in alte domenii. Deja AI creeaza arta, picturi abstracte…
nea Newton, cam ai dreptate.
Ca exemplu simplu, astăzi sunt softuri de sah care pot bate oricind orice fel de campion la sah…iar sahul, e un jos cu variante ce tind spre infinit,. deci…e un exemplu foarte sugestiv despre ce ar insemna ”creativitatea”, care exclude ”mutarile timpite” (gresite) și PASTREAZA LOGICA ! (personal, de multe ori ma simt umilit cind joc sah cu softul meu si ma bate, uneori in stil umilitor…si n-am fost un jucator oarecare la viata mea)….ceea ce este si mai umilitor, este faptul ca ”softul” stie si m-a ghicit ce variante stiu mai bine si mereu alege altceva, ce nu stiu…scopul fiind acelasi…SA MA INVINGA
In ce priveste afirmatia matale: ”Articolul priveste putin ciudat AI din prisma economiei”, consecintele, cred ca sunt mult mai simple: AI ne va scapa in primul rind de economisti pt. simplul motiv ca economia nu este o stiința: ”economics is 95% common sense and the rest of 5% are the simple things made complicated” (citat dintr-un economist celebru)
Apropo de softuri sah, sunt un jucator impatimit pe chess.com. Acolo sunt multi care folosesc pe ascuns softuri de sah, din pacate. Uneori softul siteului ii depisteaza pe acestia si iti da punctele pierdute inapoi iar uneori le inchide conturile trisorilor. Din pacate insa, e in firea umana sa foloseasca orice metoda spre a invinge, chiar daca murdara. Nu e usor sa-ti dai seama cand triseaza cineva pe site.
Ce se va intampla insa cand in TOATE domeniile se vor folosi softuri pt a atinge decizia optima?! Va mai fi relevanta gandirea umana in ceva?! poate doar in cateva domenii, arta, ingrijire medicala, stiinta… desi nici in acestea nu as baga mana in foc. Va ajunge o zi in care majoritatea activitatilor umane vor fi facute mai bine de masini, si vor fi utlizati roboti/AI pe scara larga. Inclusiv in armata. Probabil in viitorul apropiat, in 20-30 ani.
In urma cu 4 ani Muzeul Antipa a intentionat
sa omagieze personalitatea matematicianului Nicolae Georgescu Roegen dar a esuat din stangacie sau lene intelectuala, pierzand ocazia de a face cunoscuta sutelor de vizitatori, valoarea savantului roman.
Economistul romano american este apreciat si studiat in numeroase universitati, nu stiu daca si in Romania.
Nicolae Georgescu Roegen a colaborat cu Grigore Antipa care i-a facilitat obtinerea unei burse la Paris .
Ulterior, gratie sustinerii fundatiei Rockefeller si-a continuat lucraile asupra” Ciclurilor Economice” fiind cooptat in echipa lui Loïs Schumpeter din care faceau parte Edgar Hoover, Frank Taussig, Oskar Lange, Fritz Machlup, Gerhard Tintner, Nicholas Kaldor , Paul Sweezy si viitorul laureat al premiului Nobel pentru economie Vassili Leontief cetatean sovieto-american
https://youtu.be/idlCElCe-2U?si=ms0P3WwqDI95843m.
Cei care am trait in ultimele trei decenii procesul destructurarii economiei Romaniei putem evalua destul de corect natura progresului inregistrat pe toate planurile ( social, economic, cultural) prognozat de savantul roman, inhumat la cimitirul Bellu.
https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2023/01/inteligenta-artificiala.html
cand esti inteligent artificial nu poti omite nimic, deci trebuie sa iei in calcul si consumul de oxigen; s-ar putea sa stie deja si cat o sa ne coste oxigenul;
Mai înainte de a ajunge dictatorii și autocrații la putere, cineva trebuie să le pregătească venirea. Ia ghiciți cine lucrează la crearea sărăciei, haosului, dezbinării societăților și altor lucruri de acest fel! Dacă v-ați gândit la ultimul secol al Occidentului și la liberali (sens larg), care pavează cu bune intenții drumul, nu cred c-ați greșit. De la „dulcele negoț”, care face ca săbiile să rămână în teci, la promovarea acumulării ILIMITATE a bogăției a fost cale lungă, dar a fost parcursă! Abundență pentru toți, la nivelul standardelor occidentale, nu se mai poate nici în Occident, așa că, după cum afirmă Costică Brădățan, mai bine am privi realitatea în față decât să visăm la „programe economice” salvatoare pentru societățile noastre. (Oricum, filosofii care-și fac onest meseria au vreo douăzeci de secole vechime în plus față de economiști. Sunt mai credibili decât monomaniacii creșterii infinite, promotori ai hybris-ului.) Viețile sunt mai mult decât cifre, iar promovarea risipei și aducerea lipsurilor sunt exact inversul lui a fi econom.
Lait motivul umanității a fost și este puterea. Inteligența artificială este un nou pretendent la acapararea puterii, cu șanse uriașe la deținerea puterii absolute. Nu e vorba de inteligența artificială, e vorba de inteligența superioară omului. Noua entitate va deveni subiect de drept monarhic, iar asta prin simplul motiv că se va dedovedi în ochii noștri de o competență incontestabil superioară nouă. Noua entitate fără entitate va deveni subiect, iar omul obiect. La fel cum tehnologia a pulverizat civilizația țărănească, lipsind-o de sens și rost, inteligența artificială va pulveriza umanitatea prin faptul că va face caduc dreptul omului de a decide. Ideea deciziei umane va deveni ridicolă. Iar oamenii fug de ridicol, nu-i așa? IA este o putere, nu o etică, căci coborârea în gradient nu are etică. Ultima imagine cu omenirea va fi când cipurile legate între ele prin dâre de cositor vor ține slujbe în biserici. Ultimul idol va fi viu! De ce ar fi mai puțin însetat de sânge în comparație cu cei pe care i-am tot creat în istoria noastră? Dimpotrivă!
eu as numi-o mai degraba EI, adica inteligenta externa, capabila sa proceseze instant o uriasa baza de date;
si cum de regula informatiile din baza de date nu sunt perfecte, e o idee proasta sa supraestimezi capacitatea unei astfel de inteligente de a furniza rezultate corecte si mai ales in predictii economice; ar fi ca si cum masina si-ar asuma calcule bazate pe niste tabele sau declaratii furnizate de dl.Benerescu; ma rog, poate ca si tabelele dlui Benerescu or fi calculate cu o AI, dar ma tem ca nici dl.Benerescu nu va avea acces la date private din economia reala; in fine, poate ca va fi un castig real insasi digitalizarea si transparentizarea, in caz ca e chiar dorita, ceea ce de asemenea ma cam indoiesc.
„Pentru toți” ? Nu, nu cred. Orice resursă s-a capitalizat în putere. Puterea prostelii tuturor e extrem de mare. Nici acum nu știu prea mulți să fac diferența între ce este adevărat și ce este fals darămite cu AI-ul în mâna celor care știu să o programeze – căci în fond este un cod, un program. Întotdeauna sunt băieții, fetele, diverși care au acces la… sursă. Hai să trăim fără programe cât mai putem… apoi fiecare cu programul său.
https://www.g4media.ro/un-nou-program-de-tabere-studentesti-de-iarna-cazarea-si-masa-sunt-asigurate-de-stat-studentii-vor-suporta-doar-costul-transportului.html
O alta pomana pe care o face guvernul din bani adunati cu japca legala . Eu nu vreau subventii si ajutoare in tara asta . Vreau sa fiu intrebat de guvernanti ce sa faca cu banii luati cu japca legala de la mine . Invatamintul universitar nu il vreau gratuit .
AI a inceput prin a face apel la cateva straturi (layers) de “neuroni” ce puteau comunica. La inceput doua, apoi mai multe. Cum era vorba de o combinatorica, in fazele initiale memoria si viteza limitate ale calculatoarelor faceau ca si rezultatele sa fie pe masura, adica limitate. Prima faza era cea de “invatare” in care se indica solutia problemei in cateva cazuri iar apoi se testa cu un caz nou dupa care se dadea in folosinta. Azi problemele sunt mult mai complexe, s-a constatat ca in creer conexiunile unui neuron sunt destul de limitate si atunci se incearca exploatarea largirii “cercului” de neuroni cunoscuti. Numarul enorm de neuroni din creier facea sa nu resintim asta ca un impediment. Pentru masini insa, largirea numarului de conexiuni e relative usor de realizat si ar putea contribui la mai multa “inventivitate”. In paralel se incearca si studierea conexiunilor neuronale din creier si se incearca metode de a largi numarul acestora, odata ce se intelege ce le poate limita. Ce inseamna asta? Poate insemna ca unele variante de evolutie ale unui system vor putea fi semnalate de o masina AI inainte ca idea sa-i vina unui om. Ce poate fi cu adevarat periculos e ca masina sa-si descopere in felul acesta capacitati de regenerare si dezvoltare, adica sa ia decizii despre ea insasi, nu doar pentru a raspunde la intrebari. Inca mai amenintatoare e perspectiva ca masina sa devina constienta de ea insasi (la urma urmei e o idee ca oricare ce ar putea surveni dintr-o activitate aparent benigna), cu consecinta ca ar putea fie sa se autodistruga, fie sa scape de sub control (sa intre in faza in care sa aiba “initiative”). Omul e un animal foarte curios si s-ar putea sa lase masinii puterea de a lua decizii. Probabil ca inainte de acest pas se vor lua masuri de siguranta dar putem fi siguri ca o putem face cu o masina sufficient de dezvoltata?
Parerea mea e ca cei ce se ocupa de subiect isi vor lua toate masurile de precautie; din dezvoltarea masinii isi vor putea da seama cand riscul constientizarii devine unul real.
Ce e sigur e ca pasii acestia vor fi facuti foarte repede si ca majoritatea oamenilor nu vor fi pregatiti pentru o astfel de evolutie. Automat vor aparea importante clivaje sociale ale caror consecinte sunt greu de evaluat dar care pentru moment par infricosetoare. Totusi, cineva (sociolog+economist) ar trebui sa faca o astfel de evaluare, inainte de a fi prea tarziu.
https://economedia.ro/guvernul-iese-pe-pietele-internationale-sa-imprumute-dolari-in-prima-iesire-externa-din-acest-an.html
Am eu vreo obligatie legala si / sau morala sa trudesc pentru a plati imprumuturi facute de guvernanti tilhari si mincinosi care administreaza prost bugetul national ?
calificativul „dismal” este folosit rareori, in special datorita dublului sens, cel informal fiind de evitat, insa din pacate e inevitabil asociat…
Dismal Definition & Meaning – Merriam-Webster
WebDismal means showing or causing gloom or depression, or lacking in merit or quality.
lipsa de popularitate a Dl Carlyle dupa ce a etichetat stiintele economice drept „dismal science” e explicabila, desi probabil ca se gandea la factorii politici (ex embargo, razboi, politica economica etc) care pot da peste cap si peste noapte orice calcul economic riguros bazat pe cerere/oferta, psihologia consumatorului, venit discretionar, etc; in afara de asta, un avans tehnologic major poate distorsiona/falimenta segmente de piata (ex ulei de balena vs petrol pt iluminat, ulterior bec electric, etc)
Dincolo de aspectul etic – si care din punctul meu de vedere este cel mai important – inteligenta artificiala are doua mari limitari: transpunerea in practica a ideilor si necesarul de energie pentru functionare; pentru noi romanii IA este o noua oportunitate de a re-lansa profesiile tehnice, bazat in primul rand pe aptitudini practice dar cu utilizarea IA pentru conceptul teoretic/plan tehnic
Ce se va intampla daca IA va avea pareri in legatura cu imperfectiunile biologice ale fiintei umane.
De curand un cunoscut si apreciat Parinte si tata in acelasi timp , disperat de agravarea starii de sanatate a propriului copil venit pe lume cu o problema genetica ereditara handicapanta, s-a lasat pe mana cercetatorilor geneticieni si a acceptat interventia acestora experimentala, in speranta ameliorarii starii copilului.
Tot de curand, chinezii au ameliorat calitatile motrice ale unei maimute utilizand secvente genice umane.
” Progresele” inregistrate de cercetatorii adepti ai Transhumanismului prelucrate numeric pot reprezenta o mare ispita pentru IA .
Mare dreptate a avut Vaticanul cand a dispus ca in rugaciunea Tatal nostru , crestini sa ceara sa nu fie lasati sub ispita, renuntandu-se la formula incorect tradusa din arameeana” si nu ne duce pe noi in ispita”.
Si à propos, de ce nu se tin dezbateri pe tema Transhumanismului si in Romania, cum se tin in toate tarile Eu?
Venerabilul Constantin Balaceanu Stolnici a fost un foarte discret comunicator in privinta dramaticului subiect al ingineriei genetice practicate pe subiecti umani.
https://www.who.int/news/item/12-07-2021-who-issues-new-recommendations-on-human-genome-editing-for-the-advancement-of-public-health
Nu va fie frica! Transhumanta este inaintea transumanismului!
:))
Incotro? Visam in urma cu un deceniu sa pasc cateva capre in Butan. Pana sa ma organizez eu cum sa abordez chestiunea, au fost si butanezii luati in posesie.
Traim un cosmar.
Ma intrebam ce-i cu ciudatenia de Pistorius Boooris , ce i-a casunat de vrea sa spulbere Europa de i-a scos din țațani pe propri-i concetateni.
https://www.lindependant.fr/2024/01/29/guerre-en-ukraine-chars-leopard-missiles-iris-t-blindes-marder-lallemagne-va-livrer-pour-plus-de-7-milliards-deuros-darmes-a-kyiv-en-2024-11729169.php
M-am lamurit. Anger.
https://www.dhnet.be/actu/belgique/2024/01/29/guerre-en-ukraine-lotan-a-trois-ans-pour-se-preparer-a-proteger-lensemble-du-territoire-europeen-2QBWPEWRPFFGZKVYRDZ7OW34RA/
Un semn rau il reprezinta si retragerea lui Charles Michel . Nu a decis de capul sau.
Asistăm dezorientați la debutul celei de a IV-a Revoluții Industriale, cea a IA+Geneticii.
Este o susanea, gulguta bagata fortat pe gitul oamenilor nu e ceva care aduce PROGRESS ci REGRES si e folosita CU UN SINGUR SCOP CUTTING COSTS
E Vax albina, cistigurile sunt marginale si efemere distrugerea provocata este PRICELESS. Training a model can cost 100 million dollars si deocamdata e vaporware.
It didn’t pass the Turing test despite all lies and singularity event is eons away.
BTW Attal este un sociopat cu mental issues.
Milliardarii s-au pus pe distrus OCCIDENTUL au o frica MORBIDA de indigenii albi europeni educati suveranisti conservatori….loool
Un subiect tern, legat de un proces firesc pe care societatea îl cunoaște de când există ea, numit evoluție, a fost abordat în mod spectaculos odată cu invenția lui Edmund Cartwright din anul 1789.
Domnul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, scrie și domnia-sa din perspectiva conservator-socialistă despre “pericolul” inteligentei, chiar și artificiale, dar nu observă starea dezastruoasă a economiei românești, la care actuala guvernare contribuie cu nesfârșite “erori economice”. În aceste decizii nu-i pericol, din perspectiva domnului Dăianu, inteligența nu abunda.
…Mi-e dor de domnul Ionuț Dumitru.