marți, ianuarie 25, 2022

Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia

Diplomația moldovenească manifestă dinamică și coeziune vizavi de câteva priorități de politică externă. Pe lângă accelerarea dimensiunii de integrare europeană, printr-o coordonare și sincronizare a agendelor Președintelui Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în Guvern și Parlament, Republica Moldova (Moldova) se arată hotărâtă să aprofundeze relațiile cu România, iar, în paralel, să însănătoșească dialogul cu Moscova. Deși din relația cu UE decurg multiple avantaje politice și economice, efectele cele mai tangibile asupra stabilității politice interne din Moldova le poate genera o gestionare inteligentă a raporturilor cu România (vecin imediat) și Rusia (vecin geopolitic).

Chiar dacă prevalează principiul diferențierii, obiectivul final urmărit de Moldova este de a încărca cu substanță relațiile bilaterale (România) sau de a elimina sursele de iritare (Rusia). Acest lucru se datorează faptului că partidul de la guvernare (PAS) deține o majoritate absolută și controlează puterea în stat. Prin urmare, acesta nu se simte nicidecum în primejdie și, de aceea, nu este stimulat să exploateze anturajul și discursul geopolitic pentrru a se menține la putere acasă. Această particularitate sporește imparțialitatea în abordarea față de principalele două state – România și Rusia, care dețin pârghii și interes strategic pentru a influența situația din Moldova. Asemenea modalitate de interacțiune cu cele două țări este însă atât rațională, cât și urgentă. Moldova se confruntă concomitent cu multiplele constrângeri, iar „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia poate oferi spațiu de manevră și resurse materiale pentru a gestiona mai efectiv cele trei crize legate de pandemie, recuperarea economică și scumpirile din domeniul energetic. Mai ales pe timp de criză, la fel ca alte țări cu dependențe excesive de factorii externi, Moldova este obligată nu doar să consolideze și să construiască noi prietenii, ci și să evite deteriorarea relațiilor problematice. Aplicarea acestei reguli capătă un caracter și mai imperativ, dacă se ia în calcul potențialul crizelor artificiale care pot fi provocate de dependențele structurale curente ale Moldovei de Rusia, legate de sectorul energetic sau gestionarea conflictului transnistrean.

Pe lângă efectele benefice generate de „interconectarea” cu România pentru populația Moldovei, același proces poate contribui la reducerea vulnerabilităților față de Rusia. De fapt, datorită îmbunătățirii infrastructurii terestre și energetice cu România, pot crește fluxurile spre și dinspre restul UE, care la rândul său va determina o „echilibrare” firească a relațiilor cu Rusia. Ambele procese vor permite Moldovei să dezvolte o politică externă mai autonomă, dar și mai puternic ancorată în UE și mai coerentă în raport cu Moscova. Principala întrebare care planează asupra scenariilor pozitive ține de interesele geopolitice ale Rusiei. În mod tradițional, aceasta nu renunță la sferele sale de influență în spațiul post-sovietic, nici benevol și nici în urma constrângerilor externe.

Interconectarea cu România – mai multă viteză și conținut

Una din cele mai dinamice relații, după cea cu UE, Moldova o are cu România. Cea din urmă își revine după cea mai recentă criză politică (octombrie-noiembrie 2021), soldată cu revenirea la putere a Social-Democraților, care în perioada 2015-2018 au susținut regimul oligarhic din Moldova. Noua coaliție de guvernare din România este alcătuită de Partidul Național Liberal (PNL) și Social-Democrați (PSD), împreună cu formațiunea minoritară UDMR (318 mandate din totalul de 466). Până la alegerile parlamentare din 2024, PNL și PSD au convenit să partajeze funcția de premier, fiecare câte 18 luni (EuroNews, Noiembrie 2021). Chiar dacă coalițiile de guvernare din România sunt deseori instabile, Președinția și Ministerul de Externe asigură previzibilitate și continuitate în dialogul politic moldo-român. Totuși, ca România să poate contribui în mod substanțial la cooperarea bilaterală, aceasta are nevoie de un guvern funcțional, care în prezent este asigurat de către mariajul politic dintre PNL, PSD și UDMR.

Anunțul despre finalizarea crizei politice de la București a permis semnarea „foii de parcurs” pentru domeniile prioritare de cooperare moldo-română (23 noiembrie), cu două zile înainte ca noul guvern român să fie învestit în funcție. Astfel, s-au conturat condițiile necesare pentru ca relațiile bilaterale să capete mai multă viteză și un conținut mai divers, pe lângă intenția politică deja prezentă. Deși documentul este tehnic, iar pe alocuri schematic, semnarea acestuia a implicat atât miniștrii de externe, cât și președinții de țară ai României și Moldovei. Un asemenea nivel de reprezentativitate denotă semnificația politică a „foii de parcurs”, dar și faptul că președinții și ministerele de externe a celor două țări vor urmări îndeaproape implementarea documentului.

„Foaia de parcurs” reprezintă un document tehnico-politic, care nu are efecte juridice și, respectiv, obligații stricte (MFA.GOV.MD, Noiembrie 2021). Documentul se focusează pe 18 aspecte, ce pot fi divizate în trei categorii majore, precum: 1) reînnoirea cadrului financiar; 2) realizarea interconectării pe energie și transport; 3) cooperare sectorială. Ordinea domeniilor de cooperare incluse în document nu urmăresc nicio logică specifică, dar se înșiră practic peste toate domeniile – de la energetică și transport, până la sănătate și cooperare în domeniul culturii. La examinarea obiectivă a măsurilor înglobate în „foia de parcurs” pot fi identificate domenii cu obiective vagi, acțiuni vechi, dar și domenii noi cu parametri concreți (Vezi mai jos Tabelul 1).  

Tabel. Componentele „foii de parcurs“ privind cooperarea dintre România și Moldova

Domenii cu parametri concrețiDomenii cu măsuri vechiDomenii noi cu acțiuni vagi
1. Cadru financiar – semnarea unui nou acord de asistență financiară și tehnică (în locul celui vechi 2010-2021);2. Transport – construcția podului rutier în regiunea Ungheni; reabilitatea podurilor rutier și feroviar între localitățile Galați (România) și Giugiulești (Moldova);3. Comunicații – reducerea tarifelor pentru serviciile roaming;4. Protecția mediului – accesarea expertizei românești în privința noului Cod Silvic și a mecanismului de trasabilitate a lemnului, dar și a funcționalității Agenției de Mediu și a sistemului de operare a Fondului Global de Mediu;5. Educație – protocol interinstituțional, cu accent pe formarea continuă a cadrelor didactice din Moldova;6. Cultură – protocol interinstituțional privind festivalul anual al teatrelor naționale din România și Moldova1. Energie – interconexiuni energetice;2. Cooperarea transfrontalieră – finalizarea proiectelor din cadrul Programului Operațional Comun România-Moldova (2014-2020);3. Sănătate publică – menținerea capacității de intervenție a serviciilor de urgență (SMURD);4. Afacerile interne – continuarea acțiunilor de management al frontierelor, migrația ilegală și combaterea infracțiunilor frontaliere;5. Finanțele publice – extinderea cooperării între băncile naționale1. Securitate cibernetică –consultări interinstituționale;2. Piața muncii – dialog bilateral;3. Justiție – sprijin în reforma justiției;4. Agricultură – dialog interinstituțional;5. Comerț și investiții – consolidarea investițiilor românești;6. Asistență pentru dezvoltare – menținerea relevanței Moldovei în politicile României din domeniu;7. Politica externă – aprofundarea cooperării interinstituționale.

Sursa: Compilația autorului cu referire la datele Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei

Deși cooperarea moldo-română pătrunde în tot mai multe domenii, obiectivele din 7 domenii descrise în „foaia de parcurs” sunt vagi și se rezumă la cooperare interinstituțională. În alte 5 domenii se întrezăresc acțiuni vechi, neimplementate până la capăt, cum ar fi interconectarea efectivă în sectorul energetic. Concomitent, alte cel puțin 5 domenii conțin măsuri concrete, ce pot fi realizate doar cu o asistență financiară suficientă din partea României (legate de reducerea tarifelor la roaming, pregătirea cadrelor didactice etc.).

Fezabilitatea „foii de parcurs” necesită un buget semnificativ, ai cărui parametri nu au fost dezvăluiți de niciuna din părțile semnatare și nici nu sunt facil de stabilit la această etapă. Cu toate acestea, atât formațiunile politice cu viziuni unioniste tranșante, cât și partidele politice românești convenționale, vor fi tentate să aloce resurse pentru „foaia de parcurs” ce poate consolida pozițiile României în Moldova. Probabil, pentru unele voci unioniste, acest document îmbină idei ce pot contribui latent la proiectul strategic de re-unificare. Pe fundalul “diplomației vaccinurilor” (2020-2021) și a asistenței tehnice din timpul crizei gazelor (septembrie-octombrie 2021), factorul românesc și-a sporit relevanța în politica externă moldovenească. În orice caz, avansarea continuă a factorului românesc depinde de modul cum noua guvernare de la Chișinău va reanima dialogul cu Moscova.

Echilibrarea relațiilor cu Rusia, fără politică externă multivectorială

Fără vreo intenție declarată de a realiza o politică externă multivectorială, guvernarea pro-europeană de la Chișinău exprimă dorința de a reanima relațiile cu partea rusă. Intențiile autorităților moldovenești au la rădăcină realități politice locale. Pe dimensiunea politică, publicul moldovenesc încă favorizează relevanța forțelor politice care beneficiază influența rusească în țară. Din acest considerent, relațiile cu Rusia nu pot fi pur și simplu neglijate, decât numai dacă autoritățile sunt capabile să absoarbe costurile politice, care pot afecta coeziunea socială și dinamica votului geopolitic. În altă ordine de idei, din punct de vedere economic, legăturile comerciale cu Rusia s-au micșorat de 4 ori ca urmare a restricțiilor comerciale rusești – de la 36% în 2004 până la 9% în 2020 (Vezi mai jos Tabelul 2). Acest handicap constituie ceva artificial și poate fi eliminat, dacă piața rusă este redeschisă pentru producătorii moldoveni, care între timp și-au îmbunătățit competitivitatea pentru a pătrunde pe piețe mai exigente decât cea rusească.

Tabelul 2. Intenția de vot și relațiile comerciale în anii 2004, 2013 și 2020

 200420132020
Intenția de vot (sondaje)
Partide de orientare pro-rusă40%35%36%
Evoluția relațiilor comerciale
Rusia36%26%9%
UE30%47%66%
CSI15%12%4%
Alte destinații19%15%21%

Sursa: Compilația autorului cu referire la Barometrul Opiniei Publice și

Biroul Național de Statistică

Faptul că simpatiile politice față de Rusia nu s-au redus la același nivel ca și exporturile indică asupra faptului că există aspecte structurale care mențin relevanța factorului rusesc (cum ar fi, spațiul informațional, migrația, Biserica Ortodoxă Rusă). Prin urmare, indiferent de demersul pro-european ambițios, guvernarea de la Chișinău înțelege că relațiile moldo-ruse trebuie reparate în vederea anticipării mai bune a pașilor Moscovei. Contrar dialogului cu România, caracterul imperativ al relațiilor cu Rusia este determinat mai mult de nevoia de a diminua riscurile decât de dorința de extinde domeniile de cooperare. Acest lucru este confirmat de ultimele evoluții din raporturile bilaterale și anume prelungirea tratatului bilateral, semnat în noiembrie 2001.

Datorită extinderii tratatului de prietenie moldo-rus pentru încă 10 ani se face imposibilă revizuirea documentului în viitorul apropiat. Potrivit Art. 32 al documentului, prelungirea are loc automat, dacă niciuna din părți nu-l denunță cu 6 luni până la expirare. Reieșind din faptul că tratatul a fost semnat în noiembrie 2001 (și prelungit în 2011), terminarea lui putea fi solicitată cel târziu în primăvara lui 2021, când venirea PAS la guvernare nu era nici măcar în prognoze (august 2021). Deja în fața faptului împlinit, șeful diplomației moldovenești Nicu Popescu a semnat o declarație cu omologul său rus Serghei Lavrov, în care ambele părți subliniază „importanța” tratatului (17 Noiembrie 2021).

De asemenea, declarația Popov-Lavrov confirmă că se dorește continuarea cooperării politice, socio-economice și cultural-umanitare, fără intensificare sau lărgire a cadrului de cooperare. Declarația face referință la două principii esențiale pentru relațiile bilaterale – pragmatism și neutralitatea Moldovei – inexistente în tratat. Probabil, prin intermediul principiului de „pragmatism”, partea moldovenească încearcă să scoată din uz „relațiile strategice” cu Rusia, folosite de guvernările anterioare. Conform programului de guvernare al PAS, Moldova urmărește parteneriate „strategice” doar cu România, Ucraina și SUA. Iar menționarea „neutralității” corespunde intereselor ambelor părți, deoarece pentru Moldova acesta constituie argumentul major în favoarea retragerii forțelor și armamentului rusesc din regiunea transnistreană, iar pentru Rusia – o garanție de nealiniere la NATO.

Prelungirea tratatului moldo-rus nu a adăugat în niciun fel mecanisme utile pentru soluționarea problemelor noi apărute în relațiile bilaterale, precum criza din sectorul gazelor. Anume din aceste motive, a fost necesară semnarea unui protocolul adițional la noul acord multianual de achiziție a gazelor (semnat pe 28 octombrie 2021). Deși protocolul trebuia să vizeze strict cooperarea în sectorul energetic (evaluarea datoriei istorice pe gaze, auditarea Moldovagaz etc.), acesta indică asupra necesității convocării de către Moldova a comisiei interguvernamentale moldo-ruse în domeniul economic și ulterioara elaborare a unui acord bilateral de colaborare în domeniul energetic. Acest exemplu demonstrează în mod repetat că tratatul bilateral recent reînnoit este incomplet și ineficient. Totuși, până în 2031, Moldova nu poate ieși din el în mod unilateral fără a declanșa o criză politico-diplomatică în relația cu Rusia, cu efecte imprevizibile.

În loc de concluzii…

Este indubitabil faptul că aprofundarea relațiilor cu România încă necesită concretizare și substanță pentru a corespunde intențiilor politice mult mai ambițioase. În acest sens, „foaia de parcurs” moldo-română necesită completări serioase și documente adiționale pentru a fi operaționalizată de cea mai bună manieră.

Între timp, dacă „interconectarea” cu România reușește să se transformă, în mod deplin, din aspirație politică în realitate practică, atunci dialogul cu Moscova ar putea fi „echilibrat” cu sau fără voința celei din urmă. Reducerea vulnerabilităților moldovenești în raport cu Rusia va determina în mod firesc însănătoșirea relațiilor bilaterale, care sunt victima abuzurilor care derivă din asimetriile post-sovietice profunde, favorabile părții ruse și încă menținute în viață.

Text apărut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Să recunoaştem cinstit că aproape TOATE acţiunile României în Moldova au fost nişte eşecuri de proporţii. Chiar şi alegerea Maiei Sandu şi a câştigării alegerilor parlamentare s-a făcut prin non-combatul Rusiei, acţiunile României fiind un eşec ruşinos:
    – partidele pro-româneşti nu au intrat în parlament
    – partidul AUR din România a luat sub 0,5%
    Este normal ca biata Moldovă să-şi flexibilizeze politica externă, mai ales că este una din cele mai sărace ţări europene şi în plus suferă şi ea de cele trei crize: pandemică, energetică şi financiară.
    Moldova are nevoie de ajutoare şi de bani, de oriunde ar veni ei. UE+România au ajutat-o financiar, chiar şi Rusia i-a reînnoit contractele de furnizare a gazelor( ceea ce este totuşi un succes), totuşi astea sunt succese imediate, dezvoltarea Moldovei are nevoie de miliarde de €/ USD pe termen mediu şi lung. Este nevoie de timp şi mai ales de o guvernare eficientă.
    O slăbiciune a relaţiilor dintre România şi Moldova este faptul că mult timp Moldova a restricţionat pătrunderea capitalului românesc privat în Moldova. Au fost obstrucţii la nivel de stat contra firmelor româneşti. Situaţia asta ar trebui să se schimbe, doar Moldova va putea să facă asta.
    Aşa că problemele grele ca plecarea Rusiei din Transnistria sau chiar Marea Unire sunt amânate sine die. Din nefericire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro