joi, mai 19, 2022

Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia

Lansarea coaliției de guvernare cu participarea Social-Democraților (Partidul Social-Democrat), Verzilor (Partidul Verzilor Ecologiști) Liberalilor (Partidul Democratic Liber), învestită pe 8 decembrie (2021), permite o tranziție necesară pentru dezvoltarea statului german, după guvernarea longevivă a Angelei Merkel. Deși stilul său de guvernare era lăudat pentru eficiență și orientare pe soluții, tot acesta primea uneori critici pentru nivelul excesiv de precauție, care ducea la încetinirea procesului de luare a deciziilor, atât în țară, cât și la nivel european. Spre deosebire de acesta, noua coaliție de guvernare roșu-galben-verde („coaliția semafor” – cu 416 din totalul de 736 de mandate) și-a propus drept scop să fie mai energică în accelerarea proceselor de tranziție a Germaniei spre o societate mai diversă, cu o economie mai verde și digitalizată, dar și o politică externă mai ambițioasă și mai proeuropeană decât anterior.

Ca și în perioada “merkeliană” (IPN, Septembrie 2021), noii guvernanți germani pun accentul pe multilateralism, ordinea mondială bazată pe reguli (aplicarea dreptului internațional) și cooperarea internațională. Totuși, contrar guvernărilor anterioare, „coaliția semafor” vine cu o inovație majoră în domeniul politicii externe germane. Inovația constă în înglobarea mai cuprinzătoare a priorităților Uniunii Europene (UE) și eliminarea viziunii privind crearea unui spațiu economic unic cu Rusia (de la Lisabona până la Vladivostok), urmărită de guvernarea precedentă și promovată de Vladimir Putin din 2010 încoace (SüddeutscheZeitung, Noiembrie 2010). În documentul coaliției de guvernare „semafor”, UE este folosită drept referință în diverse aspecte legate de viitoarea politică externă germană – de la materializarea “suveranității strategice” europene până la susținerea reformelor în statele Parteneriatului Estic și dezvoltarea unei politici comune față de Rusia.

Primii pași ai diplomației germane post-merkeliene

Pentru prima dată în istoria Germaniei, Ministerul german de Externe este condus de o femeie, care reprezintă tabăra Verzilor, Annalena Baerbock. Tot în calitate de noutate pentru diplomația germană, pe lângă atribuțiile tradiționale de politică externă, Baerbock urmărește să intensifice cooperarea internațională pe dimensiunea schimbărilor climatice. Aceasta ar putea servi ca stimulent pentru a inocula „dosarul climatic” în dialogurile politico-diplomatice ale Germaniei la nivel european, regional (în vecinătatea estică) și respectiv cel internațional. Primele deplasări ale noului Ministru de Externe Annalena Baerbock au fost la Paris, Bruxelles și Varșovia.

În Franța, accentul discuțiilor a fost pe două subiecte: sprijinirea agendei președinției franceze în cadrul UE în 2022 și continuarea eforturilor în jurul multilateralismului. Viziunile trasate pentru președinția franceză în Consiliul UE coincid cu dezideratul noii guvernări germane privind „o Europă mai verde, echitabilă din punct de vedere social și suverană”, dar și mai puternic angajată în promovarea intereselor și valorilor sale pe plan internațional. Lista priorităților franco-germane mai conține protejarea și promovarea inițiativelor menite să sprijine multilateralismul (FranceDiplomatie, Decembrie 2021), precum Alianța pentru Multilateralism constituită în 2019 (peste 60 de state). De asemenea, cele două țări optează pentru coeziune în tratarea amenințărilor de securitate din vecinătatea estică, în prezent provocate de mobilizarea militară a Rusiei la frontiera cu Ucraina.

În cadrul vizitei de la Bruxelles, șeful diplomației europene Josep Borrell a apreciat politica externă „absolut proeuropeană” a guvernării de la Berlin. Există o sintonie în intențiile UE și ale Germaniei de a promova și apăra mai robust valorile și interesele europene pe plan global, pe fundalul unei „suveranități strategice” și a instrumentelor noi aflate în proces de definitivare (Compasul Strategic). Bruxelles-ul a transmis un semnal clar despre rolul crucial al Germaniei în asigurarea unității europene în materie de politică externă (EEAS, Decembrie 2021). Dialogul dintre Borrell și Baerbock nu a trecut cu vederea îngrijorările generate de prezența militară rusească la frontiera cu Ucraina, căreia i-a fost promisă asistență în consolidarea rezilienței statale.

Cea de-a treia destinație a primelor deplasări a lui Baerbock a fost Varșovia, cu care Germania încearcă să creeze relații strategice folosind Formatul Weimer. Din subiectele majore discutate cu partea poloneză face parte situația de la frontieră polono-bielorusă, precum și caracterul agresiv al politicii externe ruse (GOV.pl, Decembrie 2021). O atenție specială a fost acordată gazoductului Nord Stream 2, a cărui certificare este temporar suspendată până când Gazprom nu îndeplinește condițiile legale privind crearea unei companii subsidiare pe teritoriul aflat sub jurisdicția germană (TheNewYorkTimes, Noiembrie 2021). Obiecțiile ministrei de externe a Germaniei sunt de ordin geostrategic și energetic și vizează în mare parte riscul de creștere a dependenței energetice față de Rusia, care constituie îngrijorări ce se transcriu în poziția Poloniei.

Noua șefie a diplomației germane și-a manifestat caracterul mai curajos deocamdată în cazul dosarului ucrainean. Așa se poate subînțelege din cea mai recentă declarație a statelor G7 (EEAS, Decembrie 2021), care nu doar condamnă vehement mobilizarea militară și retorica agresivă a Rusiei îndreptate împotriva Ucrainei, dar și avertizează cu „consecințe masive și costuri severe” în eventualitatea unei agresiuni. Acest demers pare a fi punctul de plecare de la moderația și precauția merkeliană spre o politică externă mai tranșantă și dură vizavi de Moscova. În regiunea Europei de Est, tratament asemănător cu cel față de Rusia lui Putin va fi aplicat față de liderul bielorus Alexandr Lukașenko. Beneficiarii noilor schimbări politice de la Berlin vor deveni țările care implementează reforme și nu generează, din proprie voință, insecuritate la frontierele imediate ale UE. Din această categorie fac parte țările, care în viziunea coaliției de guvernare de la Berlin, demonstrează aspirații de aderare la UE – Ucraina, Moldova și Georgia. În celelalte cazuri, guvernarea germană a admis cooperarea sectorială drept nivel maxim de angajament, cum ar fi simplicarea regimului de vize.

Cartografierea elementelor principale ale politicii externe germane

Potrivit acordului de guvernare al coaliției “semafor”, diplomația germană se va ocupa atât de consolidarea propriilor relații externe, cât și de ameliorarea pozițiilor UE pe plan global.

Pe de o parte, Berlinul va dedica timp pentru a consolida parteneriatele existente, punând accent pe tandemul franco-german și Formatul Weimer franco-germano-polon. Totodată, se dorește întreținerea, dezvoltarea și aplicarea mecanismelor multilateralismului, atât la nivel de organizații internaționale (ONU, OSCE, NATO), cât și pe alte platforme mai exclusiviste (G7, Alianța pentru Multilateralism). Obiectivele date nu sunt deloc noi, dar sunt mai bine structurate și nuanțate în acordul coaliției de guvernare din 2021 comparativ cu cel din 2018, dintre Creștin-Democrați și Social-Democrați.  

Pe de altă parte, Berlinul vede valoare adăugată în combinarea eforturilor cu UE. Noul responsabil de politica externă, Annalena Baerbock, a subliniat că politica externă a Germaniei poate fi puternică doar dacă este „una europeană” (Spiegel, Noiembrie 2021). Noua guvernare a semnalat că vrea să articuleze suveranitatea strategică a UE în vederea reducerii dependenței externe în domeniul energetic, medical și al lanțurilor de producție dependente de importul de materie primă. De asemenea, noua guvernare își dă seama că “suveranitatea strategică” a UE este incompletă fără protejarea infrastructurii critice și tehnologice la nivel european. O asemenea viziune nu este doar practică, dar și urgentă având în vedere multiplicarea și suprapunerea continuă a crizelor. Această juxtapunere are loc chiar în momentul de față, când noul val al pandemiei COVID-19 împreună cu saltul de prețuri de pe piața energetică amână recuperarea economică.

Relația cu Parteneriatul Estic – împreună cu UE și separat de Rusia

Intențiile guvernării de la Berlin comportă un caracter complementar la eforturile UE în vecinătatea sa estică. Comparând documentul de guvernare elaborat de coaliția roșu-galbenă-verde cu acordul de guvernare din 2018, se observă trei diferențe majore:

Primo, documentul din 2018 menționează expres interesul Germaniei de a contribui la dezvoltarea continuă a Parteneriatului Estic, alături de UE (pag. 153). Documentul semnat în perioada lui Merkel viza Parteneriatul doar indirect în contextul colaborării cu societatea civilă. Mai mult ca atât, acesta era inclus în capitolul dedicat Rusiei (pag. 150). În 2018, critica Germaniei legată de intervenția militară rusă în Ucraina era echilibrată cu promisiunea către Rusia de a reveni la starea anterioară a balanței de interese, eliminarea sancțiunilor și implementarea ideii privind spațiul economic unic de la Lisabona până la Vladivostok. Unica condiție înaintată atunci de coaliția condusă de Merkel era ca Rusia să implementeze Acordurile de la Minsk, lucru cerut în egală măsură și de la Ucraina, căreia i se oferea susținere substanțială pentru restabilirea Donbasului.

Segundo, acordul din 2018 omitea alte țări din Parteneriatul Estic, cu excepția Ucrainei. Aceasta era abordată preponderent prin prisma intervenției militare și a anexării Crimeii de către Rusia, dar și a angajamentului de combatere a corupției. Acordul din 2021 pare însă mai incluziv și introduce de asemenea Moldova și Georgia, pe lângă Ucraina. Acestea sunt scoase în evidență pentru aspirațiile sale de aderare la UE. Cu toate acestea, coaliția „semafor” s-a eschivat de la menționarea “Trio-ului Asociat”, replicând precauția UE care vrea să prevină fragmentarea Parteneriatului Estic (IPN, Iulie 2021). Cel din urmă a fost conceput drept platformă multilaterală și are semnificație pentru integrarea europeană la nivel regional. Așteptările guvernării germane este ca cele trei țări să realizeze reforme ce vizează statul de drept și economia de piață. Iar în cazul Ucrainei, este folosit un limbaj mai tranșant privind asistarea la restabilirea integrității teritoriale și a suveranității, decât în documentul din 2018. Adițional, potrivit acordului din prezent, Germania se angajează să aprofundeze parteneriatul energetic cu Ucraina (energie regenerabilă, hidgrogen verde, eficiența energetică și reducerea emisiilor de CO2). Altă țară din Parteneriatul Estic specificată în acordul din 2021 este Belarusul, față de care guvernarea germană este dispusă să susțină cele mai dure sancțiuni ale UE pentru a schimba comportamentul lui Lukașenko.

Tertio, spre deosebire de acordul din 2018, guvernarea post-merkel a plasat buna funcționare a Parteneriatului Estic, relațiile cu Ucraina și Belarusul înaintea dialogului cu Rusia în documentul de guvernare. De asemenea, coaliția roșu-galben-verde este determinată să construiască relația cu Moscova luând în considerare politica UE și interesele statelor din Europa Centrală și de Est, nu doar propriile calcule strategice. Limbajul utilizat de coaliția de guvernare germană este mai dur în raport cu Rusia, acuzată de destabilizarea Ucrainei, decât în 2018. Tot în capitolul dedicat relațiilor cu Rusia este inclusă soluționarea „conflictelor înghețate” din regiune, fără a se menționa în vreun fel situația din jurul Karabakhului de Nord. În linii generale, documentul din 2021 contemplă într-un mod mai sincer, realist și cuprinzător asupra perspectivelor Parteneriatului Estic și gestionarea factorului rusesc în regiune.

Tabel. Analiza comparată a acordurilor de guvernare din 2018 și 2021

 Acordul de guvernare din 2018Acordul de guvernare din 2021
Pagini175178
Rusia106
Ucraina73
Moldova01
Georgia01
Belarus12
Parteneriatul Estic11

Sursa: Compilația autorului cu referință la documentele politice accesibile pe www.cdu.de și www.spd.de

În loc de concluzii…

Noua coaliție de guvernare de la Berlin are o viziune proeuropeană fermă în desfășurarea politicii externe germane. Deși în mod schematic, în documentul de guvernare se conțin abordările UE în legătură cu Parteneriatul Estic și Rusia.

Spre deosebire de abordarea reticentă din perioada merkeliană, coaliția roșu-galben-verde se exprimă în favoarea unei politici externe proeuropene, care beneficiază statele vecine cu scopuri similare. Acest tip de politică externă ambițioasă riscă să întâmpine rezistență din partea Rusiei, care, în cele din urmă, va fi obligată să se ajusteze la noile circumstanțe post-merkeliene, unde factorul rusesc va fi tratat ca provocare sistemică, dincolo de agresiunea împotriva Ucrainei.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. „Proeuropean” inseamna, pe germana, ca toata lumea sa faca ce vrea Germania, sa se alinieze la „valorile” germane, mai ales la cele verzi. Verzii au recunoscut ca pt un scop major trebuie sa se-nceteze cu mofturi gen democratie. Ei au toate dreptate, au fost chiar girati de electoratul german, au peste 14,6% :)

    • Cu regula asta avem la mai „proeuropeni” că nu-i putem mulțumi pe toți. Și francezii sunt proeuropeni, și grecii sunt proeuropeni, si ungurii sunt proeuropeni, de polonezi nu mai zic – cu nici măcar 10% polonezi in Uniune vor ca toți să cânte după Tribunalul lor, deci cu cel puțin 46% mai democrați decât nemții verzi. Dar cei mai proeuropeni sunt rușii, britanicii și Trump. Ăștia chiar au reușit ca toată lumea să facă ce vor ei. Iar pe 6 ianuarie Trump chiar a trecut la fapte, nu doar vorbe precum nemții verzi și lupii tineri.

      • Nu Hantzy, nu, „proeuropean” nu-nseamna sa-ti impui propriile angoase, angoase care te domina traind intr-un anumit cerc ideologic.
        PROEUROPEAN inseamna sa te uiti in curtea vecinului, daca are curte, sa-ncerci sa intelegi ce nevoi are acesta, care sunt problemele lui, sa te gindesti cum ai putea sa-l ajuti, sau, macar, sa colaborezi cu el.
        Nu pot sa spun mai mult ca nu va trece!

        • Un proverb spunea cam așa: dacă îi dai unui înfometat un pește se satură o zi, dacă îl înveți să pescuiască va fi sătul tot timpul.
          Tare cred că unii așteaptă doar Peștele, in vreme ce ceilalți încearcă să-i învețe să pescuiască.

  2. #doubt
    Germania si Rusia au interese comune de afaceri care trec peste interesele paneuropene… Germania se poarta cu manusi fata de Rusia si invers, in ciuda declaratiilor sforaitoare si a unor „sanctiuni” tokeniste.

  3. Știați că Gazprom și-a recuperat aproape în totalitate investiția în NorthStream2? Din creșterea prețurilor la gaze cumpărate tot de la ei pe ‘piața liberă’. Dar am auzit de la ‘băieți deștepți’ că în Rusia se moare de foame! Fără glumă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro