Populația mondială este astăzi de 7 miliarde locuitori și datele specialiștilor indică o proporție de aproape o treime deținută de Creștini, cea mai răspândită religie. Ar urma Musulmanii – cu 23% și pe cea de-a treia poziție – cu o proporție de peste 16%, se plasează Neafiliații (incluzând atei, agnostici și persoane care nu se identifica cu nici o religie particulară la recensăminte sau în cercetări selective). Păstrarea actualelor particularități ale populațiilor regionale în ceea ce privește nivelul fertilității feminine (număr de copii la o femeie), al mortalității și al migrației internaționale, ca și al intensității schimbării opțiunii religioase, prin trecerea la altă religie ori în categoria Neafiliați, ar urma să schimbe radical peisajul religios al lumii până la mijlocul secolului. Ponderea Musulmanilor o va egala pe cea a Creștinilor, în anul 2070. Europa estre singura regiune în care numărul populației ar urma să scadă, însemnând și un regres de 100 de milioane de Creștini. Proporția acestora ar urma să treacă de la 75 la 65%, paralel cu ascensiunea proporției Neafiliaților la aproape 25% și a Musulmanilor la 10%. Și în alte regiuni schimbări considerabile se profilează. Studiul pe care îl prezint oferă o viziune prospectivă asupra populației mondiale, dar și pe țări, după religie, până la mijlocul secolului.
Introducere
Tentativele de a adăuga numărului și distribuției pe sexe și vârste ale unei populații proiectate pentru un orizont mai apropiat ori mai îndepărtat unele caracteristici economice ori culturale nu sunt noi și au îmbogățit considerabil în ultimele cinci-șase decenii domeniul prognozei socio-economice și cunoașterea în arii majore ale vieții economice și sociale. Perspective ale populației active economic, ale populației școlare și ale întregii populații după nivelul de educație, ale numărului și structurii gospodăriilor familiale, ale numărului de pensionari și chiar ale populației active pe grupe de ocupații au devenit instrumente eficiente ale elaborării politicilor și programelor de dezvoltare economică și socială. Metode și instrumente de construcție prospectivă au pătruns, ce-i drept, mai timid, și într-o arie mai delicată și sensibilă cum este structura populației după apartenența etnică, acolo unde această caracteristică este înregistrată la recensăminte, în registre de populație, în cercetări selective reprezentative și în statisticile asupra nașterilor, deceselor și migrației. Lipseau însă abordări prospective coerente, bine fundamentate și susținute ale populației după afilierea religioasă. Și iată, cu doar trei zile înaintea Paștelui catolic, sunt publicate, în aceeași zi dar în două locuri și publicații diferite, perspective ale populației după religie până la mijlocul secolului în 198 de țări și teritorii. Este vorba de același studiu, având aceiași autori, prezentat în sinteză într-o prestigioasă revistă internațională de demografie din Europa (Demographic Research, Max Planck Institute for Demographic Research, Rostock, Germania (Hackett et al., 2015) și în integralitatea lui pe site-ul instituției de cercetare din SUA unde a fost elaborat (Pew Research Center, Washington, DC) (Pew Research Center, 2015).
Studiul pe care îl prezint nu este opera unor amatori ori specialiști necunoscuți în analiză demografică, în cunoașterea multiplelor fațete, componente și evoluții ale populației mondiale, numeroaselor surse de date și informații, în căutarea senzaționalului și spectaculosului. Autorii sunt specialiști din Europa și SUA*, cunoscuți în literatura domeniului, la care se adaugă o consistentă listă de universitari și cercetători care au transmis echipei de autori feedback și sugestii. Elaborarea întregului proiect a durat șase ani. Componenta de pregătire și elaborare a proiectărilor aparține International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) din Austria.
I. Date inițiale (anul 2010), metodă, autori
Proiectările pleacă de la numărul populației pe sexe, vârste și religii majore în anul 2010 în cele 198 de țări și teritorii și orizonul prospectiv este anul 2050, mijlocul acestui secol. Doar în secundar și pur exploratoriu se aruncă o privire și la dezvoltările potențiale din cea de-a doua jumătate a secolului. Cunoașterea structurii populațiilor naționale după religie prin recensăminte este parțială, caracteristica ne fiind general înregistrată din rațiuni variate. S-a impus, în timp, identificarea altor surse și o consistentă anexă a studiului este dedicată prezentării detaliate a situațiilor naționale. Sursele de date asupra structurii populației după religie în anul 2010, structură de la care pornesc estimațiile prospective, sunt clasate în patru categorii: surse generale; arhive de date; prelucrări speciale pentru unele țări; surse la nivel de țară (recensăminte, cercetări selective, alte surse). În aceeași anexă se precizează și sursele naționale asupra unor componente esențiale ale dinamicii diferențiale a populațiilor după religie: distribuția pe sexe și vârste, fertilitatea feminină, migrație și schimbarea în timp a opțiunii religioase a persoanei (religious switching). Reține atenția frecventa menționare a unor programe speciale de cercetări selective asupra religiei, inclusiv în țări arabe și în țări din Africa Sub-sahariană (în particular, International Social Survey Programme, proiect început în anul 1984 și extins la 48 de țări în anul 2013; programul vizează schimbările sociale, prin cercetări selective anuale, tema din anul 2008 fiind religia). Proiectările la nivel național sunt elaborate după metoda general folosită la proiectarea unei populații pe sexe și vârste (cohort-component method) , cu ipoteze distincte asupra fertilității feminine (număr de copii aduși pe lume de o femeie de-a lungul vieții), speranței de viață la naștere și migrației internaționale. Autorii studiului folosesc masiv datele asupra numărului populației in anul 2010, ca și asupra nivelului și creșterii speranței de viața la naștere, din Seria 2010 a Proiectărilor Populației Mondiale a Diviziei de Populație a Națiunilor Unite. În proiectarea evoluțiilor viitoare ale fertilității feminine, ipoteza prevede o reducere diferențiată în timp la nivelul regiunilor și religiilor, astfel că în anul 2110 să se ajungă la valori similare, admițând ipoteza unui progres general economic si social convergent la nivel mondial.
Studiul se referă la șapte grupe de populație afiliată religios – Creștini, Musulmani, Hinduși, Budiști, Religii tradiționale, Alte religii, Evrei, si la populația neafiliată religios (incluzând atei, agnostici și persoane care nu se identifica cu nici o religie particulară la recensăminte sau în cercetări selective). Criteriul apartenenței la o confesiune religioasă, menționat în studiu, este cel al auto-identificării.
Autorii menționează în mod special că proiectările sunt fundamentate pe informațiile actuale asupra numărului populației, distribuției sale pe religii și regiuni geografice, particularităților structurii pe vârste, intensității fertilității și mortalității, migrației internaționale și caracteristicilor acesteia.
II. Rezultate
Dacă pentru specialistul în probleme demografice marile tendințe în evoluția populațiilor regionale, purtătoare ale unui anumit model cultural și spiritual, sunt cunoscute, inclusiv ca mesaj prospectiv, proiectările pe care le prezentăm sunt tulburătoare prin cuantificarea amplorii schimbărilor care se profilează în numărul și distribuția geografică a populației după religie, prin inversarea unor raporturi construite în secole de evoluție economică, socială și culturală. Nu în ultimul rând, proiectările conturează o Europă lipsită de vitalitate, în depopulare, îmbătrânită demografic și îndepărtată și mai mult de religie.
II. 1. Nivel mondial
Marile diferențe de fertilitate, de structură pe vârste a populației și de afiliere/neafiliere la religie și de schimbare a acesteia în timp, își vor pune cu forță amprenta pe structura populației mondiale după religie în deceniile care vin (tabelul 1 și figurile 1 ș 2)). Schimbarea majoră urmează a fi cea dintre Creștini și Musulmani. Cei dintâi sunt mai numeroși astăzi cu 36% și reprezintă aproape o treime din populația mondială, considerabil mai mult decât proporția Musulmanilor. Diferențele de număr și proporție vor fi neînsemnate la mijlocul secolului și identice în anul 2070, ritmul de creștere a Musulmanilor depășind cu mult pe cel al creștinilor. Aproape jumătate din întreaga creștere a populației mondiale până la mijlocul secolului, de 2,4 miliarde, ar reveni Islamului.
Tabelul 1. Populația mondială afiliată religios și cea neafiliată în anul 2010 și valori proiectate pentru anul 2050 (Sursa: Pew Research Center, 2015)
II. 2. Nivel regional
Ponderea Creștinilor în populația mondială ar rămâne la aproape o treime până la mijlocul secolului și această constanță ar proveni, esențial, din recul al proporției în Europa și America de Nord și progres în regiunea cea mai populată – Asia-Pacific.
Tabelul 2. Populația afiliată religios și cea neafiliată pe regiuni geografice în anul 2010 și valori proiectate pentru anul 2050 (Sursa: Pew Research Center, 2015)
| Regiunea | Anul | Numărul populațieiîn milioane | Structura după religie – în % | |||||||
| Creștini | Musulmani | Neafiliați | Hinduși | Budiști | Religii tradiționale | Alte religii | Evrei | |||
| Asia-Pacific | 2010 | 4054.9 | 7.1 | 24.3 | 21.2 | 25.3 | 11.9 | 9 | 1.3 | sub 0.1 |
| 2050 | 4937.9 | 7.7 | 29.5 | 17 | 27.7 | 9.6 | 7.4 | 1 | sub 0.1 | |
| Europa | 2010 | 742.6 | 74.5 | 5.9 | 18.8 | 0.2 | 0.2 | 0.1 | 0.1 | 0.2 |
| 2050 | 696.3 | 65.2 | 10.2 | 23.3 | 0.4 | 0.4 | 0.2 | 0.2 | 0.2 | |
| America Latină și Caraibe | 2010 | 590.1 | 90 | 0.1 | 7.7 | 0.1 | sub 0.1 | 1.7 | 0.2 | sub 0.1 |
| 2050 | 748.6 | 88.9 | 0.1 | 8.7 | sub 0.1 | sub 0.1 | 1.9 | 0.2 | sub 0.1 | |
| Orientul Apropiat și Africa de Nord | 2010 | 341 | 3.7 | 93 | 0.6 | 0.5 | 0.1 | 0.3 | sub 0.1 | 1.6 |
| 2050 | 589 | 3.1 | 93.7 | 0.6 | 0.6 | 0.2 | 0.4 | sub 0.1 | 1.4 | |
| America de Nord | 2010 | 344.5 | 77.4 | 1 | 17.1 | 0.7 | 1.1 | 0.3 | 0.6 | 1.8 |
| 2050 | 435.4 | 65.8 | 2.4 | 25.6 | 1.3 | 1.4 | 0.6 | 1.5 | 1.4 | |
| Africa Sub-sahariană | 2010 | 822.7 | 62.9 | 30.2 | 3.2 | 0.2 | sub 0.1 | 3.3 | 0.2 | sub 0.1 |
| 2050 | 1900 | 58.5 | 35.2 | 2.7 | 0.1 | sub 0.1 | 3.2 | 0.2 | sub 0.1 | |
| Total Mondial | 2010 | 6895.9 | 31.4 | 23.2 | 16.4 | 15 | 7.1 | 5.9 | 0.8 | 0.2 |
| 2050 | 9307.2 | 31.4 | 29.7 | 13.2 | 14.9 | 5.2 | 4.8 | 0.7 | 0.2 | |
| Mici diferențe la însumări pot proveni din rotunjiri. | ||||||||||
Ascensiunea proporției Musulmanilor va avea loc îndeosebi în Europa și Asia-Pacific iar ponderea Neafiliaților va crește în Europa și, mai ales, în America de Nord, unde va depăși un sfert din populația regiunii la mijlocul secolului.
Poate părea surprinzător dar numărul cel mai mare de Creștini la mijlocul secolului nu ar mai fi în Europa, ci în Africa Sub-sahariană – 1,1 miliarde persoane, datorită unei creșteri demografice foarte ridicate în țări cu populație majoritară creștină sau cu proporție considerabilă a acestei populații. Iată care este numărul populației în anul 2010 și (în paranteză) numărul proiectat pentru mijlocul secolului în unele țări din această regiune (în milioane locuitori): Nigeria -158 (394), Etiopia – 83 (146), R.D. Congo – 66 (148), Africa de Sud – 50 (61), Kenya – 41 (97), Angola – 19 (41), Ghana-24(49), Rwanda – 11 (26), Camerun – 20 (38), Zambia – 13 (44).
Cât de importantă poate fi schimbarea opțiunii religioase în reconfigurarea structurii populației mondiale după religie în deceniile următoare este ilustrată de cazul Chinei. Studiul face referință la estimațiile care există asupra structurii celor 1,3 de miliarde de locuitori ai Chinei (aproape 20% din populația mondială) după religie și menționează proporțiile de 5% la Creștini și 50% la Neafiliați. Nu sunt informații asupra intensității schimbării opțiunii religioase, neluată deci în considerare în proiectarea populației, dar, dacă se ține cont de expansiunea importantă a religiei creștine în ultimele două decenii și de continuarea tendinței în viitor, s-ar putea să survină modificări considerabile în dinamica și numărul Creștinilor în populația mondială la mijlocul secolului și în diminuarea corespunzătoare a numărului de Neafiliați.
3. Europa
Europa este singura regiune în care numărul populației ar urma să scadă. Nu este o evoluție surprinzătoare dacă avem în vedere structura pe vârste a populației și o rată a fertilității de numai 1,6 copii la o femeie, departe de nivelul de înlocuire a generațiilor și de fertilitatea din celelalte regiuni. Europa este singura regiune în care numărul Creștinilor va fi în scădere, cu 100 de milioane (tabelul 3), ceea ce ar însemna o diminuare a ponderii acestora de la 75 la 65%.
Tabelul 3. Populația Europei afiliată religios și cea neafiliată în anul 2010 și valori proiectate pentru anul 2050 (Sursa: Pew Research Center, 2015)
| Religia | Numărulpopulației
im anul 2010 – în milioane |
Structuraîn anul
2010 – în % |
Numărulpopulației
în anul 2050 – în milioane |
Structuraîn anul
2050 – în % |
Schimbare2010-2050
– în % |
| Creștini | 553,3 | 74,5 | 454,1 | 65,2 | -17,9 |
| Neafiliați | 139,9 | 18,8 | 162,3 | 23,3 | +16 |
| Musulmani | 43,5 | 5,9 | 70,9 | 10,2 | +63 |
| Evrei | 1,4 | 0,2 | 1,2 | 0,2 | -15,2 |
| Hinduși | 1,4 | 0,2 | 2,7 | 0,4 | +92,9 |
| Budiști | 1,4 | 0,2 | 2,5 | 0,4 | +85 |
| Alte religii | 0,9 | 0,1 | 1,1 | 0,2 | +23,3 |
| Religii tradiționale | 0,9 | 0,1 | 1,6 | 0,2 | +83,1 |
| Europa-total | 742,6 | 100 | 696,4 | 100 | -6,2 |
| Mici diferențe la însumări pot proveni din rotunjiri, | |||||
Reducerii cu 18% a Creștinilor i se asociază o creștere cu 63% a Musulmanilor, proporția acestora urmând să ajungă la 10% la mijlocul secolului, aproape dublă în raport cu ponderea din anul 2010. În progres sensibil – de 16%, ar fi și populația neafiliată religios, ponderea acesteia trecând de la 19 la peste 23%.
Nivelul combinat la fertilității și al migrației ar avea drept urmare o dublare a proporției Musulmanilor în mai multe țări vest-europene.
Tabelul 4. Proporția Musulmanilor în țări vest-europene în anul 2010 și valori proiectate pentru anul 2050 (Sursa: Pew Research Center, 2015)
| Țara | Anul 2010 | Anul 2050 | |
| Cu migrația așteptată | Fără migrație | ||
| Suedia | 4,6 | 12,4 | 6,8 |
| Norvegia | 3,7 | 8,9 | 5,2 |
| Spania | 2,1 | 7,5 | 4,1 |
| Regatul Unit | 4,8 | 11,3 | 8,3 |
| Italia | 3,7 | 9,5 | 7,2 |
| Finlanda | 0,8 | 3,4 | 1,4 |
| Belgia | 5,9 | 11,8 | 9,9 |
| Danemarca | 4,1 | 8,5 | 6,7 |
| Franța | 7,5 | 10,9 | 9,0 |
| Irlanda | 1,1 | 3,0 | 1,2 |
| Grecia | 5,3 | 7,8 | 6,1 |
| Olanda | 6,0 | 9,4 | 8,1 |
| Portugalia | 0,3 | 1,3 | 0,3 |
| Austria | 5,4 | 8,9 | 8,1 |
| Germania | 5,8 | 10,0 | 9,4 |
| Elveția | 4,9 | 7,6 | 7,4 |
| Luxemburg | 2,3 | 2,3 | 2,3 |
II. 4. România
Pentru România, sursa majoră de informații statistice menționată în studiu este recensământul din anul 2002: de aici provin și distribuția populației după religie, pe sexe și vârste, dar și informații asupra fertilității feminine după religie. Se menționează unele ajustări pentru a ține cont de date care lipsesc sau de subreprezentare a unor grupuri religioase (fără detalii). Datele asupra imigrației în România au drept sursă baza de date globale asupra religiei și migrației 2012 a Pew Research Center iar în privința informațiilor asupra schimbării opțiunii religioase se menționează absența lor și deci neluarea în seamă în elaborarea proiectărilor a acestei componente de schimbare.
Atât estimațiile populației după religie în anul 2010 cât și rezultatele proiectărilor pentru anul 2050 ale PRC sunt preluate în tabelul 5. Am adăugat datele de la recensământul populației din anul 2002, pentru comparații.
Tabelul 5. Populația României după religie la recensământul din anul 2002*. Estimații pentru anul 2010 și proiectări pentru anul 2050- ale Pew Research Center (2015)
|
Religia |
Recensământ 2002 | Pew Research Center | ||||
| Număr
populație -mii persoane |
Structura
– în % |
2010 | 2050 | |||
| Număr populație-mii persoane | Structura – în % | Număr populație-mii persoane | Structura – în % | |||
| Creștini | 21485,4 | 99,1 | 21380 | 99,5 | 16270 | 99,4 |
| Musulmani | 67,3 | 0,3 | 70 | 0,30 | 70 | 0,40 |
| Neafiliați | 33,1 | 0,2 | 20 | 0,10 | 20 | 0,10 |
| Hinduși | … | … | sub 10 | sub 0,1 | sub 10 | sub 0,1 |
| Budiști | … | … | sub 10 | sub 0,1 | sub 10 | sub 0,1 |
| Religii tradiționale | – | – | sub 10 | sub 0,1 | sub 10 | sub 0,1 |
| Alte religii | 89,2 | 0,4 | sub 10 | sub 0,1 | sub 10 | sub 0,1 |
| Evrei | 6,1 | 0,01 | sub 10 | sub 0,1 | sub 10 | sub 0,1 |
| Total | 21681,1 | 100 | 21490 | 100 | 16370 | 100 |
| *Datorită defecțiunilor de organizare și dificultăților de înregistrare, datele recensământului din octombrie 2011 asupra structurii populației după religie nu se referă la întreaga populație a țării la recensământ (20 mil. locuitori), ci numai la 18,9 milioane (INS, 2013), neavând deci relevanță acceptabilă pentru respectiva structură.… lipsă date: – nu este cazul.
Sursa pentru anul 2002: Institutul Național de Statistică, 2003. |
||||||
Numărul populației în anul 2010 din estimațiile PRC – 21490 mii locuitori, este aproape identic cu cel publicat de Institutul Național de Statistică (INS, 2011) iar estimațiile asupra structurii populației după religie sunt apropiate de datele recensământului din anul 2002, chiar dacă diferențe pot fi constate la Neafiliați și la Alte religii. Populația proiectată pentru anul 2050 este de 16,4 milioane iar structura acesteia după religie ar cunoaște modificări minore.
III. Câteva remarci finale
Autorii studiului avertizează cititorul asupra a două rezerve care trebuie luate în considerare în aprecierea metodei și rezultatelor construcției prospective. Pe de o parte, studiul arată modul în care peisajul religios al lumii s-ar schimba dacă evoluțiile demografice de până acum vor continua. Pe de altă parte, evenimente imprevizibile afectând populații numeroase – conflicte armate, mișcări sociale, inovații tehnologice și descoperiri medicale, dezastre naturale, foamete, mari epidemii, schimbări economice majore -, pot schimba dezvoltările și evoluțiile demografice regionale și, implicit, dinamica populației după religie. Este și rațiunea pentru care viziunea prospectivă se oprește la anul 2050.
Nu văd ce concluzii ar putea fi trase în fața unor evoluții proiectate care nu sunt surprinzătoare dar șochează prin dimensiunea schimbărilor și semnificația lor. Autorii oferă toate informațiile și toate datele de care ai nevoie pentru a evalua construcția prospectivă, ca și instrumentele metodologice și tehnice folosite. Apare evidentă grija autorilor de a prezenta rezultatele proiectărilor sec, fără tendințe de partizanat ori interpretări care pot ridica anumite semne de întrebare. Voi face însă două observații. În anul 2013, populația a scăzut în 13 State Membre ale Uniunii Europene (Eurostat, 2014). În alte câteva declinul este apropiat. Iar dacă vom adăuga scăderea din alte țări europene, din afara Uniunii, se conturează instalarea apropiată a declinului la nivelul întregii populații a Europei. Cu un grad ridicat și în ascensiune a îmbătrânirii populației și o rată a fertilității de numai 1,6 copii la o femeie, declinul se va accentua. Imigrația va constitui o supapă de diminuare temporară a scăderii naturale a populației. Fluxurile tradiționale de imigranți spre țările europene dezvoltate au fost cele din Sud. După destrămarea sistemului comunist, acest flux s-a redus considerabil ca volum, în favoarea celui din Europa Centrală și de Est. Un rezervor de mână de lucru mai instruită, mai calificată, fără dificultăți de adaptare și integrare. În plus, împărtășind un model cultural identic. După evenimente mai vechi și mai recente, selectivitatea în materie de imigrație va fi și mai mare. Iar dacă țările dezvoltate, aflate în scădere naturală a populației, vor modela politicile de imigrare nu numai după nevoile economiei, adăugându-i și o finalitate demografică, fluxurile de imigranți din Europa Centrală și de Est vor cunoaște noi stimulente.
Populația României în anul 2050 din proiectările PRC – 16,4 milioane, este similară cu cea pe care o găsim în Seria 2012 a proiectărilor Diviziei de Populație ONU. În ambele abordări, populația de la care pornesc proiectările – 21,5 milioane locuitori, este cea dinaintea recensământului din octombrie 2011. Or, la acest recensământ s-a înregistrat, în toate țările Uniunii Europene, populația rezidentă, cea care locuiește efectiv într-o țară (indiferent de reședința permanentă (domiciliul) din cartea de identitate). În felul acesta, 2,5 milioane de români care au reședința în alte țări europene nu sunt incluse în populația rezidentă a României. Numărul populației rezidente a fost de 20 de milioane locuitori în octombrie 2011 și a coborât la 19,9 milioane în anul 2014. O proiectare a acestei populații duce la mai puțin de 16 milioane locuitori în anul 2050 (Ghețău, 2014). Ar influența această schimbare dinamica populației după religie? Proiectările PRC nu o arată. Dar este de admis că o depopulare atât de dramatică ar putea avea consecințe la nivelul politicii de imigrare și al compoziției imigranților.
NOTA__________________________
* M.S.: International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA), Austria; Cracow University of Economics, Poland;
Centre for Economic Demography, Lund University, Sweden, Wittgenstein Centre (IIASA, VID/ÖAW, WU), Vienna.
M.P.: International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA), Austria, Vienna Institute of Demography,
Austrian Academy of Sciences, Austria, Wittgenstein Centre (IIASA, VID/ÖAW, WU), Vienna.
V. S.: Boston University, Institute on Culture, Religion and World Affairs, Brookline, MA 02446, U.S.A.
M.P.: Wittgenstein Centre (IIASA, VID/ÖAW, WU), Austria, International Institute for Applied Systems Analysis
(IIASA), Vienna Institute of Demography, Austrian Academy of Sciences, Austria.
C.H.: Pew Research Center, Washington, DC, USA.
R e f e r i n ț e________
Eurostat. 2014. First population estimates. EU28 population 507.4 million at 1 January 2014.
Eurostat News Release, nr. 108/2014 – 10 iulie 2014 ((http://epp.eurostat.ec.europa.eu).
Ghețău, Vasile. 2014. Declinul populației României. Două scenarii până la mijlocul secolului.
Revista de Asistență Socială, nr. 2, 2014
Hacket, Conrad, M. Stonawski, M. Potancokova, B. J. Grim, V. Skirbekk. 2015. The future size of religiously
affiliated and unaffiliated populations, Demographic Research, Vol. 32, articol 27, 2 aprilie 2015 (http://www.demographic-research.org/volumes/vol32/27).
Pew Research Center. 2015. The Future of World Religions: Population Growth Projections, 2010-2050
(http://www.pewforum.org/2015/04/02/religious-projections-2010-2050).
Institutul Național de Statistică. 2003. Recensământul Populației și al Locuințelor 18 martie 2002,
Vol. IV – Populație. Structura etnică și confesională.
Institutul Național de Statistică. 2011. Anuarul Statistic al României 2011.
Institutul Național de Statistică. 2013. Recensământul Populației și al Locuințelor 20 octombrie 2011,
Vol. II – Populația stabilă (rezidentă). Structura etnică și confesională.
United Nations Population Division. 2013. World Population Prospects: The 2012 Revision, United Nations,
New York (http://esa.un.org/wpp).
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Numarul „neafiliatilor” din Romania estimat pentru pentru anul 2050 e ridicol de mic.
Conform recensamantului din 2011 nr. neafiliatilor este de 40.000 (19.000 fara religie si 21.000 atei), dublu fata de estimarea Pew R.C. pentru 2010.
Si din disputele care au inceput in Romania pe tema statului laic, a orelor de religie etc. putem sa tragem concluzia ca in 2050 procentul neafiliatilor din Romania se va apropia de media europeana de 23%.
In nici un caz nu va fi de 0,1% !
Probabil că pentru statisticile din România nu s-a găsit bibliografie, și-atunci s-a apelat la prognozele bor.
Bați câmpii. Disputele la care faci referire au cuprins un număr mic de persoane. Dar persoane care a căror vizibilitate a fost foarte mare.
Sunt fix aceleași persoane care se ceartă pe statul laic, ora de religie, etc. Adică un procent infim. Nu erați voi ăștia cu „știința”? Când știința vă dă ce nu vă place, nu mai e bună, nu?
Concluzia personala, analizand date statistice disponibile online este ca in tarile crestin-ortodoxe densitatea demografica e mai buna decat in raport cu alte tari.
ce campi bati ,ca nu inteleg?
Densitatea demografica e mai mica in tarile cu religie crestin ortodoxa decat in altele. A fost o curiozitate sa vad daca religiile au avut o influenta benefica in controlul natalitatii. Si din cate am observat ortodoxia a avut niste implicatii.
Ca in orice studiu statistic, probabil ca tendintele globalesint correct determinate si se vor confirma.la nivelul intregului glob.si pe macro regiuni.
Ce se va intimpla la nivel de tari mici si mijlocii, poate nu fi interesant pentru statisticienii ONU, dar pentru noi Romanii, este vital.
Ce se va intimpla peste 25 de ani ( mai putin de o generatie ), cu o Romanie depopulata de aproape un sfert din locuitorii sai ? Vom ramine o tara cu o densitate de sub 70 de locuitori pe kmp. ?
De unde va proven aceasta depopulare ? Din mediul rural, din mediul urban ?
Si ramine marea si tulburatoarea intrebare . Cine va ocupa golul ?
Musulmanii, indienii, chinezii, negri ? Dar turcii, care se vor confrunta si ei cu o supra populatie, probabil ?
Care va fi ponderea rromilor in noua populatie ?
Ce se va initmpla daca Islamul va sesiza teribila oportunitate pe care o creaza aceasta populatie rroma ce poate fi convertita la Islam si ar reprezenta o poarta fantatica pentru acces direct in Uniunea Europeana /
Daca citesti articolul, prezentat matematic automat cauti explicatii. Europa a trecut doua razboaie crunte iar bucuria vietii a fost alterata pe toata aceasta arie. Cred ca nu este singurul motiv. Schimbarile in relatiile sociale si motivatiile de a intemeia o familie (cu toate evenimentele traditionale adiacente) au un anumit procent. Increderea si speranta legate de stabilitatea sociala, loc de munca, castig garantat, posibilitati de afirmare, reprezinta de asemenea procente importante. Evident aceste lucruri pentru Romania in ultimii 25 de ani au cintarit greu. Cunoscind societatea musulmana la ea a casa, si comparind cu altele din lume, pot spune cu o anumita certitudine ca demografic stau bine tocmai pentru respectul pe care il acorda familiei. Si pentru ca vorbim de demografie deci de copiii, rolul esential in aceasta problema il are femeia. Nu intru in detalii dar pentru mine era relevanta fraza care spune foarte multe: numai mama sa nu fii!! Si am auzit-o de mult prea multe ori in Romania.
Ce inseamna „respect acordat familiei”? Nu cred ca are nici o legatura cu familia in sine ci cu o religie precum era cea crestina in evul mediu si pe care o gasesti la mutli rpeoti ortodocsi si astazi. Aceea ca e o obligatie sa ai copii, e un „must”. D-zeu va avea grija de ei. Si asa este, Dumnezeu este de fapt societatea socialista care tine copiii unora pe banii altora. In aceasta situatie cine are tot feluld e credinte vis a vis de producerea copiilor este in castig. Unii mai rationali care se gandesc prea mult la ” a face sau nu copii” sunt dezavantajati. In principiu ei muncesc mai mult (carieristi, liberali) pentru ca cei care se impuiesc conform credintelor (sau ma rog „respectului familiar” ) sa poata beneficia din plin.
Asta se cultiva, asta se va recolta. Noi nu ne putem pune. Cand strig uneori chestia asta, ma iau unii drept ultra-liberal, tea-partist si alte nazdravanii. Masa vrea socialism…masa sa plateaasca nota la final.
PS. Parerea mea este ca maximum 2 copii ar trebui „subventionati” de stat. restul pe propria barba si posibilitate. Dar ce, parerea mea conteaza???
Cum anume poţi să dai o notă negativă a promovării familiei cu mulţi copii în contextul în care îmbătrânirea populaţiei din România este o problemă arzătoare, nu-mi dau seama, dar trebuie cu siguranţă o doză nesănătoasă de oligofrenie.
Păi fiindcă e aiurea să finanțezi o schemă Ponzi, că asta e treaba asta cu îmbătrânirea și pensiile, o schemă Ponzi: toți vor mai mult la pensie, deși au contribuit fix-pix, și „soluția” e împuierea.
Nu e bine să finanțezi o astfel de schemă fiindcă, după aia, n-ai cum s-o rezolvi decât cu o și mai mare împuiere. Sau cu chinezi aduși să muncească aici pe cât o fi numai ca să producă niște taxe. Chinezi care devin români și, la pensie, iar ai o problemă, iar trebuie să aduci chinezi, de două ori mai mulți, care să producă pensie pentru chinezii din primul val.
Un studiu irelevant prin faptul ca presupune o evolutie liniara. Rezulta din proiectiile modiale o crestere de populatie de 35% iar in Africa Sub-sahariana de 130% (adica de 2.3 ori!). Chiar isi imagineaza cineva ca asta este „sustenabil”? Mult inainte de a se atinge asemenea cifre se vor declansa o serie de conflicte pe linga care genocidul din Ruanda (Hutu – Tutsi), 500000 – 1000000 de morti in 100 de zile, va parea o gluma. Retineti ca este vorba de 20% din populatia tarii in doar 100 de zile! Nu subestimati capacitatea oamenilor de a se ucide intre ei!
PS. Genocidul di Ruanda nu este singurul din ultima suta de ani dar este celmai recent.
interesant ar fi daca ajunge apa la toti