joi, martie 28, 2024

Populism de limuzină

Amestec de naivitate și lipsă de experiență, credulitatea devine prostie atunci când e practicată sistematic. În viaţa noastră personală, uneori, cerem apropiaților noștri să fim mințiți: spune-mi o poveste frumoasă (chiar dacă ireală)! În viața politică, aplecăm urechea la vorbele diferiților demagogi.

Suntem cu atât mai vulnerabili cu cât ne afectează sărăcia materială și spirituală. Indigența te face victimă sigură a promisiunilor deșarte.

Pe de altă parte, nu cred în ipocrizia celor care, demonizând o singură persoană, ratează explicația unui amplu fenomen social: inerția USL și ascensiunea PP-DD în sondaje, pregătită prin nocturnele deloc chopiniene la OTV și culminând cu farsa privatizării Oltchim.

În România post-decembristă, socialismul latino (cu versiunea samba în orașul lui Mazăre și în varianta feudală de la Cornu, via Zambaccian & Rahova) are deja o istorie respectabilă. Nu vom face aici genealogia asistențialismului electoral. Să remarcăm doar câteva similarități sau raporturi izomorfice:

1. Între propunerile de supra-taxare făcute de un om inteligent, spălat și articulat (dl Liviu Voinea, secretar de stat în Guvernul Ponta) și discursul mimat împotriva ciocoimii susținut de un personaj exotic și inclasabil (dl Dan Diaconescu) diferențele țin numai de ambalaj. Doctrina e, pe fond, aceeași.

2. Stânga rămâne matricea unde se întâlnesc doctrina amendării celor bogați cu elanul naționalizării pierderilor companiilor de stat (și al privatizării profitului). Stânga camuflează cleptocrația invocând interesul național și importanța Statului social, al cărui țel unic pare a fi – în discursul premierului Ponta calchiat după Conul Leonida – plata salariilor:  Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru ce-l avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme…

Cum să combați pesta acestui populism ieftin? Prin recurs la adevărul faptelor și al principiilor economiei de piață? Cum să potolești setea de autism și etatism, spunîndu-le unor cetățeni trădați de partide și sindicate că Statul există doar pentru a administra, în limite precise, binele comun? Cum să le vorbești despre speranță și optimism milioanelor de români dezgustați, dezamăgiți și adânciți în disperare și neputință? Cum să trezești reacția milioanelor de oameni cinstiți în fața oceanului de ipocrizie și minciună?

Populismul politic trebuie combătut prin recursul la amintirile crude ale tranziției post-comuniste.

Să ne amintim de frenezia creșterii fenomenului Caritas în Transilvania anului 1993. Aflat atunci sub umbrela Guvernului Văcăroiu, actualul Ministru al Finanțelor, dl Florin Georgescu a lăsat dezvoltarea nestingherită a schemelor piramidale. Serviciile secrete au și ele o responsabilitate, ca și presa dornică (prin gura unui Tatulici) să-l eroizeze pe escrocul Ioan Stoica.

Putem uita drama milioanelor de cetățeni înșelați la Cluj, pe fondul credulității mimetice și al unei totale lipse de educație financiară? Putem ignora modul în care s-a rafinat mai târziu populismul financiar în varianta Fondului Național de Investiții (demers garantat de către CEC și, implicit, Banca Națională): alte milioane de români au fost păgubiți de SOV – patron de litere, mass-media, arte și jacuzzi politic.

Populismul politic are acum un naș cu televiziune. Între promisiunea lui Mircea Geoană din campania prezidențială (când oferea 20,000 euro tinerilor repatriați) și făgăduințele lui Dan Diaconescu din campania pentru parlamentare (care promite băștinașilor 20,000 euro), diferența e de ordin estetic. Fondul imposturii politice și al ipocriziei morale este același. Dintr-un Ferrari condus la Monte Carlo sau dintr-un Rolls-Royce condus prin Ferentari, plânsul și sughițul prezidențiabil pe umerii săracilor exprimă aceeași autenticitate.

Toate pleacă de la credulitate, sărăcie, dezinformare și lipsă de experiență.

Credința e o virtute. Credulitatea e un păcat.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. @ Mihail Neamtu

    am postat la articolul dnei Nutu (care nu reprezinta o noutate de altfel, dimpotriva, este realitatea de dupa 89) un text (putin ironic) si am pus doua intrebari (deloc ironice). Dvs cum ati raspunde ? ca cineva decis sa produca o schimbare ?

    modificari in DEX :
    “Baiat Destept” – (cu varianta baiat de baiat) – de mai bine de 20 de ani isi desfasoara activitatea in sectoare cheie : energie, petro chimie, turism, finante etc.
    rolul lui istoric : de a pacali Statul (explicatia cuvintului mai jos)
    “Statul” – (a evoluat de la cel pe care l stiam in epoca luminilor) reprezinta Poporul (definitie scurta dar cuprinzatoare). Baiatul Destept il capuseaza. Capusereala a devenit atit de “subtila” incit nu se mai numeste hotie, smecherie, escrocherie.
    Intrebare :
    Taxele si impozitele (dijmele si birurile au fost abolite de Tudor Vladimirescu) percepute celui care inca mai desfasoara o munca onesta, pentru a mentine in coma indusa “obiectele” capusarilor si de a plati salarii imense (comparativ cu media pe tara) celor din televiziunea publica, combinatele falimentare sau birocratilor cu duiumul, sint atentate la securitatea “Statului” sau a “Cetateanului” ?
    Iar daca democratia instaurata dupa ceausescu este in slujba cetateanului, cite procese am avut impotriva celor care l au agresat ?

  2. Măcar de ar veni salariile şi bursele la timp… Stânga românească a însemnat din ’46 încoace: „Votaţi-ne şi veţi primi toţi acelaşi lucru, dar de câştigat, noi câştigăm! Numai noi!” Fie că a fost vorba de PMR, PCR, FSN, FDSN, PDSR sau PSD, cu sateliţii lor. Dar asta e numai jumătatea paharului. Cealaltă priveşte dreapta. De 20 de ani avem o dreaptă mai la dreapta decât stânga şi greu, greu de spus că şi decât centrul politic. Dreapta nu a repurtat victorii în materie de revizuire/schimbare a Constituţiei, retrocedare de bunuri ale foştilor deposedaţi, liberalizare, debirocratizare, anticorupţie şi descentralizare. Ceea ce vedem în ziua de azi reprezintă jumătăţi de măsură sau reforme incomplete. Nu avem un preşedinte de dreapta, fiindcă cel de acum s-a autodeclarat după 2005; un guvern autentic de dreapta nici atât (poate CDR).

    Aş vrea să văd o creştin-democraţie cu o Biserică mai transparentă şi mai puţin intrusivă în spaţiul public şi privat, lipsită de subvenţii de la stat şi taxată ca orice organism producător de profit. Aş vrea să văd liberalism adevărat în economie şi în drepturile şi libertăţile personale, o fiscalitate şi o birocraţie pro-business şi nu pro-clientelă politică (deci taxe şi hârtii mai puţine şi mai reduse), companii de stat privatizate, dar gestionate de oameni cu cap. Şi aş vrea să văd conservatorism axat pe politici demografice care să nu implice alocarea de bani în funcţie de numărul de copii obţinuţi, ci în funcţie de abilitatea părintelui/părinţilor de a-şi susţine odraslele; altfel, modernizarea orfelinatelor şi internatelor, cu parteneriat public-privat.

    Şi cel mai important, vreau o ţară condusă de oameni care îşi pot imagina România peste 10 ani, cu nevoile ei, lăsând la o parte contabilitatea sau sondajele de opinie care domină clasa politică de azi. Aşa că, spre deosebire de stânga de azi, cu radicalismele ei, dreapta are şansa de a nu scoate ochii altora şi de realiza ceea ce nu a reuşit sau nu a avut posibilitatea: să aducă România în secolul XXI.

  3. Draga teologule.

    1/ Binele comun, ala care e in sarcina statului, are definitii laxe. Ceea ce crezi tu ca este bine comun, eu il pot considera toxic. Exemplul cel mai la indemina este varsatura ideologica crestina a NR, combinata cu viziunea asupra avortului si cu parerile tale despre ce inseamna un copil facut prin tehnici de inseminare in-vitro. F___ off.

    2/ Doctrina supra-taxarii celor bogati? Ha ha. Uite un gind: punind taxe mai mari, ii obligi pe cei bogati sa:
    a) disimuleze profiturile, sau
    b) investeasca
    c) cheltuie
    Daca pct a este negativ si il poti evita ca stat, b si c sint pozitive pentru economie. F…Same as above.

    3/ Ok, daca poporul vrea promisiuni, care e problema ? Corectiile se vor face mai devreme sau mai tirziu, de aia exista revolutii. Eu abia astept conducerea USL, care va duce Ro mai departe spre dezastrul inexorabil; procesul a inceput dupa mineriade, a fost continuat sub PDL – care in ciuda unor chestii de imagine, a furat de-a rupt, fara sa reformeze in fapt, nimic – si va exploda probabil in 4-5-6 ani. Ii stiti, PDL. Aia cu care v-ati aliat. Aia care o sa-ti ofere un loc in parlament. So, f.o. (same).

    4/ Ceea ce ne duce la: domnule Neamtu, daca uriti poporul si va simtiti superior lui, iesiti din politica. De departe avem un stat plin de biserici, mai putin de scoli, deci o sa va gasiti de lucru. Apropos, mi se pare o ironie extraordinara ca un popa isi uraste enoriasii si vrea sa-i treaca printr-un fel de purgatoriu cind aia sint nepregatiti; este total ironic ca un popa sa vina sa se plinga ca oamenii nu sint educati intr-un stat in care pe km2 gasesti mai multe biserici decit scoli.

    //

    • Aveti concret vreo propunere? Ca la criticat ne pricepem toti, iar la injurat discret in engleza, si mai abitir.
      Ah, am inteles, avem in persoana dvs. un critic profesionist, care nu crede in nimic. Se pare ca este o moda in Romania, o practica vreo 10 milioane de supraoameni din astia. Dar la fel de bine ne putem lipsi de asemenea filozofi, zic eu.

      • Da draga, am mai multe propuneri:

        O sa infiintez un partid, numit Coalitia Uniunilor Romanesti. Sloganul electoral va fi evident, „Romani, votati cu C.U.R.-ul!”. Desiguri, putem fi creativi aici: „Romani, numai C.U.R.-ul va salveaza”, „C.U.R-ul este pentru popor!” (astea sint mai populiste). Daca ai probleme cu ailalti, din partidele clasice, poti tipa dupa ajutor: „Romani, salvati-va C.U.R-ul”.

        Platforma program in doua puncte principale:
        1/ Toti cei care au facut politica pina acum, de la functia de primar in sus, sa ne scuteasca pe viitor (lustratie generala)

        2/ Limitarea mandatelor la 2 indiferent de functie.

        Dupa schimbarea constitutiei si legea asta, sa desfiintez partidul, cu alegeri anticipate si gata.

        • Flacau, esti tare suparat pe viata.
          Aia cu limitarea la doua mandate chiar ca ai citat-o de la Mihail Neamtu, a afirmat lucrul asta intr-o emisiune. Vezi ca daca nu te enervezi asa de tare, ca in tribuna la meciurile Stelei, poate chiar o sa descoperi ca ai lucruri in comun cu Noua Republica?
          Ce ma enerveaza oamenii aroganti, care injura si care cred ca le stiu pe toate. Intamplator, oare?, le-ai dovedit pe toate. Lupta Steaua!

          • Draga Alice. Arogant probabil sint. Arogant in mod sigur este Neamtu. Spre deosebire de el, eu nu vreau puterea. El o vrea. Cu orice pret. Cu pretul usturoiului.

            Pe scurt, prin afirmatiile gratuite (apropos, am altele de facut, nu ma uit la fotbal) dovedesti prostie.

      • Uite inca o propunere, nu stiu daca va trece comentariul celalalt de cenzura (ceea ce explica asa-zisa discretie a injuraturilor, apropos).

        3/ Vreau stat FARA biserica. Adica, eu, din impozitele mele nu vreau sa platesc salariile popimii. BORitura sa se descurce suprataxindu-si enoriasii (cit oare produc enoriasii aia ?!? sa-i vad).

        Nu mai vreau ca un leu de la stat sa treaca la BOR (sau la orice alta suprastructura religioasa).
        NR a domnului Neamtu vrea sa faca politici de dreapta, dar nu cumva sa atingem biserica. F. O., once again.

        • Pai politica de dreapta la intersectia dintre minarhism si conservatism social. Stat minimal, pro-life, apologia familiei crestine si societate patriarhala. Ce nu e de dreapta? Noua Jamahirie Pravoslavnica a Romanistanului.

    • 1/ Da, binele comun nu este intotdeauna usor de identificat… Poate ca o solutie acceptabila ar fi atunci statul minimalist dorit de partidul fondat de Mihail Neamtu ?

      2/ ati omis litera d): bogatii isi scot banutii din tara, isi transfera afacerile pe firme infiintate din strainatate si nu o sa mai fie bogati pe care sa-i suprataxam… Parca nu suna asa bine, ca pierdem si impozitarea aceasta uniforma (in general) existenta in prezent…. Ce parere aveti ?

      3/ Pai… poporul chiar are si va avea parte de promisiuni. Numai de promisiuni. Cat despre explozii… Intr-o societate democratica nu prea ar trebui sa aiba loc revolutii (de strada, la care am impresia ca faceti trimitere) ci transferuri de putere realizate la urne. In urma convingerii populatiei ca promisiunile nu au fost onorate. Desigur, daca cineva ar putea convinge, in mod miraculos, poporul ca cei care promit luna de pe cer nu se pot tine de cuvant, ar fi ideal…. Ne-ar scuti de cativa ani pierduti (economic vorbind). Nu credeti ?

      4/ Stati ca nu inteleg: cine uraste poporul? cel care vrea sa-l destepte („sa-i treaca printr-un fel de purgatoriu”) sau cel care vrea sa-l lase sa se dea cu capul de pereti singur („daca poporul vrea promisiuni, care e problema ? Corectiile se vor face mai devreme sau mai tirziu, de aia exista revolutii”)

      • 1/ Statul minimal este o utopie. Cum comunismul a fost pentru socialism, asa e statul minimal pentru dreapta, un fel de mantra. Eu personal sint satul de experimente. D-voastra nu ?

        2/ Ai solutii. Daca nu ai, esti prost ca stat. Altii au. Si oricum le-am inclus la pct 1.

        3/ Nu sint de acord. Fara o reasezare a raporturilor sociale -rapida -, sintem condamnati. Frica conducatorului de cei condusi este un bun argument pentru a le pastra bun-simtul. Intotdeauna.

        4/ Alta idee utopica: „sa destepti poporul”. Pe bune, cine dovedeste prostie ?

  4. Succesul electoral și mediatic al unor nababi fără biografie și al populismului căpiat e consecința firească a inculturii noastre politice. Românul dimineții post-totalitare n-a bănuit nici o clipă că democrația presupune un efort civic concertat, că e o construcție, nu o realitate confortabilă, în care te trezești, gata mântuit, odată cu surparea ceaușismului. Nu te afli într-o lume democratică pentru că ai decapitat balaurul comunist, ci pentru că activezi responsabil un sistem de reguli, criterii și valori definitorii pentru acest gen de ordine comunitară. La fel stau lucrurile și-n privința libertății. Câți dintre compatrioții noștri au habar de preambulul paideic al libertații, de foloasele grădinăririi propriilor tropisme politice, de necesitatea formării unui „gustˮ al libertății? Evenimentele din decembrie ’89 au scos la rampa istoriei nu un popor liber, ci unul slobod, dezarticulat, fără exigența vertebrării zilei de mâine. Ne-am exhibat libertatea panașat, în șprițuri, fleacuri, tapaje, obscenități și felurite extravaganțe, ratându-i noima și virtuțile. Dan Diaconescu nu e decât esența vizibilă a acestui voios faliment național.

    • O inteligență care își permite standarde de precizie chirurgicală (cum pare a dvs.) va trebui să admită că un sistem redutabil de reglementări (pasibile de un virtual transfer din spațiul comunitar) nu poate fi activat prin vot sau simpla publicare în Monitorul Oficial. Reguli avem și mai putem găsi, dar apărem mereu destul de ingenioși pentru a descoperi cum se face ele nu sunt aplicabile ad literam la noi. Falimentul național nu e urmarea unei dezarticulări prin deficitul de voință bună, ci consecința unui vid de integritate pe care nu suntem în stare să-l depășim ca nație. Nu știu dacă e de vină „o viziune a lumii făcută din glod și țuică” sau pur și simplu ispita postfeudală care ne-a privat pe noi (pe părinții noștri?) de o modernitate culturală veritabilă. Vă mai așteptați ca lupii să devină miei după ce au ascultat în biserică un Te Deum în acompaniament de orgă ?

      Comentariul probează ceva ce articolul în sine nu oferă, așa încât ar fi cu siguranță mai potrivit să publicați ca articole în sine o seamă dintre ideile de aici.

  5. Dle Neamtu, eu cred ca totul pleaca de la clasa politica actuala, incompetenta, corupta, clientelara si ipocrita!!!
    O clasa politica ce-ar fi reusit sa convinga prin profesionalism, lupta contra coruptiei si prin meritocratie ar fi schimbat si mentalitatea romanului.
    Ori, cand romanii vad cum arata de 20 de ani clasa politica romanesca interesata exclusiv de propriile interese si nu de mai binele celor care i-au trimis la guvernare, cum sa-i vedem altfel pe romani ?!
    Mizeria politica romanesca determina si faptul ca majoritatea romanilor nescoliti, saraci si fara nici o speranta au devenit adeptii lui „sa ne dea”, ca alta sansa oricum ei vad ca nu le ofera cei ce guverneaza !
    Cand Romania va avea politicieni care sa reuseasca sa SCHIMBE in mai bine viata romanilor, atunci si romanii vor deveni mai putin creduli, vor avea alte asteptari.
    CE asteptari sa ai azi de la clasa politica romanesca ?!
    Eu NU am nici una, nu ma astept deloc sa vad curand(adica in mai putin de 20-30 de ani!) schimbari in mai bine, sa vad Romania intrata in randul tarilor asezate ale Europei si ale lumii….
    Nici o sansa, in opinia mea…din pacate….

  6. domnul Neamtu trebuia sa spuna poezia asta cand era fata in fata cu DD in studioul OTV, asa ca „de la presedinte de partid la presedinte de partid”….

    ipocrizia nu are margini in tara asta.

    • Stimate domn, eu am participat la o emisiune TV in care am transmis mesajele NR, anti-populiste. Cordialitatea nu trebuie inteleasa ca acord ideologic. Politetea nu inseamna abdicarea de la principii.

      • Domnule Neamtu, pretindeti ca ati „participat la o emisiune TV pentru a transmite mesajele NR, anti-populiste” si mai mult: „Cordialitatea nu trebuie inteleasa ca acord ideologic.” De unde rezulta ca, in optica dumneavoastra, populismul nu este o unealta politica, ci inzestrare ideologica. Ca atare, studioul otv nu era o banala trambulina a populismului ci o arena in care se ciocneau 2 ideologii antagonice. Iar DD, tv sau pp, nu era un oarecare mascarici cu veleitati politice, ci un ditamai ideologul care a acceptat o batalie cordiala cu capetenia antipopulismului romanesc. Ce pacat ca nu ne’am dat seama la timp ce adevarul crud al acestor fapte glorioase: am fi interpretat intr’o alta nota loviturile naprasnice aplicate cu lancea ratiunii frazeologiei imprastiate pe campii de proprietarii de limuzine si iluzii populare.

        Ma intreb insa serios daca participarea la o alianta electorala constituie, in conceptia dumneavoastra, premisa unui acord ideologic intre 2 partide. Este formatiunea cea mica „acordata” la doctrina carutei celei mari prin actul asocierii intr’o alianta politica? Dar daca partida cu care va acordati este la randul ei populista, prin insasi afilierea politica anterior asumata, nu cumva si partidul cel mic se contamineaza ideologic la randul lui? Cu alte cuvinte, nu cumva Noua Republica devine si ea oleaca populara, si implicit prinsa in iuresul populist, prin participarea la un proiect comun cu popularii din PDL [populisti prin definitie]?

        • @eunuke, probabil domnul Neamtu l-a criticat pe DD atat de subtil incat noi, plebeii, nu ne-am dat seama. probabil era un mesaj pt spectatorii domnului DD, spectatori atat de laudati in alte randuri de catre domnul Neamtu.

          domnule Neamtu, am vazut emisiunea. nu puteti sa faceti tumbe demne demne de un hopa mitica politic si sa pretindeti curatenie.

  7. Domnule Neamtu, este binevenita si oportuna aceasta diatriba plina de patos impotriva populismului. Dar…mi se pare mie sau ati uitat sa raspundeti la aceasta intrebare:
    „Cum să combați pesta acestui populism ieftin?”
    Ce sa insemne oare aceasta pierdere brusca de memorie? Poate nu va doriti totusi sa luptati cu populismul, ci doar sa’l izolati de persoana dumneavoastra; de altel e si foarte riscant: populismul este molipsitor, e o „pesta”, iar infruntarea bacilului cu mana goala chiar in focarele de infectie ale studiourilor tv poate fi fatala. Dar distantarea fata de bacil prin astfel de texte aseptizante o fi eficienta? este costumul de cuvinte suficient de ermetic incat sa nu riscati o contagiere prin simpla descindere pe taramul imund al crailor de Massmedia?

    Pe de alta parte -presupunind ca vreti doar sa invingeti populismul adversarilor si nu sa’l eliminati cu totul din viata publica- poate ar trebui sa va puneti alte intrebari si sa va cautati alte fronturi de lupta, mai utile in opinia mea pentru cariera unui tanar politician. De pilda: este populismul intr’atat de daunator pentru cetateni? exista un populism de dreapta? pot fi batuti demagogii cu armele lor?

    Haideti sa studiem nitel chestiunea populismului european contemporan, ca instrument politic si nu ca mecanism penal de atragere a victimelor in escrocherii. In Parlamentul European cel mai numeros grup parlamentar este o alianta transnationala a partidelor „populare”. Politicienii „populari” nu vad nicio problema de ordin etic in aceasta sintagma eminamente populista [caci implica impopularitatea adversarilor politici]. Ba mai mult: seful Comisiei, un popular pretins [dar cu radacini comuniste – a fost membru al Partidului Comunist Muncitoresc Portughez pana in 1976] isi permite sa acuze partidele de dreapta de „populism” si adopta un discurs care asimileaza populismul cu extremismul de dreapta. Deci, sa reluam: seful executivului european este un politician popular legat de o alianta partinica ce se proclama de dreapta dar care acuza NU populismul stingii pan-europene ci „populismul” euroscepticilor si in general „extremistilor” de dreapta. Ca atare, se pare ca tovarasul popular Barroso -inalt functionar adulat de popularii bastinasi din pdl- este in dezacord cu discursul domnului Neamtu care priveste populismul ca un apanaj al stangii.

    Ba mai mult: Barroso impreuna cu presedintele-fantoma al UE, van Rompuy -tot un popular- si cu pm-ul Italiei Mario Monti, tot un popular, dar bine camuflat, au hotarat ca se impune o actiune comuna de lupta impotriva populismului. Sfanta lupta impotriva populismului [se intelege: eurosceptic su extremist-nationalist] a fost binecuvintata de patriarhul comunismului italian care ocupa si functia de presh al republicii, Giorgio Napolitano. cu asemenea aliati e foarte clar ca demonii populistii vor fi starpiti cat ai zice peste.

    Rezulta foarte clar, ca, in doctrina politica a Centralei UE [neasumata, dar prefigurata de pozitiile celor 2 tabere opuse dar atat de apropiate: popularii si socialistii] populismul este echivalat cu nationalismul, euroscepticismul, dreapta extremista si cea religioasa. Asadar, nu m’ar mira ca pe lista rusinii -a populistilor periculosi- realizata de gazetele ‘populare’ germane sa apara in curind si numele dumneavoastra. Daca mai vorbiti mult de natiune si credinta acolo o sa fiti asezati: in tabloul albastru al figurilor odioase „retineti si evitati”.

    Din moment ce anatema populismului -instrumentata de sacerdotii populari- planeaza si asupra dumneavoastra, nu inteleg de ce insistati sa luptati impotriva populismului in loc sa’l imbratisati cu onestitate si sa dovediti acelui electorat de dreapta ca a fi popular nu este echivalent cu a fi escroc. Probabil va intrebati cum ar putea fi imbratisat populismul de catre un politician de dreapta. Simplu: dati un search pe google cu termenii euroscepticism, ukip, farage, wilders si deja aveti citeva teme pe care le puteti adopta. Apoi ar fi solutiile locale: construiti’va o imagine de salvator al economiei, al pietei libere, al averilor individuale amenintate -cum altfel- de catre stat si nomenklatura socialista. Vreti sa obtineti printr’un discurs facil voturile tinerilor? nimic mai simplu: promiteti legalizarea marijuanei, atat a aconsumului cat si a cultivarii [si prezentati aceasta masura ca pe un plan de salvare a agriculturii nationale]. Vreti voturile clasei mijlocii? simplu de tot: promiteti amnistie fiscala si comasarea impozitelor si taxelor [nu conteaza cat de realizabil este proiectul ci ideea ca astfel nu va deziceti de principiile dreptei, deci demagogia ar fi pozitiva in acest caz]; doriti chiar si ceva voturi de pensionari? mai dificil, dar realizabil: promiteti’le eliminarea impozitarii pensiilor, reduceri masive la impozitele funciare, medicamente mai ieftine prin protejarea industriei farmaceutice nationale si incurajarea pietei de produse naturiste [amenintata, in viziunea lor, de reglementarile „sataniste” ale ue; iar chestiunea usturoiului pe cale de disparitie ar trebui sa devina o importanta tema de dezbatere electorala]. Si ar mai fi o gramada de platose populiste la indemana pe care le puteti proba, totul e sa va doriti sa obtineti voturile masei, iara nu aprecierile elitei intelectuale [cosmopolita si versatila ca la balamuc, compusa in majoritatea ei din indivizi care la o adica v’ar trada pentru orice mecena cu saloane albastre confortabile si audienta de milioane]. Intelectualii publici sint inca si mai populisti decat politicienii populari prin autodefinire: daca lipsesc din centrul atentiei poporului o saptamana intra in sevraj si se usuca; te impiedici prin toate ungherele netului de liote de intelectuali publici [adica de stat] deshidratati, atrofiati, cersind disperati atentie cu texte patetice despre copchii multi de’acas’ si famelia ramasa fara remuneratii.

    Fiti domnule Neamtu populistul nostru, ca de capitani ne’am saturat! nu e nici o rusine sa fiti populist, oricum toti politicienii is populisti, gaunosi si, ai mai talentati, demagogi. Avem mare nevoie de populism de dreapta, ca in UK, ca in Cehia, ca in Elvetia, ca in Olanda, ca in Georgia, ca e plina balta de populisti expirati si otravitori ai stangii, chit ca’s socialisti sau „populari”. Macar sa inghitim si gogosi de dreapta ca de minciunile soioase ale stangii sintem satui. Adevarul faptelor si principiile economiei de piata is prea greu de digerat pentru majoritatea populatiei, chiar si cei drepti si educati vor tot minciuni, sint ahtiati dupa basme si himere. Cu putin efort, talent si curaj puteti deveni furnizorul lor principal de fantasme.

    • @euNuke. „Fericirea” este un „produs”, euNuke, un produs pe care (printre ceilalti)
      l-a cautat si comunismul.
      Calea, stratagema, metoda, reteta, procesul tehnologic aplicat poate fii diferita (ca la o lunga ecuatie algebrica) numai rezultatul trebuie sa fie … acelasi (adica, doar cel adevarat, la toti
      „dezlegatorii” de probleme:
      Nu este de mirare ca in cazul democratilor sunt „fosti comunisti”. Eu as zice ca tocmai
      in cazul „democratilor” ar trebui sa fie cei mai multi dintre comunisti, pentru ca daca
      comunismul era o democratie de forma (formala) cei ce cu adevarat vroiau ca
      democratia sa fie si de fond au in democratie solul care le trebuie pentru a se expresa.
      Eu am intrat in pcr pentru a cere drepturi. Nu doar mie ( ci mie si celor ca mine).
      Erau probleme. Daca de „afara” le putea-i vorbi doar pe la cozile de lapte, de paine sau
      pe la scara blocului, dinautru putea-i sa faci, efectiv, ori tot atat de putin ori un pic mai
      mult.
      Daca in loc de 3 – 4 milioane ar fi intrat 10, in loc ca cele trei milioana sa fie tinute sub
      papuc cu „boborul”, „boborul ar fi fost cel care in loc sa astepte sa se coaca revolutia,
      isi putea schimba de mult, pasnic, destinul.
      Dupa ce am venit in Spania m-am intrebat si eu de ce partidul (cu adevarata tendinta
      democratica de aici se numeste „popular” (dupa cum o vreme ma intrebam de ce,
      cel cu tendinte cu adevarat democratice din SUA se numeste nu „democrat” ci
      „republican”.
      In general „oții”, ca sa-si poata aplica hotia lor, se vopsesc cat mai democratic (punand
      mult mai mult fard si ruj , si gel) decat „naturalii”.
      De aceea, desi orice amanunt conteaza, pana la urma numele pe care il iei este ca si
      id-ul in lumea informatica; iei ce e liber, ce e neocupat inca nu ce ai dori de fapt ( ce
      te-ar reprezenta).
      Pe mine nu ma mira cine e Barroso cata vreme ceea ce caut acum caut
      dintotdeauna: binele mai intai al societatii, din care decurge in mod automat, mai
      apoi si binele meu.
      Iar ca sa ajut societatea sa creasca, trebuie sa ma cresc pe mine fara sa o fentez
      nici pe ea si nici pe mine. Sa fiu adica … un „jucator”.

  8. Cu tot repectul domnule Neamţu, ce s-a întamplat cu „Regina Telegondolelor”? Nu se confirmă, nu e momentul că s-a încruntat Jupânu’ ăl mare? Cum e cu nerenunţarea la principii? Întreb în calitate de om care urmăreşte NR cu interes.

      • Eu, in locul lui Neamtu, as continua zi de zi atacurile la adresa Elenei Udrea pana cand aceasta s-ar retrage definitiv din politica. Si daca totusi nu s-ar lasa, m-as duce peste ea, acolo, in sediul PDL unde probabil ca are un biroul si as trage-o de par afara, pe strada Modrogan, ca sa nu mai spurce cu prezenta ei o alianta (ARD) din care, (cel putin momentan) Noua Republica nici nu face parte (cel putin) din cauza unor mici probleme birocratice.
        Ar fi OK asa ? As fi destul de combativ cu pleava din PDL ca sa va fie satisfacute exigentele ?

  9. Intr-o tara in care mult mai mult de jumatate au la capatai o carte din care cred o gramada de baliverne nu e de mirare ca populismul functioneaza. Autorul articolului se mira pentru ca si el crede orbeste in cele scrise in cartea respectiva. Daca 90% din populatie ar avea minime elemente de gandire critica atunci si o gramada din cele spuse de Mihail Neamtu s-ar risipi in…

  10. stimabile domn neamtu,

    eu as avea doua simple intrebari cu conotatii legale, in materie de respectul proprietatii si al legii, legate de persoana celei ce ati ales-o sa vegheze asupra integritatii coalitiei dumneavoastra.
    1. cum explicati interventia doamnei la inalta curte in 2005 cand pe rol era judecarea cauzei mamei dansei vs. adevaratei proprietare. stiti, treaba aia cand s-a schimbat completul peste noapte, completul nou a dat-o favorabila uzurpatoarei de drept, apoi s-a facut contestatie in anulare acceptata de inalta curte ca era strigator PESTE cer si completul initial si legal investit a atribuit casa adevaratei proprietare revendicatare.
    2. cum va explicati totusi, ca dupa anularea contractului doamnei mama, aceasta la ca. trei ani dupa anulare reuseste totusi sa-si intabuleze un contract anulat.

    stiu ca minunate sunt caile Domnului, dar aici nu prea vorbim nici de credinta si nici de virtute, vorbim de altceva foarte urat – incalcarea unui drept fundamental!

    sa fie oare vre-o diferenta intre furtul din patrimoniul public, nefrecventabil ca miroase a coruptie, si furtul din patrimoniul privat.

  11. Este imperios necesar ca justitia sa-si faca datoria cu celeritate, ca infractorii care au dat lovitura de stat si au fraudat masiv referendumul sa fie imediat arestati, iar averile sa le fie integral confiscate. Avind la dispozitie un enorm aparat de propaganda si de manipulare, bazindu-se pe capitalul urias de ignoranta al alegatorilor, infractorii din usl vor putea obtine oricind citeva milioane de voturi. Daca la acestea se vor adauga alte citeva milioane de voturi, obtinute prin frauda, banditii din usl nu vor mai putea fi indepartati de la putere. De aceea, pina la alegerile viitoare, toti cei implicati in fraudarea referendumului trebuie sa se afle in puscarie, pentru ca nimeni sa nu mai indrazneasca sa fraudeze urmatoarele alegeri.

  12. Spuneti va: „Stanga ramane matricea unde se intalnesc doctrina amendarii celor bogati cu elanul nationalizarii pierderilor companiilor de stat (si al privatizarii profitului)”.
    Cu astfel de lozinci dogmatice nu veti reusi sa atrageti alegatori echilibrati care nu mai vor sa se prezinte la urne, fiind dezgustati de politicieni. Si asta va spune cineva care nu a votat niciodata cu PSD (FSN, PDSR) dupa Revolutie. PSD nu este un partid modern de stanga. PSD este o gasca de profitori in care s-au adunat (de la inceput) fostii nomenclaturisti comunisti si fostii securisti, care si-au aparat astfel privilegiile din timpul comunismului. Nu puteti compara PSD cu Partidul Laburist din Marea Britanie (de exemplu). Nu il puteti compara pe Tony Blair cu Ion Iliescu.
    In acelasi timp uitati-va putin la urmatoarele date statistice din SUA, aparute in articolul din 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” (cu date statistice preluate de pe „Business Insider”):

    https://mises.org/Community/forums/t/18470.aspx

    http://www.flickr.com/photos/cetatean/7969620926/sizes/k/in/photostream/

    – 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    – 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente („food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc sub limita saraciei!
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    Este evident ca este nevoie de un alt echilibru economico-social, care nu poate fi obtinut cu lozinci de genul „doctrina amendarii celor bogati”. In Romania situatia este asemanatoare. Avem un coeficient de inegalitate sociala cu 40% mai mare decat media europeana. Este cel mai mare dezechilibru, in afara de Letonia:

    http://cursdeguvernare.ro/agenda-2020-avem-un-coeficient-de-inegalitate-sociala-cu-40-mai-mare-decat-media-europeana.html

    Pe site-ul OECD, intrun articol despre riscurile induse de cresterea inechitatii sociale, scrie:

    «Poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii.
    Coeziunea sociala a societatilor noastre democratice este construita pe premisa ca exista mecanisme de echilibrare („checks and balances”) care sa previna crearea unei prapastii asa de mari intre cei bogati si cei saraci incat oamenii sa puna la indoiala bazele unui sistem care lasa mari mase de oameni in saracie.
    Un element al cresterii economice sustinute din deceniul pre-criza care a produs surpriza a fost acela ca nu toti oamenii au beneficiat de aceasta crestare: bogatii au devenit si mai bogati decat inainte, comparativ cu cei cu venituri mici si mijlocii.»
    Tot acolo, Angel Gurria (secretar general al OECD) spune ca: „coeziunea sociala – liantul care tine societatea unita – este in pericol in lumea intreaga”.

    http://www.oecd.org/document/7/0,3746,en_2649_37419_49144903_1_1_1_37419,00.html

    Intr-o tara ca Romania, in care jumatate din populatie traieste in mediul rural si in care venitul mediu net este de 350 Euro pe luna, strategia dreptei este sinucidere curata. In afara de o patura foarte subtire a clasei mijlocii (care in Romania este reprezentata doar de cei cu veniturile cele mai mari), nu va putea sa atraga alte voturi decat atunci cand alegatorii saraci (majoritatea populatiei) vor da un vot negativ PSD-ului.
    Sper ca fortele de „dreapta” sa se trezeasca la realitate si sa renunte la gandirea dogmatica, intretinuta de lozinci care nu au nici o legatura cu realitatea.

    P.S. Romania are nevoie de un partid de (centru) stanga modern, autentic, insa este evident ca acesta nu poate fi PSD.

  13. Spuneti va: “Stanga ramane matricea unde se intalnesc doctrina amendarii celor bogati cu elanul nationalizarii pierderilor companiilor de stat (si al privatizarii profitului)”.
    Cu astfel de lozinci dogmatice nu veti reusi sa atrageti alegatori echilibrati care nu mai vor sa se prezinte la urne, fiind dezgustati de politicieni. Si asta va spune cineva care nu a votat niciodata cu PSD (FSN, PDSR) dupa Revolutie. PSD nu este un partid modern de stanga. PSD este o gasca de profitori in care s-au adunat (de la inceput) fostii nomenclaturisti comunisti si fostii securisti, care si-au aparat astfel privilegiile din timpul comunismului. Nu puteti compara PSD cu Partidul Laburist din Marea Britanie (de exemplu). Nu il puteti compara pe Tony Blair cu Ion Iliescu.
    In acelasi timp uitati-va putin la urmatoarele date statistice din SUA, aparute in articolul din 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat “Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” (cu date statistice preluate de pe “Business Insider”):

    https://mises.org/Community/forums/t/18470.aspx

    http://www.flickr.com/photos/cetatean/7969620926/sizes/k/in/photostream/

    – 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    – 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor “de rand” este de pana la 500 la 1.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente (“food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc sub limita saraciei!
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un “procent enorm” (“whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    Este evident ca este nevoie de un alt echilibru economico-social, care nu poate fi obtinut cu lozinci de genul “doctrina amendarii celor bogati”. In Romania situatia este asemanatoare. Avem un coeficient de inegalitate sociala cu 40% mai mare decat media europeana. Este cel mai mare dezechilibru, in afara de Letonia:

    http://cursdeguvernare.ro/agenda-2020-avem-un-coeficient-de-inegalitate-sociala-cu-40-mai-mare-decat-media-europeana.html

    Pe site-ul OECD, intrun articol despre riscurile induse de cresterea inechitatii sociale, scrie:

    «Poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii.
    Coeziunea sociala a societatilor noastre democratice este construita pe premisa ca exista mecanisme de echilibrare (“checks and balances”) care sa previna crearea unei prapastii asa de mari intre cei bogati si cei saraci incat oamenii sa puna la indoiala bazele unui sistem care lasa mari mase de oameni in saracie.
    Un element al cresterii economice sustinute din deceniul pre-criza care a produs surpriza a fost acela ca nu toti oamenii au beneficiat de aceasta crestare: bogatii au devenit si mai bogati decat inainte, comparativ cu cei cu venituri mici si mijlocii.»
    Tot acolo, Angel Gurria (secretar general al OECD) spune ca: “coeziunea sociala – liantul care tine societatea unita – este in pericol in lumea intreaga”.

    http://www.oecd.org/document/7/0,3746,en_2649_37419_49144903_1_1_1_37419,00.html

    Intr-o tara ca Romania, in care jumatate din populatie traieste in mediul rural si in care venitul mediu net este de 350 Euro pe luna, strategia dreptei este sinucidere curata. In afara de o patura foarte subtire a clasei mijlocii (care in Romania este reprezentata doar de cei cu veniturile cele mai mari), nu va putea sa atraga alte voturi decat atunci cand alegatorii saraci (majoritatea populatiei) vor da un vot negativ PSD-ului.
    Sper ca fortele de “dreapta” sa se trezeasca la realitate si sa renunte la gandirea dogmatica, intretinuta de lozinci care nu au nici o legatura cu realitatea.

    P.S. Romania are nevoie de un partid de (centru) stanga modern, autentic, insa este evident ca acesta nu poate fi PSD.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihail Neamtu
Mihail Neamtuhttp://FB/mihailgeorgeneamtu
Intelectual public și antreprenor român. Între 2012 și 2015, a fost președintele partidului Noua Republică. Doctor al Universității din Londra (2008). Ultima publicație: Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, 2013.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro