joi, octombrie 21, 2021

Președintele Iohannis – Fața și reversul

S-au înmulțit și intensificat în cursul ultimelor zile criticile la adresa președintelui Klaus Iohannis.
Am în vedere când spun asta nu atacurile obișnuite venite din partea reprezentanților puterii actuale și a presei care lucrează tarifat în favoarea acesteia (a se vedea editorialul murdar publicat în Cotidianul de strungarul Nistorescu făcut gazetar de PCR și menținut în viață de gudurăturile pe lângî puterea actuală), ci cele formulate dinspre dreapta politică și a gazetarilor care, la un moment dat, s-au numărat printre susținătorii acțiunilor prezidențiale. Și care se arată astăzi tot mai dezamăgiți de pasivitatea președintelui, de lipsa lui de hotărâre, dar și de câteva acțiuni recente punctuale. Precum vizita semi-eșuată în Marea Britanie pe care o califică drept turism al familiei prezidențiale dar și un pretext pentru ca Prima Doamnă să nu dea curs solicitării de a se prezenta la audierile referitoare la proprietățile faamiliei, audieri înțelese drept consecință a unei solicitări venite din partea argaților de presă de la luju.ro, aflați în solda fostului pușcăriaș Dan Voiculescu ori semnarea decretului de numire în funcția de ministru al Educației Naționale a doamnei Ecaterina Andronescu.
În cel de-al doilea caz să ne reamintim că dl. Iohannis a afirmat marțea trecută că doamna Andronescu va trebui să aștepte un pic mai mult până să vadă semnat decretul de numire, numai că acest un pic mai mult nu a durat decât până vineri. Mulți dintre criticii de astăzi ai președintelui au înțeles spusele de acum o săptămână ale d-lui Iohannis drept o anticipare a faptului că doamna Andronescu ar putea să nu primească niciodată agrementul prezidențial, că președintele va solicita mai mult ca sigur o a doua nominalizare.
Nu s-a întâmplat astfel. Dl. Klaus Werner Ioahannis, profesor de fizică la bază, a trecut destul de repede peste valurile de critici referitoare la felul în care și-a exercitat cele trei mandate anterioare în fruntea Educației actuala președintă a Senatului Universității Politehnice din București și i-a mai dat și o a patra șansă.
Criticii d-lui Iohanis spun că ar fi făcut-o din comoditate, din dorința de a nu-și complica prea mult existența, apărătorii fiindcă acesta ar fi apreciat că, în condițiile actuale, PSD și conducerea acestuia nu vor înainta în nici un caz o propunere mai bună. Că iarăși președintele a ales răul cel mai mic. Și că oricum am întoarce-o, dincolo de toate reproșurile mai mult decât justificate ce i se pot aduce doamnei Ecaterina Andronescu (am făcut-o și eu în repetate rânduri), domnia-sa înseamnă o lumină prin comparație cu recenții predecesori de calibrul minuscul al unor Pavel Năstase, Liviu Pop sau Valentin Popa.
Dincolo de aceste situații punctuale, se vede cu ochiul liber că președintele ezită să adopte o linie clară. Că nu îi este specifică în nici un fel consecvența. Că marchează, însă odată consumat momentul cu pricina (am în vedere când spun asta replicile dure date obrăzniciilor incalificabile ale inculpatului de rang înalt Dragnea Nicolae Liviu care s-a cocoțat la vârful Statului) are nevoie de un time-out prelungit. E clar că deocamdată dl. Iohannis nu realizează că nu sunt mai mult decât 12 luni până la viitoarele alegeri prezidențiale și că ele s-ar cuveni fructificate la maximum dacă actualul își dorește cu adevărat un al doilea mandat de cinci ani la Cotroceni. Dl. Iohannis pare a crede mult prea mult în sondajele de opinie care îl dau pe mai departe drept favorit al preferințelor electoratului, însă nu ține cont de fluiditatea situației. Pare a avea memoria scurtă și că nu își amintește că, în urmă cu patru ani mai degrabă greșelile în cascadă comise de contra-candidatul Victor Viorel Ponta, i-au adus pe neașteptate primul mandat de președinte. Că orice față își are reversul și că acesta nu este obligatoriu favorabil. Deocamdată, să notăm că ieri președintele Iohannis i-a dat șah lui Dragnea.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. D-l presedinte Johannis nu vrea sa fie presedinte jucator si asta a precizat-o din start, tocmai fiindca nu a vrut sa fie declarat drept urmas al presedintelui Basescu. Prin urmare, sub presiunea amenintarilor psd, cum ca va fi suspendat daca va face sau nu va face ceea ce nu le convenea mafiotilor din psd si alde, d-l Johannis a parut ca prefera linistea si a ezitat sa-i ostilizeze si mai mult pe dranea & co.
    Nici in 2007 nici in 2012, penalii si prietenii lor din parlament, adica cei 322 sau cei 256, n-au avut motive sa decida suspendarea, dar nici Basescu nu a facut pasi inapoi de frica suspendarii. Cu atat mai mult, in 2012, cand Basescu nu se mai bucura de popularitatea din 2007 , ba mai mult acesta i-a sfidat chiar in parlament, in chiar ziua cand l-au suspendat, in special, pe mult prea vocalul Crin antonescu, atunci cand i-a spus sefului liberalilor daca isi va da demisia din parlament, daca dupa referendum, se va intoarce la Cotroceni. Ce-a urmat se stie……..
    Sa speram ca azi, cand lucrurile au luat-o razna in coalitia de guvenare, presedintele Johannis va reusi sa-si exercite competentele conferite de Constitutie pentru a elimina puroiul de la palatul Victoriei si din parlament, binenteles sprijinit de societatea civila si partidele din opozitie…

  2. Acuzatia de anti-semitism la adresa lui Yohannis este un neadevar cras, emis in interes propriu, un tupeu, o prostie si chiar o discrimare etnica. Nu este prima oara cand Yohannis insusi este acuzat fals, pe baza etniei lui.
    Cine vrea sa pastreze o echidistanta diplomatica fata de conflictul din Orientul Mijlociu, nu este anti-semit.

  3. Nu’nteleg de la o vreme articolele din presa romaneasca.

    Nistorescu a fost santajabil si singura varianta a fost sa dea cu toporul in normalitate; trebuie sa ai o problema sa crezi ce scrie Nistorescu; alt individ care pare ca e un pic dus e Cristoiu, a inceput sa scrie niste aberatii cat casa uneori, desi pe alt segment decat Nistorescu.

    Iohannis face ce face orice presedinte care e in opozitie cu un partid de guvernamant aberant.Chestia cu Ilan e atat de ridicola incat nici macar nu merita batutul la tastatura. Klaus nu e amenintat de nici o ‘situatie fluida’, asta e o oboseala. Daca PSDul va cheltui in draci si se vor uni in a’l sustine pe unul de’al lor, acela va castiga alegerile. Daca nu, atunci Iohannis. Se va vedea in curand dedicarea si maiestria dreptei de dezbina stanga, ca pana acum a esuat din plin – Basescu a castigat ptr ca Iliescu nul-a vrut pe Nastase presedinte, nu din cauza ca era Basescu considerat noul ‘mesia’.

Dă-i un răspuns lui Jean-Paul Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzice să mai gândească pentru a nu-i ofensa pe...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.