miercuri, aprilie 21, 2021

Președintele Klaus Iohannis și cei 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Aș dori să revin în comentariul meu de astăzi asupra Ședinței solemne organizată de cele două Camere ale Parlamentului României în ziua de 27 martie 2018 spre a marca împlinirea a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România, dar și la absența de la eveniment a Președintelui Klaus Iohannis.
Voi începe prin a preciza că, între timp, s-a lămurit misterul despre care am vorbit în comentariul apărut miercuri. Nu, președintele Klaus Iohannis nu a absentat de la eveniment fiindcă nu ar fi fost invitat să ia parte ori pentru că invitația nu i-ar fi parvenit la timpul oportun, ci a lipsit din cu totul alte motive. Conform declarațiilor ce i-au fost smulse de ziariști miercuri (cât de deficitară a rămas instituția prezidențială la capitolul comunicare!), dl. Iohannis nu a luat parte la ședința parlamentară fiindcă vorbei domnia-sa i-ar prefera fapta.
Dincolo de explicația aceasta, analiștii politici au mai invocat necesara prudență, starea de rezervă în care este obligat președintele oricărei țări membre a UE atunci când vine vorba despre o posibilă intenție de modificare a frontierelor europene. Se știe.Operațiunea este dificilă, delicată, necesită operațiuni de lobby și de negociere precaute, foarte atente, mai toate ferite de ochii presei și ai lumii. Nimeni nu contestă realitatea acestui lucru. S-a mai spus și că dl. Klaus Iohannis ar fi dorit să nu se amestece cu declarațiile politicianiste, patriotarde ale șefilor partidelor din majoritatea parlamentară, dar și că ar fi intuit că unii dintre aceștia se vor sluji de prilej pentru a continua și astfel războiul cu ceea ce nu continuă să denumească organismele și reprezentanții Statului paralel. Poate chiar cu Instituția Președintelui.
Am amendat în comentariul meu de miercuri toate aceste derapaje politicianiste. Nici mie nu mi-a plăcut chiar tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două zile sub cupola Parlamentului României.
Și totuși. Reamintesc că:
1.Parlamentul s-a reunit în ședință solemnă spre a marca unul dintre cele mai importante evenimente din ultimii 100 de ani din istoria României.
2. La ședința solemnă au luat parte, pe lângă politicieni români, mulți dintre ei de o calitate discutabilă, mai tot ceea ce înseamnă reprezentanții instituțiilor fundamentale din România de astăzi. Au fost prezenți și Patriarhul, și custodele Coroanei. A făcut deplasarea la București președintele Parlamentului de la Chișinău. Cum domnul Klaus Iohannis are, prin fișa postului de președinte,funcții simbolice clare, avea obligația de a fi fost prezent la tribuna oficială. Nu pentru a gira cine știe ce declarații iresponsabile, aventuriste, ci din respect față de istoria țării în care s-a născut și în care trăiește.
3. Dl. Klaus Iohannis avea libertatea de a-și concepe în așa fel discursul încât să marcheze importanța evenimentului, reverberațiile lui istorice și patriotice. Să salute opțiunile pro-unioniste de la Chișinău, dar și să sublinieze că sentimentele frumoase nu mai ajung atunci când este vorba despre decizii cu caracter geo-politic.
4. Prezența președintelui Iohannis ar fi adăugat un plus de valoare, dar și de decență la tot ceea ce s-a întâmplat miercuri în Parlamentul României. Era nevoie. Nu a fost să fie.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Increderea mea in domnul Iohannis se disipeaza pe zi ce trece si, sincer nu mai sunt impresionat de domnia sa. Dincolo de faptul ca nu stie sa comunice si nu stim intotdeauna ce are in minte, deciziile sale sunt cele care lasa de dorit. Am observat ca la summiturile UE nu are un cuvant important de spus si se conformeaza imediat dorintelor marilor lideri europeni. In politica interna, din nou, n-are un cuvant de spus si accepta usor situatia existenta. Nu m-ar mira daca o s-o suspende si pe Kovesi dupa Paste, in urma „analizarii” tuturor argumentelor si rapoartelor venite la el. Sincer, nu ma impresioneaza germana dansului si costumele elegante. Prefer un presedinte cu parul ravasit care ia cele mai bune decizii pentru noi si care vorbeste fluent engleza.

    • Sincer, eu nu prefer un președinte cu părul răvășit, dar poliglot poate să fie.
      Da, sunt dezamăgit de decizia lui Iohannis de a nu fi prezent la ședința solemnă. E pentru a doua oară când mă dezamăgește dumnealui. După deja trei ani de mandat, statistica e încă ok.
      Dar, citind articolul de față, cred că a făcut totuși bine. Dacă ar fi venit, s-ar fi scris probabil că a căzut la înțelegere cu gio dragnea sau, chiar mai rău, nu s-ar fi scris nimic despre acest subiect.

  2. M-ia trebuit mult timp să „înțeleg” francezii, Franța
    (L’exception culturelle est un concept en droit international et en politique culturelle …. Il s’agit d’un ensemble de dispositions visant à faire de la culture une exception dans les traités internationaux, notamment auprès de l’Organisation mondiale du commerce (OMC). Ces dispositions ont pour but de spécifier que les États sont souverains et fondés à limiter le libre-échange de la culture sur le marché pour soutenir et promouvoir leurs propres artistes, véhicules et porte-parole de leur culture..).

    La arte TV 28 minutes invitații francezi au vorbit despre o celebrare recentă, acordarea „L’ordre national de la Légion d’honneur” (…. Der Orden wurde am 19. Mai 1802 von Napoleon Bonaparte, damals noch Erster Konsul, in der Absicht gestiftet, militärische und zivile Verdienste, ausgezeichnete Talente und große Tugenden zu belohnen. Kein Staatsbürger ist aufgrund seiner Geburt, seines Standes oder seines Religionsbekenntnisses von diesem Orden ausgeschlossen. Die Ehrenlegion ist die ranghöchste Auszeichnung Frankreichs. … /… nici un citoyen nu e exclus din acestă distincție, indiferent de naștere, rang, religie, …)…. colonelului erou A.B (șef de promoție la ESM St-Cyr – École spéciale militaire de Saint-Cyr …. Ils s’instruisent pour vaincre) ucis de un terorist la Carcassone. E. Macron a vorbit în stilul „secular” folosit la Paris de reprezentanții statului francez la comemorări oficiale. Limba franceză e baza comună în Franța (nu etnia, religia, etc).

    Amintesc de această comemorare pentru a găsi răspunsuri la viitorul nostru comun în UE.27. De Gaulle a favorizat conceptul politic „Europa patriilor” până la Ural. E. Macron face 2017 un pas înainte și cere 2017 la București o apropiere mai mare, o integrare mai pronunțată între partenerii ZE/UE.

    … „.. 1.Parlamentul s-a reunit în ședință solemnă spre a marca unul dintre cele mai importante evenimente din ultimii 100 de ani din istoria României… „…

    Bunicul a făcut aramta la Chișinău, tatăl meu la canal, eu la Focșani. Doi străbunici au murit măcelariți în WW1. Nimeni din familie nu are alte amintiri despre „evenimentele istorice” ale secolului 20 decât jale, tristete și spaimă.

    Am peluat modelul de „stat francez” a spus A. Pleșu în repetate rânduri în sfera publică.

    Care model de „stat național unitar” e conceput azi pe malurile Dâmboviței?
    Care model pentru Uniunea Europeană la Președinția 2019?

  3. Excelent articol. S-a trecut mult prea usor peste acest incident.
    Iohannis pare din ce in ce mai neconvingator, cu greu reuseste sa se ridice deasupra imaginii de oportunist si profitor al dezastrului cauzat de PSD. Poate chiar ar fi cazul sa plece la Consiliul Europei, si sa lase locul altcuiva. Poate Ciolos, poate altcineva…
    Nu era destul ca n-am facut nimic, dar absolut nimic, pentru acesta aniversare cu totul speciala, mai era nevoie si de astfel de gafe. Cum ar fi fost daca pe 27 in Bucuresti ar fi fost dezvelita o replica a statuii lui Stefan cel Mare din Chisinau (un monument care n-ar trebui sa lipseasca din Bucuresti), simultan cu dezvelirea la Chisinau a replicii statuii lui Eminescu de la Ateneu? Cheltuielile ar fi fost nesemnificative, dar simbolic ar fi fost un gest extraordinar.

  4. ” analiștii politici au mai invocat necesara prudență, starea de rezervă în care este obligat președintele oricărei țări membre a UE atunci când vine vorba despre o posibilă intenție de modificare a frontierelor europene”.
    Mari analisti :P
    Caci nu era vorba despre intrunirea Parlamentului Romaniei pentru declaratia de (re) unire cu Basarabia, ci despre o intrunire „organizată de cele două Camere ale Parlamentului României în ziua de 27 martie 2018 spre a marca împlinirea a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România”.
    Dupa acesti analisti nu trebuia tinuta nici sedinta de comemorare, caci ofensam sufletele sensibile. De parca dupa unirea celor doua Germanii, reunirile sint interzise.
    Da, presedintele a adus inca o ofensa; nu Parlamentului ori celor prezenti acolo, ci Tarii.

  5. Da, imi pare extrem de rau, dar Dl Johannis nu-si poate depasi conditia de sas obtuz , conformist si limitat in gindire.
    Dar , pe apele Dimbovitei, au esuat ca politicieni vizionari si fermi si alti ardeleni de marca. Sa ne gindim numai la Iuliu Maniu, Vaida Voievod si Goga. A reusit numai un Petru Groza, complect lipsit de scrupule/
    De aceea nu-l vad reusind nici pe Dl. Ciolos, poatre ar fi un bun premier sau presedinte al Transilvaniei , Doamne fereste !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro