luni, februarie 26, 2024

Președintele Klaus Iohannis și cei 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Aș dori să revin în comentariul meu de astăzi asupra Ședinței solemne organizată de cele două Camere ale Parlamentului României în ziua de 27 martie 2018 spre a marca împlinirea a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România, dar și la absența de la eveniment a Președintelui Klaus Iohannis.
Voi începe prin a preciza că, între timp, s-a lămurit misterul despre care am vorbit în comentariul apărut miercuri. Nu, președintele Klaus Iohannis nu a absentat de la eveniment fiindcă nu ar fi fost invitat să ia parte ori pentru că invitația nu i-ar fi parvenit la timpul oportun, ci a lipsit din cu totul alte motive. Conform declarațiilor ce i-au fost smulse de ziariști miercuri (cât de deficitară a rămas instituția prezidențială la capitolul comunicare!), dl. Iohannis nu a luat parte la ședința parlamentară fiindcă vorbei domnia-sa i-ar prefera fapta.
Dincolo de explicația aceasta, analiștii politici au mai invocat necesara prudență, starea de rezervă în care este obligat președintele oricărei țări membre a UE atunci când vine vorba despre o posibilă intenție de modificare a frontierelor europene. Se știe.Operațiunea este dificilă, delicată, necesită operațiuni de lobby și de negociere precaute, foarte atente, mai toate ferite de ochii presei și ai lumii. Nimeni nu contestă realitatea acestui lucru. S-a mai spus și că dl. Klaus Iohannis ar fi dorit să nu se amestece cu declarațiile politicianiste, patriotarde ale șefilor partidelor din majoritatea parlamentară, dar și că ar fi intuit că unii dintre aceștia se vor sluji de prilej pentru a continua și astfel războiul cu ceea ce nu continuă să denumească organismele și reprezentanții Statului paralel. Poate chiar cu Instituția Președintelui.
Am amendat în comentariul meu de miercuri toate aceste derapaje politicianiste. Nici mie nu mi-a plăcut chiar tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două zile sub cupola Parlamentului României.
Și totuși. Reamintesc că:
1.Parlamentul s-a reunit în ședință solemnă spre a marca unul dintre cele mai importante evenimente din ultimii 100 de ani din istoria României.
2. La ședința solemnă au luat parte, pe lângă politicieni români, mulți dintre ei de o calitate discutabilă, mai tot ceea ce înseamnă reprezentanții instituțiilor fundamentale din România de astăzi. Au fost prezenți și Patriarhul, și custodele Coroanei. A făcut deplasarea la București președintele Parlamentului de la Chișinău. Cum domnul Klaus Iohannis are, prin fișa postului de președinte,funcții simbolice clare, avea obligația de a fi fost prezent la tribuna oficială. Nu pentru a gira cine știe ce declarații iresponsabile, aventuriste, ci din respect față de istoria țării în care s-a născut și în care trăiește.
3. Dl. Klaus Iohannis avea libertatea de a-și concepe în așa fel discursul încât să marcheze importanța evenimentului, reverberațiile lui istorice și patriotice. Să salute opțiunile pro-unioniste de la Chișinău, dar și să sublinieze că sentimentele frumoase nu mai ajung atunci când este vorba despre decizii cu caracter geo-politic.
4. Prezența președintelui Iohannis ar fi adăugat un plus de valoare, dar și de decență la tot ceea ce s-a întâmplat miercuri în Parlamentul României. Era nevoie. Nu a fost să fie.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Increderea mea in domnul Iohannis se disipeaza pe zi ce trece si, sincer nu mai sunt impresionat de domnia sa. Dincolo de faptul ca nu stie sa comunice si nu stim intotdeauna ce are in minte, deciziile sale sunt cele care lasa de dorit. Am observat ca la summiturile UE nu are un cuvant important de spus si se conformeaza imediat dorintelor marilor lideri europeni. In politica interna, din nou, n-are un cuvant de spus si accepta usor situatia existenta. Nu m-ar mira daca o s-o suspende si pe Kovesi dupa Paste, in urma „analizarii” tuturor argumentelor si rapoartelor venite la el. Sincer, nu ma impresioneaza germana dansului si costumele elegante. Prefer un presedinte cu parul ravasit care ia cele mai bune decizii pentru noi si care vorbeste fluent engleza.

    • Sincer, eu nu prefer un președinte cu părul răvășit, dar poliglot poate să fie.
      Da, sunt dezamăgit de decizia lui Iohannis de a nu fi prezent la ședința solemnă. E pentru a doua oară când mă dezamăgește dumnealui. După deja trei ani de mandat, statistica e încă ok.
      Dar, citind articolul de față, cred că a făcut totuși bine. Dacă ar fi venit, s-ar fi scris probabil că a căzut la înțelegere cu gio dragnea sau, chiar mai rău, nu s-ar fi scris nimic despre acest subiect.

  2. M-ia trebuit mult timp să „înțeleg” francezii, Franța
    (L’exception culturelle est un concept en droit international et en politique culturelle …. Il s’agit d’un ensemble de dispositions visant à faire de la culture une exception dans les traités internationaux, notamment auprès de l’Organisation mondiale du commerce (OMC). Ces dispositions ont pour but de spécifier que les États sont souverains et fondés à limiter le libre-échange de la culture sur le marché pour soutenir et promouvoir leurs propres artistes, véhicules et porte-parole de leur culture..).

    La arte TV 28 minutes invitații francezi au vorbit despre o celebrare recentă, acordarea „L’ordre national de la Légion d’honneur” (…. Der Orden wurde am 19. Mai 1802 von Napoleon Bonaparte, damals noch Erster Konsul, in der Absicht gestiftet, militärische und zivile Verdienste, ausgezeichnete Talente und große Tugenden zu belohnen. Kein Staatsbürger ist aufgrund seiner Geburt, seines Standes oder seines Religionsbekenntnisses von diesem Orden ausgeschlossen. Die Ehrenlegion ist die ranghöchste Auszeichnung Frankreichs. … /… nici un citoyen nu e exclus din acestă distincție, indiferent de naștere, rang, religie, …)…. colonelului erou A.B (șef de promoție la ESM St-Cyr – École spéciale militaire de Saint-Cyr …. Ils s’instruisent pour vaincre) ucis de un terorist la Carcassone. E. Macron a vorbit în stilul „secular” folosit la Paris de reprezentanții statului francez la comemorări oficiale. Limba franceză e baza comună în Franța (nu etnia, religia, etc).

    Amintesc de această comemorare pentru a găsi răspunsuri la viitorul nostru comun în UE.27. De Gaulle a favorizat conceptul politic „Europa patriilor” până la Ural. E. Macron face 2017 un pas înainte și cere 2017 la București o apropiere mai mare, o integrare mai pronunțată între partenerii ZE/UE.

    … „.. 1.Parlamentul s-a reunit în ședință solemnă spre a marca unul dintre cele mai importante evenimente din ultimii 100 de ani din istoria României… „…

    Bunicul a făcut aramta la Chișinău, tatăl meu la canal, eu la Focșani. Doi străbunici au murit măcelariți în WW1. Nimeni din familie nu are alte amintiri despre „evenimentele istorice” ale secolului 20 decât jale, tristete și spaimă.

    Am peluat modelul de „stat francez” a spus A. Pleșu în repetate rânduri în sfera publică.

    Care model de „stat național unitar” e conceput azi pe malurile Dâmboviței?
    Care model pentru Uniunea Europeană la Președinția 2019?

  3. Excelent articol. S-a trecut mult prea usor peste acest incident.
    Iohannis pare din ce in ce mai neconvingator, cu greu reuseste sa se ridice deasupra imaginii de oportunist si profitor al dezastrului cauzat de PSD. Poate chiar ar fi cazul sa plece la Consiliul Europei, si sa lase locul altcuiva. Poate Ciolos, poate altcineva…
    Nu era destul ca n-am facut nimic, dar absolut nimic, pentru acesta aniversare cu totul speciala, mai era nevoie si de astfel de gafe. Cum ar fi fost daca pe 27 in Bucuresti ar fi fost dezvelita o replica a statuii lui Stefan cel Mare din Chisinau (un monument care n-ar trebui sa lipseasca din Bucuresti), simultan cu dezvelirea la Chisinau a replicii statuii lui Eminescu de la Ateneu? Cheltuielile ar fi fost nesemnificative, dar simbolic ar fi fost un gest extraordinar.

  4. ” analiștii politici au mai invocat necesara prudență, starea de rezervă în care este obligat președintele oricărei țări membre a UE atunci când vine vorba despre o posibilă intenție de modificare a frontierelor europene”.
    Mari analisti :P
    Caci nu era vorba despre intrunirea Parlamentului Romaniei pentru declaratia de (re) unire cu Basarabia, ci despre o intrunire „organizată de cele două Camere ale Parlamentului României în ziua de 27 martie 2018 spre a marca împlinirea a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România”.
    Dupa acesti analisti nu trebuia tinuta nici sedinta de comemorare, caci ofensam sufletele sensibile. De parca dupa unirea celor doua Germanii, reunirile sint interzise.
    Da, presedintele a adus inca o ofensa; nu Parlamentului ori celor prezenti acolo, ci Tarii.

  5. Da, imi pare extrem de rau, dar Dl Johannis nu-si poate depasi conditia de sas obtuz , conformist si limitat in gindire.
    Dar , pe apele Dimbovitei, au esuat ca politicieni vizionari si fermi si alti ardeleni de marca. Sa ne gindim numai la Iuliu Maniu, Vaida Voievod si Goga. A reusit numai un Petru Groza, complect lipsit de scrupule/
    De aceea nu-l vad reusind nici pe Dl. Ciolos, poatre ar fi un bun premier sau presedinte al Transilvaniei , Doamne fereste !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro