duminică, mai 22, 2022

Președintele Klaus Iohannis sesizează CCR și Comisia de la Veneția

Președintele României, dl. Klaus Iohannis, a făcut ieri exact ceea ce trebuia să facă. A sesizat, cu argumente clare, nu doar Curtea Constituțională, ci a și notificat și Comisia de la Veneția în legătură cu modul iresponsabil în care alianța parlamentară PSD-ALDE în cârdășie cu UDMR a modificat în interesul penalilor proprii legile justiției. Deocamdată doar cele care reglementează statutul magistraților, al procurorilor, al CSM, felul în care sunt desemnați membrii acestuia. Oricum destule fapte menite să pună sub semnul întrebării calitatea viitoare a actului de justiție și garantarea protejării acestuia de intruziunea politicului.
Felul pe repede înainte în care parlamentarii PSD-ALDE și sprijinitorii săi udemeriști au adoptat pachetul de modificare a legilor justiției a mai arătat o dată că actuala coaliție guvernamentală a pus pe primul plan nu respectarea promisiunilor electorale cu care a păcălit majoritatea celor ce s-au prezentat la vot în decembrie 2016, ci hoții, ciorditorii, pe căpeteniile acestora în frunte cu numiții Dragnea Nicolae Liviu și Tăriceanu-Popescu Călin.
E limpede ca lumina zilei.Nu poate coaliția PSD-ALDE să facă o lege bună a salarizării, nu poate să își țină făgăduielile referitoare la salariile personalului din policlinici și spitale, PSD este prins cu mâța-n sac atunci când vine vorba despre creșterea economică despre care toți economiștii calificați susțin că este absolut nesănătoasă și îndeplinește toate condițiile să ne îndrepte spre dezastru la fel cum a făcut-o în 2008, atunci când dl. Tăriceanu ne asigura că economia duduie, nu poate să încalece BNR și să o oblige să țină în frâu, roborul, cursul de schimb leu-euro prin metode artificiale, să tipărească bani fără acoperire, în schimb se iluzionează că i-ar sta în putință ca printr-un acțiun în forță să schimonosească actul de justiție. Contează în vederea reușitei pe complicitatea CCR, la rându-i controlată politic, care are în frunte un fost activist al PSD, pe dl. Valer Dorneanu. Tocmai de aceea e foarte bine că președintele și-a asumat răspunderea de a sesiza deopotrivă și Comisia de la Veneția. De aici furia, crizele de nervi, ieșirile necontrolate în public ale unor goarne ale pesediștilor. Ca, de pildă, vorbetele Codrin Ștefănescu care în cel mai vadimist stil cu putință l-a calificat drept sabotor pe președintele Iohannis sau bolșevizatul Șerban Nicolae. Respectivii au răspuns nu cu argumente obiecțiilor și motivațiilor președintelui, ci cu adjective și insulte, mai-mai că nu și-au făcut cruci și nu și-au scuipat în sân asemenea unor chivuțe. Aceasta în vreme ce dl. Victor Alistar, binecunoscut membru al CSM încatenat politic, vechi colaborator al Antenelor voculesciene, a făcut apel la o retorică deplasată, falimentară, spunând că discuția în jurul modificărilor aduse legilor justiției ar fi fost din cale afară de politizată. Politizarea fiind, de fapt, făcută de sponsorii lui politici.
Firește, ofensiva din ultima vreme a președintelui Iohannis nu poate fi separată de o logică electorală clară. Nici nu putea fi altfel cu atât mai mult cu cât și PSD invocă pentru acțiunile sale rezultatele alelegerilor din decembrie 2016, La data de 20 aprilie publicam pe site-ul contributors.ro comentariul intitulat Prima confirmare. Înregistram în el întâiele semne că dl. Klaus Iohannis a luat o decizie clară, aceea de a câștiga în toamna-iarna anului 2019 un nou mandat la Cotroceni. De atunci încolo și îndeosebi odată cu solicitarea demisiei premierului Viorica Dăncilă intervenită săptămâna trecută indiciile în acest sens sun tot mai numeroase. Dincolo de aceste fapte care au semnificația lor, firește, este mai mult ca sigur că demersul de ieri al președintelui Iohannis slujește interesele Statului de drept în România. În vreme ce cel al coaliției PSD-ALDE-UDMR îl trădează.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro