vineri, februarie 7, 2025

Prețul istoric negativ al petrolului : implicații pentru România

Ziua de ieri a reprezentat un șoc pentru industria petrolului, pentru prima dată în istorie barilul fiind tranzacționat la valori negative în Statele Unite ale Americii. Tipul de țiței West Texas Intermediate (WTI) a fost tranzacționat și la -40.32 USD/baril, în comparație cu o valoare de 18.27 USD/baril înregistrată vineri.

Constrânși de scăderea cererii de produse petroliere datorate crizei medicale, dar și a indisponibilității sau tendințelor speculative legate de spațiile de stocare, producătorii și traderii au preferat să vândă în pierdere deoarece oprirea producției de țiței durează și, uneori, nu se poate realiza fără asumarea riscului de scădere ulterioară de productivitate. O sondă oprită prezintă riscul ca la repornire sa nu mai producă la fel.

Pentru a ajuta industria de profil care întreține un număr de important de locuri de muncă, dar și simțind o oportunitate de afaceri, președintele SUA Donald Trump a anunțat că americanii își vor completa rezervele strategice de țiței. Paradoxal, toată această situație vine pe fondul acordului între OPEC și Rusia, mediat de SUA, cu privire la reducerea cotelor de producție, acord care, deocamdată, nu produce rezultatele așteptate. Ca în orice criză, în timp ce companiile de upstream (producție) și downstream (vânzare) se confruntă cu probleme grave, cele de midstream (stocare și transport) înfloresc, fiind, alături de Amazon, Netfix și de companiile medicale, printre preferatele investitorilor la burse.

Consecințele acestei situații pentru România diferă de la o categorie la alta. Pentru consumatori, în special transportatorii, acest colaps al prețurilor pare un câștig pe termen scurt, de care nu se pot bucura, însă, din cauza reducerii masive de activitate generate de criza medicală. Pe termen lung, dacă această situație va genera falimente și abandonări de producție în industria de petrol, acest lucru nu va ajuta la perspectivele de preț, adică nici consumatorii nu vor avea de câștigat.

Pentru stat, nu este o veste bună deloc deoarece în industria de petrol din România își desfășoară activitatea, încă, zeci de mii de oameni. În plus,  bugetul de stat va fi afectat de plata redevențelor, taxelor și accizelor generate de scăderea de cotație, consum și, eventual, producție.

Pentru industrie situația este foarte îngrijorătoare. Pe zona de producție, în România sunt în operare câmpuri de petrol mici ca productivitate, cu un număr ridicat de sonde și un cost de producție semnificativ mai mare decât media internațională. Acest tip de producție este primul lovit de o scădere de preț masivă pe termen lung. Pe partea de rafinare, nu suntem deocamdată afectați grav datorită hazardului: rafinăria Petromidia a fost închisă pentru revizie generală încă de la mijlocul lunii martie. Chiar si așa, pe fondul scăderii masive de consum, celelalte două mari rafinării (Petrobrazi si Petrotel) au început să se confrunte deja cu probleme de funcționare. Dacă Petromidia își termină revizia în timp şi pornește la 1 mai situația se va complica si mai mult. Statul poate ajuta cu adevărat industria locala de rafinare și consumatorii în același timp, reducând cotele obligatorii de biocarburanți care provin din import. Adică, în loc să importăm biocarburanți am putea înlocui, provizoriu, molecula de biocarburant cu cea de benzină. În felul acesta am reduce riscul opririi activității la rafinării și intrării oamenilor în șomaj tehnic, în prezent acestea operând aproape de limita minimă de funcționare (aproximativ două treimi din capacitate). Și consumatorii ar ieși în câștig pentru că nu vor mai plăti biocarburanții din import  care nu aduc beneficii certe nici din perspectiva protejării mediului si sunt mai scumpi decât combustibilii clasici produși în rafinăriile din România. Măsura reducerii cotei de biocarburant doar în cazul unei probleme cu aprovizionarea din import, adoptată deja de autorități, nu ajută decât accidental sectorul local de rafinare.

Ca în orice situație dificilă, există și oportunități. Oil Terminal, compania care administrează capacități importante de stocare la Constanța, ar putea deveni una dintre companiile energetice din România ce ar putea profita cel mai mult de pe urma crizei actuale. O creștere a tarifelor de stocare pentru țiței și produse petroliere, transparentizarea capacitaților disponibile și punerea rapidă în funcțiune a cât mai multor capacități, ar putea crește semnificativ veniturile și profitabilitatea Oil Terminal, o companie cu acționariat diversificat, listată pe Bursa de Valori București. O oportunitate teoretică ar putea fi și pentru stat. Exista capacitate de stocare și la Agenția Națională care Administrează Rezervele de Stat. Îmi este însă greu să cred că administrația noastră ar putea lua în calcul să facă ce a făcut Donald Trump în SUA, adică să cumpere țiței ieftin, să îl depoziteze și apoi, eventual, să îl vândă în perioade mai favorabile. De ani buni, astfel de strategii nu sunt implementate în țara noastră din lipsa de asumare dar si de viziune antreprenorială în administrație.

Răzvan Nicolescu este partener în cadrul Deloitte Europa Centrală, fiind coordonatorul practicii de energie și resurse minerale. În perioada 2009-2015 s-a aflat la conducerea Agenției Europene de Reglementare în Energie.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. cam care este capacitatea de stocare a rezervelor de stat ale Romaniei ? am inteles ca avem un consum anual de 11 milioane de barili…

    • Nu e o informatie publica situatia cu capacitatile de stocare. Consumul Romaniei este de peste 70 milioane barili anual.

    • 22 $ pe baril Brent/WTI azi la bursă.
      Cumpărătorii de petrol în luna Mai obțin de la speculanții de la bursă, de la cei care au speculat pe creșterea preturilor de petrol după acordul ruso-saudit, PETROLUL și 36,73 $. Cumpărătorul în Mai obține petrolul și bani de la speculații de la bursă. Scăderea cererii de petrol de 30 milioane de barili pe zi pe piața globală e decisivă. Reducerea producției de petrol cu 10 milioane de barili pe zi (OPEC, Arabia Saudita, Rusia, Mexic etc) e mai micâ decât scăderea cererii pe glob.
      D. Trump a anunțat că guvernul SUA va cumpăra 75 milioane barili pentru stocurile de rezerve în aceste condiții avantajpoase pentru cumpărători când primește petrolul și bani 36,/3 $ pe baril de la speculați care nu au unde să trimită petrolul cumpărat speculativ pentru luna Mai. Petrolierele sunt pline, nu mai e loc. Specularea la bursă poate însemna pierderea totală a investiților. Aici pierderile sunt azi și mai mari.

      • Un dezechilibru cras intre WTI si Brent. As spune ca Brent defineste situatia reala, in timp ce WTI speculeaza circumstantial (contracte Mai-Iunie). Situatia se va regla, probabil, in perioada imediat urmatoare. Este riscant sa faci prognoze pe termen lung bazat pe ceea ce se intampla pe o piata speculativa ca US. O parere…

        • @ABD
          Scăderea în continuare a prețului de petrol Brent sau WTI sub 20 $ barilul nu e un semn bun. Speculanții și bursa se orientează spre viitor. Economiile și comertul global rămân în stagnare și recesiune. Nu e deloc bine. Pandemia ține doi ani sau mai mult. Un vaccin-injectie va stopa pandemia peste un an sau mai târziu.
          Sumele enorm de mari de „bani de hârtie” care se promit azi nu au acoperie în producție și servicii. Azi consiliul ministerial al șefilor de state UE.27 face teleconferintă și nu decide mai nimic. Rămâne de votat budgetul UE pentru anii 2021-2027. Aici se pare că există o șansă de a obține „unanimitate de voturi” pentru un budget mai mare de 1% BIP. Comisia va supraveghea banii comunitari.
          Cumpărătorii de azi profită de prețul extrem de mic pentru barilul de petrol. Deformațile în economiile mondiale și piețele financiare vor avea pagube (Rusia obține azi din vânzarea de petrol numai 1 $ pentru budegetul de stat) colaterale.

  2. Daca tot faceti precizari referitoare la rafinariile de petrol – poate ar fi profesionist sa mergeti mai departe pe flux. Biocarburantii – respectiv biodiesel-ul , nu trebuie sa se importe, este suficient sa se foloseasca biodieselul produs intern adica in Romania, care in acest moment acopera suficient necesarul rafinariilor.
    Mai departe, daca s-ar elimina biodiesel-ul, conform cu dorintele si lobby-ul pe care il face industria petroliera – ati lucrat in domeniu, nu? sa inteleg ca si acest articol face parte din aceeasi categorie – ce se intampla in opinia dvs. cu angajatii care lucreaza in aceste fabrici? Nu au acelasi statut ca si cei care lucreaza in rafinarii?
    Si mai departe pe flux – ati luat in considerare ce se intampla cu fermierii care produc rapita – tocmai se va face recolta incepand cu luna iunie – deci ce se va intampla cu ei daca nu mai au cui sa vanda recolta de rapita? Angajatii din aceste ferme nu au acelasi statut ca si cei din rafinarii? Sau nu conteaza?
    Si nu in cele din urma – crescatorii de animale, cum isi vor asigura necesarul de srot de rapita pentru hrana animalelor – sau iarasi nu conteaza?
    Sau – ca sa raman intr-o abordare profesionista – daca v-ati propus sa scrieti un articol relevant, si profesionist nu ar trebui sa-l abordati ca atare? Adica sa analizati toate implicatiile, nu doar pe cele de la un capat al fluxului?
    /

    • Aveti dreptate. Sustin tot ce ati scris scris. Din acest motiv in text vorbesc despre importuri si despre bioethanol unde nu avem productie interna.

    • Nu se putea sa nu apara si un verde, si ca orice verde nu prea le are cu cifrele. Daca le-ar avea ar socoti cam cit la suta se consuma biodiesel din total. deci ar putea socoti cite locuri d emunca sunt afectate in comparatie cu restul.
      Ar putea socoti si daca eventualul surplus de rapita nu s-ar putea folosi si pt altceva, de ex. pur si simplu ca furaj pt animale fara sa fie extras uleiul, as mai avea niste propuneri dar am invatat ca nu se poate dialoga cu verzii.
      P.S Cel putin la masini nu am auzit sa se foloseasca biodiesel pur, ci doar in amestec in proportie de ca. 7%.asa ca restul trebuie importat.

      • Tzigane, dovedesti inca odata ca tu ai doar o rafuiala cu ecologistii si ca nu ai inteles nimic din ce se vorbeste aici. Dar absolut nimic. Domnul Mihai M. ridica niste probleme ce exced problematica pe care o suspectezi tu. Iar domnul Nicolescu de fapt accentueaza ideea ca nu avem capacitati de productie de bioetanol(inutil si in opinia mea) chiar daca producem materie prima. Adadar, du-te si inchina-te la idolul tau, Padureanul, sau cum l-o chema. Si la shale oil&gas! Which are technically dead now!

  3. Politica inchiderii robinetului si stocarii petrolului este foarte veche in SUA. Americanii si-au pemris acest lucru si au preferat sa importe petrol exclusiv din Orientul Mijlociu, timp de decenii intregi. Ma indoiesc ca in Romania, o tara in curs de dezvoltare dupa 89 si guvernata de corupti, se putea intampla asta.

      • Dar pentru ce sa stocam masiv? Nu va grabiti stimati domni. BRN00 (aka Brent Crude Oil Continuous Contract) a cazut azi, de la inceputul tranzactionarii pana acum, de la 25 la 18 dolari pe baril. Bunul simt spune ca nebunia asta nu o sa dureze. Dar asa o fi? Nu uitati, stimati domni, traim vremuri interesante! Limita de stocare va afecta si referinta Brent, asa cum a facut-o cu WTI. Asadar nu este mai prudent sa asteptam o stabilizare la valoarea istorica de WTI + 8 USD? Aha, e posibil sa vina valul 2 de Covid si sa arunce in aer toate previziunile? Sigur nu e imposibil. Si atunci? Care va fi limita caderii? Ceea ce s-a intamplat ieri este doar un warning a ceea ce s-ar putea sa urmeze. NU EXISTA suficienta capacitate de stocare nicaieri in lumea asta. Si atunci ce faci? „Omori” sondele, cu orice cost! Cine are habar stie ce inseamna asta. Ce urmeaza???

  4. A fost doar o imprejurare tehnica, de trading.
    Nu are efecte in economia reala, decat indirect ca sentiment
    Nu e ca si cum vreun strop de petrol la -40$ va ajunge si in Romania sau va pretul benzinei la pompa va fi negativ … Chill!

    • Daca pretul barilului de Brent va fi sub 25 USD/baril inca cateva saptamani, companiile locale trebuie sa faca restructurari. Ce se intampla cu in America ne afecteaza. Lucrurile sunt legate.

    • 18 martie! Incredibil. Omul chiar stie ce vorbeste! Bine spus: „Furtuna perfecta”. Cum spuneam mai sus, traim vremuri interesante! Oare ce urmeaza?

  5. O analiza foarte pertinenta, si la momentul potrivit.

    Pe de alta parte, tarile petroliere cu rezerve internationale semnificative, din zona golfului, ar cam trebui sa lichideze din activele financiare pe care le detin la nivel international pentru a-si acoperi nevoile de lichiditate. Daca pretul petrolului ramane scazut s-ar putea sa vedem fluxuri de vanzari semnificative pe pietele financiare.

  6. O mare furtuna intr-un pahar de apa.
    Pretul asta care a socat lumea se refera la futures pentru WTI (US) si e valabil doar pentru luna mai.
    Pe romaneste inseamna ca niste contracte de livrare expirau pe 20 aprilie si cineva (traderii) ar fi trebuit sa intre efectiv in posesia WTI (west texas intermediate) dar *atentie* la terminalele din Oklahoma (Cushing). Speculatorii fac oricum 99,9999% din tranzactii si cum nu aveau capacitatea sa preia fizic marfa era si normal sa plateasca pe altii sa ii scape de obligatie.
    Oricum, nu va impacientati ca pe luna iunie futures sunt 21.43 $ la ora actuala.

    • Ce voiam sa spun este ca e vorba doar de un eveniment local si care nu o sa devasteze industria petroliera (in orice caz nu mai rau decat prabusirea consumului).

    • Foarte buna precizarea ca pretul negativ a fost la futures. Barilul de petrol nu a fost transactionat la preturi negative cum s-ar intelege din prima propozite a articolului. Cu alte cuvinte nu a fost nici un loc unde se dadea un baril de petrol si 40 de dolari ca sa-l cari de acolo.

      Se promiteau $40 la cine se obliga sa ia un baril de petrol in mai si aici are dreptate autorul ca cine are capacitate de stocare poate face bani.

  7. Daca RO produce doar jumatate din petrolul pe care il consuma, de ce nu cumpara petrol la „pret negativ” de la cei care il au pentru acoperirea necesarului de consum?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Nicolescu este consultant in cadrul Deloitte. In trecut a fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie, iar in 2014 a fost ministrul roman al energiei

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro