marți, ianuarie 25, 2022

Precizări si răspunsuri la comentarii

Mulțumesc cititorilor care au trimis comentarii la problemele din articol.
Doresc sa fac câteva aprecieri generale și să ofer răspuns la unele întrebări/comentarii.


1. Datele statistice asupra migrației interne cu schimbare domiciliu au la bază menționarea schimbării domiciliului în actul de identitate de către organele de poliție. Datele ar trebui să fie de bună calitate.
Este foarte probabil ca numărul populației rezidente în țară să fie apreciabil mai mic decât cel din datele INS. Care ar fi implicațiile asupra indicatorilor folosiți în articol? Datele din tabelele 1 și 2, ca ș cele din figura 3, nu au legătură cu numărul populației rezidente. Datele din tabelul 3 sunt din perspectivele Eurostat. O populație rezidentă mai mică în anul 2019 ar duce și la o populație rezidentă mai mică în anii 2025-2050 iar implicațiile asupra unor indicatori din articol sunt evidente. S-ar majora ratele scăderii naturale pe regiuni în anul 2020 din figura 1 și ratele plecărilor prin schimbare de domiciliu din figura 2 iar PIB-ul pe locuitor ar fi și el mai mare în figura 4.
Datele asupra migrației internaționale a românilor provin de la statistici naționale asupra imigranților și de la datele furnizate de Eurostat asupra emigranților în alte țări, completate cu date ale INS din colaborarea cu oficii naționale de statistică. Datele se referă la populația cu reședința obișnuită într-o țară, însemnând locuirea pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau mai puțin dar cu intenția de a locui cel puțin 12 luni (standarde introduse în țările UE după seria de recensăminte din jurul anului 2010). Eurostat primește datele asupra migrației internaționale de la oficiile naționale de statistică. Dacă în statisticile naționale furnizate Eurostat apar incoerențe în unele cazuri (duble înregistrări), Eurostat nu dispune de instrumente de corectare.


2. Situația demografică dramatică la nivelul județelor dar și argumente de ordin economic reclamă urgent o reformă a împărțirii administrativ-teritoriale, prin crearea regiunilor, unități cu alt potențial uman și economic. S-ar reduce considerabil și puterea coruptă și nocivă a structurilor transpartinice care s-au creat și consolidat în timp la nivelul a 41 de județe și 6 sectoare ale Capitalei. Dragnea a vânturat nu multă vreme ideea regionalizării dar s-a potolit rapid, dându-și seama că își taie creanga de sub picioare, baronii județelor. Cine dorește cu adevărat regionalizarea la nivelul clasei politice? Probabil, nimeni. Cu atât mai mult la nivelul județelor. Din sărăcia acestora se alimentează proiecte și măsuri multe, cu bani publici, extrem de profitabile. În actualul guvern există un foarte bun profesionist in probleme de regiuni-regionalizare-regionalism dar a plecat la … Ministerul Apărării. Prăbușirea demografică și economică a multor județe va fi mult mai dramatică în consecințe și costisitoare decât cea a unor regiuni, unde pot fi identificate mai ușor pârghii de echilibrare și reducere a consecințelor negative.


3. Da, România este Stat Membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile. Inclusiv dreptul la emigrare în spațiul UE. Își imaginează cineva că în context de instalare a declinului populației și în țări mari adoptarea și aplicarea unor politici mai active de favorizare a imigrației vor ocoli România? (Frate, frate, dar…).


4. La mijlocul anului 2020 populația cu reședința obișnuită în țară era de 19261714 locuitori iar cea cu reședința permanentă (domiciliu) era de 22142153 locuitori (date INS). În cele două populații persoanele care aveau 18 ani și peste (votanții) erau în număr de 15631327 (81,2 la sută) și, respectiv, 18242041 (82,4 la sută). Sunt singurele date oficiale. Nu ne putem îndoi de populația cu domiciliu, pe bază de CNP. Asupra populației rezidente cifra exactă o vom cunoaște în anul care vine, la recensământ, dacă vasta operațiune va fi bine organizată, bine efectuată în teren, cu hărți digitale clare ale sectoarelor, cu recenzori bine instruiți și remunerați, cu atitudine pozitivă a populației și cu sprijin deplin din partea politicienilor. Recensământul din anul 2011 a suferit de organizare proastă, atitudine negativă a populației în multe locuri și comportament iresponsabil al unor politicieni.
Cu o populație rezidentă corectă vom putea determina rate corecte la toate fenomenele demografice și economice la 1000 de locuitori (inclusiv ratele de vaccinare și infectare la care se referă Cristi Trusca, 01/12/2021 At 11:44 ). Programele de dezvoltare și finanțare la nivel de localități vor avea o bază corectă pentru toate localitățile. Marea problemă va fi determinarea populației rezidente în țară în anii de după recensământ (la 1 ianuarie și la 1 iulie, după standardele Eurostat). Fără conceperea și aplicarea riguroasă a unei metodologii de înregistrare a românilor care emigrează pentru a-și stabili reședința obișnuită în altă țară (pentru cel puțin 12 luni) vom rămâne după recensământ în aceeași situație a necunoașterii migrației externe și imposibilității determinării corecte a numărului populației rezidente. Iar aplicarea acestei metodologii nu se poate realiza la frontieră, la plecare, ci la primăriile localităților. Metodologia ar trebui să cuprindă prevederi care să stimuleze și să încurajeze corecta declarare a plecării cu schimbare de reședință (recurgând și la practici din alte țări UE). Spiritul civic va conta foarte mult ca și atitudinea și corectitudinea primarilor. Se va putea concepe și aplica eficient o astfel de practică în România? Este indispensabilă.


5. Aprecierile din articol asupra marilor probleme ale infrastructurii rutiere și feroviare din regiunea București-Ilfov ca viitoare piedici în dezvoltarea regiunii își găsește confirmare și în recentele declarații ale unui cunoscut specialist străin în turism internațional, bun cunoscător al celor mai importante locuri și zone de interes pentru turiștii străini în România, potrivit căruia starea infrastructurii de transport din București va determina agențiile străine de turism să evite șederea turiștilor și la București, zburând direct la Sibiu și Cluj. Dar cine să se preocupe de această extrem de complexă problemă a transportului în București și în județele învecinate? Nu există nici voință autentică și nici competență pentru astfel de proiecte regionale etalate pe mai multe decenii viitoare. Punerea în practică a proiectelor din PNRR va fi testul major.

Lui Gabriel V 01/12/2021 At 8:44
În Europa sunt destule populații mici. Au fost și mai mici dar au crescut în timp, echilibrat structural. Unele au nivel de trai foarte ridicat. O populație a României de 15 milioane locuitori în anul 2050 va fi o populație ajunsă la acest număr după 60 de ani de declin, o populație care prin toate caracteristicile majore (structură pe vârste, natalitate, mortalitate) va ajunge ne-sustenabilă demografic, cu resurse interne de redresare și vitalitate epuizate și nu are decât o singură direcție în evoluțiile viitoare.

Citeste articolul Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Este obligatoriu ,daca dorim sa privim in viitor , prin a incepe, sa ne referim la subiectul supus dezbaterii, plecind de la nevoia de a intelegere existenta Uniunii Europene ca patrie a tuturor cetatenilor ei , existenta ce nu influenteza ideea de nastere a individului oriunde pe meleagurile Uniunii .Fara doar si poate exista neconcordante intre cifrele oficiale si situatia de facto atunci cind vorbim de migratia (eu ii zic doar deplasarea ) cetatenilor nascuti pe aceste meleaguri, atunci cind ne referim la numarul lor , fie el cel din granitele Romaniei sau de oriunde ,aiurea , in lumea larga . Daca ne referim la situatia administrativa , regionala , a tarii, nu putem sa nu observam ca este nevoie de o reorganizare pe mai toate palierele ce tin de aceste formule de impartire statala incepind cu catune , comune , sate si terminid cu marile orase romanesti .Politicul ,actual, evita a se implica ,decisiv, in reorganizarea Romaniei pina in momentul in care lucrurile se vor aseza si reaseza de la sine .Unii dintre noi se grabesc si doresc a se rezolva totul „dintr-o lovitura ” ca si in cazul pensiilor speciale care se vor uniformiza la un moment dat cu mai toate celalalte pensii .Unele vor creste altele vor stagna si iaca cum, intr-un interval de timp de 10 ani si pensiile si impartirea administrativ teritoriala se vor uniformiza fara amestecul „in forta ” politicului .

    • ….pensiilor speciale care se vor uniformiza la un moment dat cu mai toate celalalte pensii .Unele vor creste altele vor stagna si iaca cum, intr-un interval de timp de 10 ani si pensiile si impartirea administrativ teritoriala se vor uniformiza fara amestecul „in forta ” politicului .

      Punerea in acelasi cos a celor doua doua notiuni,pensiile si impartirea administrativ teritoriala si tratarea lor unitara e putin nelalocul ei..
      Mai mult,credinta ca ele se vor uniformiza fara amestecul politicului mi se pare naiva,

      Sistemul de pensii se impune a fi reglementat acum si nu peste 10 ani avand in vedere inechitatile sociale introduse dar si dificultatile economice ( in speta presiunea pe buget ) introduse de cele vreo 6 tipuri de legi care trateaza subiectul.
      Pentru asta e nevoie de o interventie concreta si rapida a politicului ,adica in forta !

      In ceea ce priveste reforma administrativ teritoriala ea poate fi facuta intr-un timp mai indelungat ,dupa o atenta studiere a argumentelor pro si contra.
      Dar tot de catre clasa politica pentru ca ea este chemata sa gestioneze treburile tarii ,si nu de vreo „mana invizibila „!

      Una legile lui Murphy zice ca :
      – Lasate singure lucrurile evolueaza din rau in mai rau !
      E bine sa avem in vedere acest lucru.

  2. Domnule profesor, faceti parte din generatia care proabil a mai prins regiunile anilor 50/60 in Romania, impartirea in judete fiind dorinta tovarasului, stim noi cine, pt a putea contola mai bine, mai indeaproape populatia.
    Judetele cu toate institutiile aferente au creat in zecile de ani o nomenclatura a puterii si de control de care astazi n-ar mai fi nevoie, technologia a evoluat, nu mai este nevoie de atata personal dar „armata” de peste 1 milioni de slujbasi ai statului nu fac altceva decat sa mentina la putere o casta de politicieni si anturajul lor.
    Normal ca regionalizarea ar fi un pas intr-o directie buna, ganditi numai cati senatori ar pierde locurile din parlament si dintr-o data senatul ar putea fi compus dintr-o mana de oameni, reprezentantii regiunilor.
    Fapt este, populatia tarii sa va diminua in continuare si concentra in aglomerari urbane, aglomarari pt care trebuie gasite solutii, din toate punctele vedere.

  3. La recensamantul din 2011, cineva (evident nu bine intentionat) a inlocuit intrebarea despre nationalitate cu etnie. In Romania am nationalitate romana, in alta tara se poate spune ca sunt de etnie romana. Am atras atentia tanarului recenzor si a fost foarte mirat, spunand ca este acelasi lucru. Am fost furios pe autoritati ca au permis aceasta greseala fara sa o corecteze (sau poate chiar cu rea intentie, pe linia desnationalizarii progresive) dar si pe tanarul care evident avea o educatie atat de moderna incat nu mai avea loc sentimentul de apartenenta nationala si implicit patriotismul. Asa ca ii inteleg pe cei care au avut atitudine negativa.

  4. Foarte bune răspunsuri.
    – Că e nevoie de regionalizare , absolut evident.
    DAR în măreață gândire politica românească , aceasta e complementară județelor.
    Adică se realizează regionalizarea menținând și județele. Așa niste tovarăși „patrioți” inventează noi posturi , noi agenții deoarece a comasa județe ( din 5- 7 facem unu singur ) face rău baronilor județeni și întregului aparat de funcții- salarii bugetare.
    Fiind latini , vrem modelul italian. Cu regiuni dar și provincii.
    Doar că la italieni regionalizarea cu menținerea provinciilor ( echivalentul județelor noastre ) a dus doar la noi funcții , noi angajați la stat și umflarea cheltuielilor publice.

    – Dumneavoastră vedeți și explicați bine declinul demografic. Că îl înțeleg și eu. 😀
    Problema va fi raportul plătitori de taxe, contribuții, impozite cu beneficiarii acestor bani.
    Declinul natural + emigrarea masivă + legi cu dedicație privind pensile ( unora) și vârsta lor de pensionare, dau peste cap oricare buget national. Indiferent că e tara dezvoltata, puternica sau subdezvoltată , slabă.
    E deja vizibil în RO. Îndatorarea accelerata a statului a început cu multi ani înainte de pandemie.
    Problema e din banii cui se vor platii dobânzile, ratele de rambursat.
    Se poate ajunge la paradoxul că statul eșuat îndatorat e incapabil să ofere servicii decente , la media europeană?
    Și aici deja am ajuns.
    – Destul de privit sănătatea cu morții ei arsi .
    – Justiția în care pușcăria e doar pentru fraierii fara pile.

    Viitorul sumbru e poate mult mai aproape? Adică deja în prezent? ☹️☹️

    Eu personal vă mulțumesc de articole. Extrem de instructive. Din păcate nu le citesc nici cel numit WOW, Victorie sau Superman . Nici chiriașul temporar „6 case” din Cotroceni.

    • pai cum ar fi sa se desfiinteze comunele si sa fie un singur primar de sector agricol judetean care sa administreze toate satele ?
      administratia judeteana nu e o simpla birocratie, ci are pe inventar, spre exemplu, toate drumurile judetene; cum ar fi ca o administratie regionala cu sediul la Iasi sa completeze indicatoarele rutiere furate sau sa tunda iarba de pe acostamentul unui drum judetean de prin muntii Vrancei ? sau cum ar fi ca un primar dintr-o comuna uitata de lume de prin vestul Bucovinei sa bata drumul pana la Iasi pentru a accesa un sprijin de la Regiune ? pe de alta parte, o echipa de decizie Regionala ar corela proiectele judetene, incat sa nu se termine asfaltul cand treci dintr-un judet in altul, sau ar descongestiona situatii de genul „cartierul Dimitrie Cantemir din municipiul Galati, comuna Vadeni, jud.Braila”

    • Tentația unei slujbe pe viata la stat (degeaba) exista peste tot. Acum vreo 2-3 ani italienii au făcut o comedie superba pe aceasta tema. Se numeste Quo vado? și merita vizionară.

  5. 1. E bine că autorul realizează precaritatea datelor cu care operează. Partea rea că e greu să faci analize bune cu date de intrare proaste.

    2. Regionalizarea e o idee minunată. Județele românești erau mult mai mici în secolul XIX. Nu, știu dacă e adevărat dar am citit că fuseseră dimensionate astfel ca prefectul să poată ajunge oriunde în județul lui cu trăsura într-o zi. Cam tot așa au fost și raioanele comuniștilor. Ei însă au creat o nouă unitate administrativă numită „Regiunea” ce grupa mai multe raioane spre a simplifica administrația centrală. Apoi în 1968 Pingelică a omorât raioanele și regiunile creând din nou județele ce erau de data asta mai mari. dimensionate să ajungă prim secretarul de partid oriunde în județul său cu IMS-ul într-o zi. Ei bine de 53 de ani lucrurile au încremenit acolo la reforma administrativă a Cizmarului.

    Prin 2010 Băsescu a venit cu ideea regionalizării, pe de o parte pentru a simplifica administrația țării și pe de altă parte pentru a mai rări administrația locală controlată de inamicii său de moarte din PSD. pentru scurt timp PSD-ula preluat ideea încercând doar crearea a încă unei pături de birocrați peste ăia existenți, dar așa cum remarca autorul a renunțat rapid. Bugetărimea a simțit la rândul ei pericolul și a reușit îngroparea fără mari probleme a ideii, care azi e cu desăvârșire moartă.

    Marea problemă a regionalizării e că ea se poate face doar într-un mod dictatorial – ca lorice reformă românească. Cineva impune un proiect, are sângele în instalație să-l ducă la capăt și capacitatea de a modifica constituția. Dacă însă se ajunge le „negocieri”, la „dezbateri publice”, la „concursuri de proecte”, sau mai grav la „proiecte de țară”, apoi totul se va încheia cu un fiasco epic. Pe de o parte oștirile de experți (ce n-au lipsit țărisoarei noastre niciodată) vor înfige fiecare să mai planteze fiecare bomba sa cu explozie întârziată. Pe de altă parte jmecherii din administrație vor manevra astfel ca slujbele și procedurile birocraților județeni să rămână neatinse, în schimb vor mai crea o pătură de birocrați și proceduri a nivelul regiunii. Sau altfel spus dacă azi nenorocitul din Salonta care are nevoie de o ștampilă, trebuie să alerge doar până la Oradea, mâine va trebuie să alerge pentru două ștampile și să se căciulească în două locuri: Odată la Oradea și mai apoi și la Cluj :)

    3. Migrația nu are doar efect negative. Ea are și o serie de efecte pozitive ce par a-i scăpa complet autorului:

    3.1 Vin bani în țară. România are o balanță comercială cronic negativă de 3 decenii și cu toate astea datoria sa publică e printre cele mai mici din UE ca % din PIB. Asta din cauză că emigranții trimit și cheltuie sume importante în România.

    3.2 Imensa presiune socială din zonele sărace ale țării (și nu numai) a dispărut. Dacă nu exista supapa emigrării se ajunge la haiducie și răscoale ca-n evul mediu. Așa Dorelul din Buhuși are destui bani să-și ia haine de carnaval ca să fie la modă, să-și dea cu briantină prin păr, să-și aducă un Audi cu milionul de km din Italia, pe care doar vopseaua îl mai ține să nu se facă bucăți, și iată că se simte împlinit.

    3.3 Îmbătrânirea populației s-ar putea să ajute România să-și găsească prosperitatea, oricât de paradoxal și absurd ar suna. O bună parte a oamenilor ce lucrează acum în vest se vor întoarce în România la pensie. Ei își vor cheltui acolo pensiile venite din vest. E un fenomen ce s-a produs în țările de emigrație ale deceniilor trecute, precum Italia și Spania. Până prin anii 90 ei erau „românii” de azi ai Europei. Erau plecați cu milioanele la lucru în nordul bogat. România va avea într-adevăr o populație mai mică și mai îmbătrânită dar nu va avea problemele pe care le vor avea țări ca Franța și Germania ale căror cetățeni nu pot primii pensii din alte țări ca românii sau polonezii :)

    Așa ca un fapt amuzant am citit că Yugoslavia lui Miloșevici a supraviețuit în anii 90 tuturor embargourilor imaginabile, pentru că pensiile în mărci germane ale sârbilor ce lucraseră în deceniile anterioare în Germania continuau să vină :)

    4. Cifrele INS sunt clar absurde. 22.1 milioane de oameni cu reședința permanentă în România sunt fără acoperire. Doar în UE și UK se estimează că există undeva între 3 și 5 milioane de români. Din UK avem cifra cea mai precisă de peste 1 milion pentru că au trebuit să se înregistreze după Brexit. Asta ar însemna că numărul românilor e undeva între 25 și 27 de milioane de suflete. La apogeul iepocii de aur cu toate eforturile de creștere a natalității România ajunsese cu chiu cu vai pentru scurt timp al 23 de milioane. De atunci sporul de populație a fost timp de peste trei decenii mereu negativ. E imposibil să fi ajuns deci la minimum 25 de milioane…

    Speranțele autorului în „profesionalismul” și „bună credința” birocrației și primarilor sunt desigur deșarte. Cu toții au interesul să umfle cât mai mult populația localităților/zonelor lor. Mai mulți oameni – bugete mai mari și slujbe mai multe care să rezolve toate „obligațiile”. De aia se ajung la situații absurde cu „comune” în care mai locuiesc doar câțiva bătrâni muribunzi. Nu se strânge nici un leu din taxe locale, dar au pentru aia tot aparatul administrativ local (ce face naveta :)) duduie de activitate + primar iute la mână și drapelul lucind în diagonală peste burdihanu-i ca rotund ca soarele de pe cer…

    • 2…

      Este adevarat .Dar ai uita de plăși (sing plasă) dimensionata ptr mersu cu carul cu boi sau autoopinca ….
      Fiindca o unitate adtiva trebuie sa fie si accesibila …

      Si daca tit p[omernsc de asta .. regionalizarea ar ridica o mica problema : cum facem ? „Bagam” toata adminstratia la regiune – avand parte de agolmeratie plus transportu plus … sau pasatram niveleul judetelor ? Caz in care regiunea ar avea meritiu exlcusiv de a fi sediul unui „voivod” care sa calareasca „baronii judeteni”. Ma rog inca un rand de broeocrati , limuzine si sinecuri

      • Ideea ar fi exact lichidarea administrațiilor județene. Altfel toată chestie lipsită de sens. Principalul beneficiu ar fi tocmai reducerea unei părți importante din administrația statului. Să nu uităm că 83% din veniturile statului se topesc pe plata lefurilor și pensiilor de stat…

        • Mai lasa lozinca si gandeste …..
          „Judetul” ofera niste servicii adtiv-birocratice …. pe care nu le poate oferi comuna, orasul (nu „renteaza”) Ce faci ? Le muti pe toate la capitala regiunii ? Si atunci sa zicem ca esti din Regiunea Sud – Muntenia si locuiesti la Fetesti langa bratul Borcea si ai o dravaela la inspectoratul scolar .. adica sa mergi pana la Ploiesti ?!!!
          Swqau desfiintezi inspoectoratele scolare, santiare samd etc ? Sau dai sarcinile lor unor .. comune care si asa nu prea reeusesc sa isi duca zilele?

          Uf …. Si zici regoini si raioane ? Hm .. in acel moment s-a simplificat birocratia! In loc de 4 niveluri (localitate -raoion- regiune- guvern) numai 3 … plis redus ca raioanele erau nu stou cate …

          Decoi .. luchidezi dar cu ce o inlocuiesti ?!

          • Păi eu zic că se pot înlocui foarte bine structurile desființate prin metoda Bolojan – ăla de de al Oradea. Pe unde a ajuns a zburătăcit bugetărimea. Pe ăia rămași i-a amenințat că-i pune și pe ei pe liber dacă treburile nu se mișcă. Iar bugetarii rămași mai puțini au învățat brusc să să simplifice procedurile ce păreau de neclintit.

            Sigur că lucrurile nu ar merge așa de ușor. Numai că administrația română e oricum proastă și disfuncțională. Măcar vor fi disfuncționali pe bani mai puțini :)

        • sa elimini UAT-urile este echivalent cu a lichida autonomia locala; iar scopul e taman pe dos: sa spargi administratia centrala, ca acolo se doarme in fotolii;
          dar de ce n-am sparge ANAF-ul central in autoritati regionale, iar administrarea lor in teren sa fie distribuita in teritoriu dupa alt criteriu decat al judetelor ? de ex.filiala Tecuci din jud.Galati (la care sa fie arondate comunele din zona) sa fie subordonata la Regionala Vrancea; daca se face si o reforma a digitalizarii, teoria poate deveni practica;
          de fapt regionalizarea deja exista in Ro: Regionale CFR, CNAIR, la companii de utilitati, la Apele Romane si, cred, nu numai; si spre exemplu, DRDP Iasi nu are filiala la Vaslui, ci in schimb are o sectie operativa la Barlad;
          care e diferenta dintre Regionala si sucursale/filiale districte ? pai numai Regionala poate incheia contracte de achizitii de materiale, lucrari si servicii, subunitatile au doar rol operativ si relatie cu publicul

          • la nivel de UAT-uri eu as vedea mai degraba Regionala ca o asociatie, prezidata prin rotatie; cat timp structuraa judetelor ramanane practic intacta, nici nu ar fi nevoie de sedii, arhive, personal si logistica suplimentare

    • Migratia nu are deloc efecte pozitive pentru Romania. Din contra, rascoala taranilor de care pomenesti ar fi scos probabil tara din mlastina. Migratia a fost o varianta excelenta de salvare individuala pentru cei talentati, dar un dezastru absolut pentru tara, cu consecinte cu bataie lunga, pe 30-60 de ani. Supapa emigrationista de ejectare a nemultumitilor a fost benefica doar pentru cleptomanii care ne conduc. Atat.

      • În ce mod ar fi rezolvat răscoala ceva?!

        Marea problemă a schimbării în bine e că ia foarte mult timp. Iar cei ce am plecat am făcut-o pentru că doream să trăim bine atunci când am plecat nu peste câteva decenii…

        Nu văd cum o mare revoltă populară ar fi schimbat ceva în bine.

    • Svejk, mai jos doar doua puncte…
      31. „Asta din cauză că emigranții trimit și cheltuie sume importante în România”…. Cati bani spuneati ca trimit cei 4 milioane de emigranti romani? 3 miliarde euro pe an, respectiv circa 800 Euro /caciula? https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/cati-bani-au-trimis-anul-trecut-in-tara-romanii-plecati-sa-munceasca-in-afara-1216151

      3.3 „O bună parte a oamenilor ce lucrează acum în vest se vor întoarce în România la pensie. Ei își vor cheltui acolo pensiile venite din vest.”….. Tineretului plecat isi aduc asap sotia si copii (ceva firesc). Iar cei care pleaca single isi cladesc o familie direct in strainatate, asa cum este si cazul meu de ex. Personal, chiar nu vad ce m-ar putea determina sa ma mut in Ro la batrenete (un pret mai mic la legume si fructe de sezon nu este un argument convingator;). Dupa 3-4 decenii de integrare, nr celor interesati de politichie romaneasca si programele de televiziune, servicii publice de proasta calitate, etc. este foarte mic. Ideea ca la pensie imi voi parasi familia si copii este complet deplasata, majoritatea vom ramane la casele noastre, cladite aici, in aproprierea copiilor, nepotilor, amicilor, etc

      P.S. spre deosebire de iugoslaviii secolului trecut, milenials si in special Z-enii nu se confrunta cu bariere culturale sau cu probleme de integrare (in vestul continetului, traditiile de odinioara oricum au cam disparut pe fondalul globalizarii, urbanizarii, etc). Cam atat despre lecturile de demagogie si pariurile geniilor carpatine (se repatriaza romanasii cu pensiile grase din vest si cresterea este asigurata). Traiti in trecut, nici nu constientizati cat de depasiti sunteti! Asa cum arata si cifrele de la punctul 3.1, ponderea celor care trimit bani sa isi construiasca ceva in Ro, este probabil sub 10%.

      .

  6. Sunt pesimist, daca e vorba de reforme pe care toata lumea chipurile le doreste, dar:
    „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
    Nemuritorul Caragiale, ne-a zugravit asa de bine (poate ca imputinarea asta va „revizui” ceva din naravuri?!)

  7. Stimate Svejk se vede ca nu ati lucrat pe domeniul statisticii si demografiei.1 Datele nu sunt precare ci incomplete. 2.Reforma administrativa se poate face mai repede daca exista vointa politica. Daca raman judetele sa se aleaga ori prefecturi ori consilii judetene, caci se suprapun de multe ori. 3. Migratia are mai mult efecte negative. Se aduc bani in tara dar acestea nu creaza locuri de munca.4. Migratia nu reduce saracia decat punctual in famiile respective, in rest comunitatile raman tot sarace. Banii nu sunt investitii in afaceri si firme ci in case, masini, bijuterii,etc.5. Putini pensionari se mai intorc inapoi in Ro, serviciile sociale si de sanatate sunt proaste. Doar cei cu rude mai numeroase se mai intorc.In tarile din vest, exista servicii sociale cu mult mai bune. Va invit sa va petreceti senectutea in un azil obisnuit din tara, sa vedeti cum este realitatea.6. Datele statistice generale se aduc la zi prin recensaminte bine orgsnizate si bine platite pentru cei care fac teren in fiecare catun. Asa ca, va recomand sa faceti afirmatii pe domeniile profesionale pe care le stiti f.bine, in rest sunt idei inepte.

    • Exista vre-o diferenta intre precar si incoplet daca rezultatul este prost ? acesta conteaza si nimic altceva apropo de date si digitalizare, va dati seama pe ce bomba cu ceas traim ? sunt convins datele noastre personale cu care astazi se opereaza sunt la fel de incomplete si inexacte insa produc efecte extrem de neplacute, cei care au probleme cu fiscul stiu foarte bine despre ce poate fi vorba.

      • Precar in Dex inseamna lucru subred, lipsit de trainicie. Ori datele statistice nu sunt subrede ci pe alocuri insuficiente. Dupa aderare, Ro aplica si regulile Eurostat in materie de statistica. Multi literati mai sunt pe Contributors !!

    • 1. Așa cum spune d-l Alin mi sus nu sesizez diferența dintre „precar” și „incomplet”
      în acest context.

      2. Aia cu voința politică e spumoasă. Vorba unui amic: „Dacă există voință politică statul îmi dă câteva zeci de milioane și nu mă mai plâng de nimic.:)”

      3. Greșiți. Fiecare om care produce sau care CUMPĂRĂ ceva (fără primi bani de la stat) creează valoare și câteva locuri de muncă. Deci banii veniți de la cei emigrați creează chiar foarte mult șocuri de muncă. Economia României ar fi mult mai prăpădită fără ei.

      4. Ăsta e un semn mare de întrebare. Oamenii calificați care fac munci bine plătite în vest nu sunt tentați să se întoarcă. Însă grosul emigrației e format din omeni ce fac munci mai puțin bine plătite. Aceștia de regulă nu investesc banii lor în proprietăți în vest, pe care nu și le permit, ci în proprietăți în România. Ei se vor întoarce. Și oricum banii investiți în ceea ce cumpără ei în România au produs deja foarte multă valoare. Nu e nimic nou și surprinzător. E exact ceea cu au făcut oamenii din restul țărilor de emigrație precum Italia și Spania până prin anii 80 sau 90. În ce privește centre de îngrijire pentru bătrâni vor apărea altele mult mai bune pe măsură ce va exista clientelă pentru ele. E exact ceea ce se întâmplă azi cu clinicile medicale private. Acum 20 de ani părea imposibil să existe vreodată servicii medicale decente în România. Odată ce au apărut banii au apărut și ele.

      6. Serios?! Și atunci de ce datele recensământului din 2011 sunt atât de departe de realitate? Și ăla a fost bine organizat și plătit. Problema lui ca și acelui din 2021 a fost că a depins de autoritățile locale ce au nevoie de cât mai muli locuitori pentru motivele pe care le-am detaliat în postarea mea. Încercați să reveniți cu picioarele pe pământ…

  8. La punctul 4 nu as conta pe „spiritul civic”… Romanii plecati nu au facut-o din dragoste pentru statul roman, si puteti fi sigur ca una din grijile lor e sa zboare bine sub radarul administratiei responsabila in parte de alungarea lor din tara.

  9. Dle Svejk, sti ramas la stadiul ca nu mai aparent sunteti cu picioarele pe pamant, in rest aveti capul in nori! Banii celor plecati au fost buni in a cumpara mai multe bunuri si servicii dar nu a face productie si exporturi. Dovada ca 1/4 din populatie se afla la nivel ridicat de saracie. Cunosc bine domeniul statisticii si stiu ca mai avem de lucru, mai ales la o noua lege pe acest domeniu.

    • Bunurile și serviciile produse de orice în afară de banii de la buget generează creștere economică + alte locuri de muncă. Faptul că omul câștigă banii în Italia sau îi produce la Cugir e irelevant. Contează să-i cheltuie în România. Asta creează și susține locuri de muncă în servicii și producție.

      România era în 1990 la un nivel de sărăcie lucie. Venitul mediu în termeni reali era de $30/lună. În banii azi de azi, considerând inflația, etc. ar fi vreo 230RON-250RON. Adică o sărăcie bestială în care trăiau 98%-99% din români. Prin 2000 venitul mediu ajunsese pe la $120/lună ceea ce înseamnă azi sub 1000RON. În continuare cam 65%-75% din români trăiau în sărăcie acută. În 2021 leafa medie a evoluat la 5400 RON și undeva pe la 25% din români mai trăiesc în sărăcie. Eu zic că evoluția în 30 de ani e semnificativă. Cu nimic mai prejos ca cea a Italiei în cei 35 de ani dintre 1945 și 1980…

  10. Cu regret dar aveti o gandire simplista. Va luati informatiile din media care de multe ori nu reflecta realitatea, adevarul si este aservita partinic. Dv.nu ati realizat nicio ansliza sociologica si vreti sa aveti ultimul cuvant. Poate la dv.in SUA. Problema nu este ca se cheltuie ci pe faptul ca aceste bunuri. 80% provin din import, iar serviciile sunt deficitare. Salariul mediu pe economie brut este 5400 dar net este mai mic. PIB-ul a devenit un indicator irelevant, ci valoros este cel care arata puterea de cumparare in Ro.
    Dv.aveti impresia ca le stiti pe toate si suferiti de autosuficienta. Va recomand sa cititi lucrarea „Tendinte sociale” ale Institutului Nstional de Statistica. Veti vedea ca evolutia in 30 de ani putea sa fie mai buna si nu este nicidecum semnificativa, decat in imaginatia dv.

    • Dacă am o gândire simplistă e bine. Periculoși sunt ăia cu gândirea îmbârligată :)

      E adevărat că nu am realizat o analiză sociologică. E ceva la care nu mă pricep. poate realizați dumneavoastră una, ca să nu mai am eu ultimul cuvânt.

      Mă tem că dumneavoastră nu înțelegeți niște noțiuni economice de bază. Importul și exportul sunt desigur importante dar ceea ce contează mai mult e valoare creată în economie. În 1989 România numai importa practic niciun fel de bunuri de consum și avea o balanță comercială puternic pozitivă. Însă românii trăiau mai rău ca vitele. Oamenii se sfâșiau la cozi pentru o sticlă de lapte, pentru o coptă de porc sau niște cartofi putrezi. Speranța de viață a românului scăzuse în ultimul cincinal comunist sub 60 de ani – era cea mai scăzută din Europa și cam cap-n Africa. De atunci a crescut cu aproape 20 de ani.

      Cei 5400 de lei de azi sunt întra-devăr impozabili, dar impozabili erau și ăia 3000 de lei (valorând 250 de RON azi) de la sfârșitul comunismului. Și nu se găsea NIMIC de luat cu ei. Azi românul își poate lua o Dacia din 8 lefuri medii pe economie. Iar Dacia de azi e o mașină ce se vinde peste tot în lume. Deci calitate și performanțe rezonabile În 1989 Dacia era o ruină demodată, de o calitate execrabilă ce se mai vindea doar în lumea a III-a la preț de dumping. Însă chiar și pentru aia românul trebuia să stea la coadă 4-5 ani și-l costa 30 de salarii medii plătite în avans.

      Azi milioane de români își permit să meargă în vacanțe cam oriunde în lume. În 1989 așa ceva ar fi fost de neimaginat.

      Nu în ultimul rând în ultima decadă a comunismului sute de mii de români și-au riscat viețile ca să scape din România comunistă. Grănicerii trăgeau în plin ca să scape de comunism. Azi oricine poate pleca unde vrea și cu toate astea n-am auzit să plece cineva prin Bielorusia, Transnistria sau Coreea de Nord ca să se mai bucure un pic de comunism. Nici măcar dumneavoastră :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro