vineri, februarie 14, 2025

Prejudicierea bugetelor locale și instituțiile capturate. Studiu de caz: Cluj-Napoca

Modul de formare, administrare și întrebuinţare a resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale este controlat de Curtea de Conturi a României. Între anii 2013 – 2022, Camera de Conturi a județului Cluj a controlat 422 de situații financiare raportate de comunele, orașele și municipiile din județul Cluj. Misiunile de audit financiar au evidențiat o serie de abateri și nereguli, care au condus la nerealizarea unor venituri proprii semnificative.

Camera de Conturi a județului Cluj a întocmit Rapoarte anuale pe care le-a transmis primarilor comunelor, orașelor și municipiilor din județul Cluj[1]. Din conținutul acestor documente rezultă că, în fiecare an, prejudiciile produse bugetelor locale au fost determinate în special de nerespectarea legislației privind achiziţiile publice, efectuarea unor plăți pentru lucrări neexecutate sau pentru bunuri și servicii în lipsa unor documente justificative. Prejudiciile au fost cauzate și de superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activități deficitare ale diriginţilor de şantier angajaţi de primari pentru avizarea realității executării lucrărilor conform proiectelor. Controlul din partea primarilor asupra activităţii acestora a lipsit, primarii nu s-au îndreptat împotriva acestor specialişti în cazul confirmării unor situaţii de lucrări nereale.

Concluziile Camerei de Conturi a județului Cluj au fost aceleași în urma tuturor acestor misiuni de audit financiar: abaterile de la legalitate sunt cauzate delipsa de preocupare a primarilor în ceea ce priveşte încasarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, iar multe abateri au caracter de repetabilitate.

În cazul municipiului Cluj-Napoca, valoarea totală a abaterilor de la legalitate și a prejudiciilor constatate între anii 2013 – 2022 se ridică la suma de 1.134.933 mii lei. Pentru o bună apreciere a acestei sume, în lista obiectivelor de investiții stabilite de Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2024 este inclusă construcția unei creșe, la costul de 30.116 mii lei.

-mii lei-

Unele dintre cele mai semnificative prejudicii aduse bugetului local al municipiului Cluj-Napoca au fost următoarele.

1. În 2013, Primăria Cluj-Napoca nu a stabilit și nu a încasat impozitul pe clădiri, datorat de către SC Grand Hotel SRL Cluj-Napoca, în sumă de 3.197 mii lei, deși a eliberat acordul de funcţionare a hotelului de cinci stele.

2. În 2014, Primăria Cluj-Napoca a efectuat plăţi nelegale în sumă de 134 mii lei către Elin GmbH & Co Austria Sucursala Cluj-Napoca, pentru lucrări neexecutate la obiectivul de investiţii „Modernizare și extindere iluminat public”.

3. În 2015, municipiul Cluj-Napoca a acordat nelegal finanțări nerambursabile mai multor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 5.644 mii lei, astfel.

 – Federația SHARE Cluj-Napoca, pentru care a fost acordată nelegal suma de 3.402
mii lei, în vederea realizării proiectelor „Rezervarea artiștilor internaționali pentru programul 2015” și „Tineret@Cluj-Napoca 2015”, ponderea activităților desfășurate constând în organizarea de festivaluri și concerte, precum Festivalul UNTOLD

– Asociația Film și Cultură Urbană – Festivalul internațional de film Transilvania și
Colours of Cluj Festival,plăți nelegale în sumă de 1.023 mii lei

 – Consorțiul Studenților din România, suma de 214 mii lei, pentru Transilvania
Music Event și Festivalul Internațional de Stand Up Comedy

– Asociația Student Plus – „TiMAF – Transylvania Internațional Music and Arts
Festival”, suma de 180 mii lei

 – Fundația Armonia, pentru proiectul Berăria Culturală & Show Factory,suma de
120 mii lei

 – Asociația Plai Cluj-Napoca,  Asociația Studenților Arhitecți, Asociația Young
Team, Asociația Inventeam, Asociația Leaders Alliance, suma de 545 mii lei

 – Eparhia Reformată din Ardeal, suma de 160 mii lei pentru renovarea clădirii din
Piața Mihai Viteazu, nr. 1, clădire cu destinație economică care generează profit.

4. În anul 2016,  Primăria Cluj-Napoca a decontat cheltuieli privind serviciile de dezinsecție și deratizare, mai mari decât cele reale datorate, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 14.043 mii lei.

5. În 2018, a efectuat plăți de 1.329 mii lei către SC TCI Contractor General SA Cluj-Napoca, fără a fi prezentate documente justificative care să certifice execuția lucrărilor.

Camera de Conturi a județului Cluj a constatat pe parcursul acestor misiuni de audit o lipsă de intervenție a tuturor consiliilor locale și a formulat, an de an, aceleași recomandări: cheltuielile publice să fie realizate cu respectarea legii și întreprinderea tuturor măsurilor legale pentru recuperarea integrală a prejudiciilor.

Potrivit legii, dacă Rapoartele de audit consemnează producerea unor prejudicii, primarii au obligaţia să dispună măsuri pentru recuperarea acestora, în caz contrar Curtea de Conturi poate bloca fondurile unităților administrativ-teritoriale. Nerecuperarea prejudiciilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă, iar Curtea de Conturi are obligația să ceară suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii. De asemenea, Curtea de Conturi poate sesiza organele de urmărire penală dacă a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii.

Cu toate aceste competențe conferite de lege, în perioada 2013-2022 Camera de Conturi a județului Cluj nu a aplicat nici o sancțiune contravențională, nu a blocat fonduri bugetare și nu a sesizat organele de urmărire penală. În urma celor zece acțiuni de audit, Camera de Conturi s-a limitat la sancționarea verbală cu „avertisment” a primarilor unităților administrativ-teritoriale auditate.

Cum se explică măsurile blânde luate de autoritatea publică obligată să respecte principiile de independenţă și să ia decizii ţinând seama de interesul public?

Potrivit legii, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, pentru un mandat de 9 ani. Pentru a fi numiți consilieri de conturi, persoanele propuse trebuie să fie absolvente de studii superioare economice sau juridice și să aibă o „pregătire profesională temeinică” [2].  În anul 2017, Parlamentul a modificat legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi pentru a permite și persoanelor cu studii inginerești să devină consilieri de conturi.

Cine sunt azi fericiții consilieri de conturi, care după încheierea mandatului vor beneficia și de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi?

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, este jurist, a absolvit la vârsta de 28 de ani Universitatea Nicolae Titulescu, a fost registrator de carte funciară și a fost numit la propunerea personală a lui Liviu Dragnea.
Lucian Heiuș, vicepreședinte al Curții de Conturi, este inginer metalurg și a fost președinte al ANAF și deputat PNL.
Ion Mocioalcă, vicepreședinte al Curții de Conturi, este inginer geolog și a fost deputat PSD.
Lucian Vlădescu, este avocat și a fost propus de PSD.
Camelia Pricopie, a fost chimist la SRI și economist la BNR, a fost propusă de PSD.
Florin Tunaru, este economist, a absolvit la vârsta de 33 de ani ASE București, a fost funcționar la Consiliul Județean Teleorman condus de Liviu Dragnea.
Enikő Lacziko, este jurist, a fost președinta Departamentului pentru Relații Interetnice și consiliera personală a președintelui UDMR Hunor Kelemen.
Aurel Dumitru, economist, a fost comisar la Garda Financiară Vrancea, a fost propus de PSD.
Ștefania Ferencz, este jurist, absolventă a Universității Nicolae Titulescu, a fost șefa de cabinet a lui Emil Boc, propusă de PNL.
Claudia Boghicevici, este economist și a fost deputat PNL.
Aurelian Bădulescu, este avocat, a fost viceprimar al municipiului București, a fost propus de PSD.
Sorin Lazăr, este inginer și a fost deputat PSD.
Csongor Dezső, este jurist, absolvent al Universității Hyperion și a fost consilier județean UDMR Covasna.
Carmen Drăgan, a fost Director în cadrul Administrației Prezidențiale.
Ion Călin, este economist și a fost deputat PSD.
Adrian Popa, este economist și fost consultant bancar, propus de USR.
Bogdan Stan, este economist și a fost președinte al ANAF.
Mirela Călugăreanu, este economist și a fost președinte al ANAF.

Așadar, cu unele excepții, consilierii de conturi sunt aleși din rândul oamenilor politici pentru a  exercita controlul asupra primarilor în modul de formare, administrare și întrebuinţare a bugetelor locale, Curtea de Conturi a României devenind astfel captivă grupurilor de interese politice.

Potrivit legii, competența sesizării organelor de urmărire penală, în urma constatării unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii, revine plenului Curții de Conturi, așadar reprezentanților partidelor politice. În perioada 2019-2022, Curtea de Conturi a României a sesizat organele de cercetare penală în cazul a 147 de unități administrativ-teritoriale, din care, în proporție majoritară, în număr de 120, au fost doar comune[3], ceea ce demonstrează caracterul ei de instituție politico-financiară. Similaritatea cu rolul Curții Superioare de Control Financiar din perioada comunistă, care exercita controlul financiar asupra activităţii organelor de stat este evidentă: „Curtea Superioară de Control Financiar urmăreşte respectarea hotărârilor de partid şi de stat în domeniul financiar”[4].

Propunere de lege ferenda

Scoaterea Curții de Conturi a României de sub influența partidelor politice.

Modificarea legii în sensul în care consilierii de conturi să fie selectați și recrutați din rândul specialiștilor cu experiență în management financiar-contabil sau control financiar, neutri din punct de vedere politic, în urma unui concurs sau examen.


[1] https://www.curteadeconturi.ro/rapoarte-audit/raporte-privind-finantele-locale

[2] Lege nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

[3] https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/situatia-sesizarilor-organelor-de-urmarire-penala

[4] Legea nr. 2 din 28 martie 1973, Buletinul Oficial nr. 44 din 30 martie 1973.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Prin urmare, Curtea de Conturi este in culpa si trebuie pedepsita conform legilor.
    Daca nu pornesti actiuni represive impotriva celor ce incalca legea, esti complice!
    Sau ei sunt deasupra legilor?

    • Exact! Prin ceea ce face ( de fapt, prin ceea ce nu face ), curtea de conturi se face vinovata de „neglijenta in serviciu” si de ” complicitate la abuz in serviciu si la neglijenta in serviciu, avand drept consecinta prejudicierea bugetelor locale”. Care bugete locale isi acopera deficitul prin alocari suspecte din bugetul de stat din „fondurile la dispozitia primului ministru” sau prin rectificari bugetare.

      De-aia in Romania nu exista legea raspunderii ministeriale, pentru ca membrii guvernului sa nu raspunda penal pentru actiunile lor, situate deseori deasupra legii.

      Greu de rezolvat problema, pentru ca natia romana, majoritar compusa din cretini si hoti, din pomanagii si prostovani, din complici la furt si la evaziune, aloca majoritatea voturilor, de 35 de ani incoace, exact catre cei datorita carora tara este jefuita in fiecare minut.

  2. Felicitari autorului pentru cele prezentate. Din pacate, aceste aspecte se regasesc in toate judetele tarii, primarii urbane si rurale cu trepte diferite. Toate arata coruptie si trafic de influenta. Curtea de Conturi ar trebui sa fie o formula de expertiza independenta si f.profesionista. Politizarea ei excesiva sustine marea coruptie. Rapoartele CdeC cu acte doveditoare ar trebui sa ajunga direct in justitie, la DNA si ANI. Prin coruptie, Ro pierde anual din bugetele publice intre 40- 45 miliarde euro, adica 15% din PIB (sursa: Liceanu St-.” Romania 20 ani de hotie, studiu de caz”, Editura Humanitas, 2024) Guvernantii si politicienii de doua parale ale natiei stiu si nu fac nimic decat aplica alte noi taxe si impozite mediului privat si natiunii.

    • Asa este, Agora ! 99% dintre primarii din Romania sunt corupti! Si ceea ce e cel mai grav este ca aceste specimene isi doresc sa fie primari exact din dorinta de a castga material prin orice mijloace, in general ilegale, nu vad altceva decat imbogatire rapida si avantaje pentru ei, familiile lor si clicile de sustinatori. Bineinteles ca o parte din sumele insusite ilegal merg catre sustinatorii cu functii inalte la partid si, atunci cand furtisagurile sunt prea mari si prea vizibile, merg si catre procurori si judecatori, care nu sunt satui de uriasele sume pe care le incaseaza ca salarii ( ca recompensa pentru faptul ca trebuie sa fie corupti) si isi intregesc veniturile spaguind fiecare infractor care beneficiaza in mod ilegal de NUP, prescriere, etc

      Eu tind sa cred ca doar glontul patriei sau scaunul electric mai pot vindeca apetenta pentru coruptie si furt a unor marcanti membri ai natiei! Rusinea cea mare este insa complicitatea acelei mari mase de votanti care asigura continuitate acestei vaste structri de coruptie generalizata.

  3. În România, dar și în țările mai democratice din Europa, dar și în SUA, cele mai mari furăciuni se fac în administrațiile locale. Se închid ochii la activitățile afacerilor derulate de Primării și Consiliile locale și județene conform principiului autonomiei locale. Partidele politice ca PSD, PNL, UDMR care au împreună aprox. 90% din numărul administrațiilor locale sunt și cele aflate la guvernare și care sifonează bani de la bugetul de stat prin aceste consilii locale. Instituțiile-ANAF, Curtea de Conturi, Poliția- evită controalele tocmai pentru a nu irita coalițiile politice guvernamentale. Tot aici intră Asociațiile de Proprietari care nu sunt controlate niciodată și unde este o mafie de nedescris….
    Articolul are măcar meritul că devoalează puțin mafia din consiliile locale și județene, dar asta nu rezolvă nimic. De fapt, nu se poate face nimic, în democrație administrațiile locale au dreptul să fure în numele autonomiei locale, adică în numele poporului….

  4. „Potrivit legii, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, pentru un mandat de 9 ani.”
    deci nu sunt independenti, fie ca sunt sau nu inregimentati politic, ci sunt ca niste procurori care pot dispune „condamnari” fara proces: cum ar fi daca toate acele aparente prejudiciii, stabilite in mod subiectiv, ar fi mai intai trimise intr-o instanta civila obiectiva, fara discriminare ? sau mai intai blocam si falimentam discretionar si apoi admitem in instanta eventuale contestatii ?

    • Studiu de caz 1: ref.”documente justificative”
      legislatia opereaza cu notiuni vagi, abstracte si subiective precum „documente justificative”, „abuz in serviciu” etc; plata unor lucrari se face in baza unui contract, documentul de confirmare fiind o situatie de lucrari semnata de primar; pana la Receptie orice plata este interimara si poate suferi corectii, motiv pentru care prejudiciul se poate constata doar dupa Receptie, pana atunci un audit poate eventual sa propuna coectii; Primarul poate sa semneze singur Situatia sau dupa ce in prealabil au mai semnat proprii sai consultanti interni sau externi, pe diverse procese verbale de masuratori si teste calitative; dar 5 semnaturi nu valoreaza mai mult decat 4, 3, 2 sau doar una singura – cea a reprezentantului beneficiarului in cadrul contractului; un biblioraft in spate nu confirma mai mult decat decat semnatura primarului sau PV de Receptie semnat inclusiv de catre ISC;
      daca esti un expert auditor, e descalificant sa pretinzi ca lipsesc „documente justificative”; de ex. ce document justificativ confirma stricta autenticitate a cantitatilor unei masuratori sau rezultatul unor teste ? daca esti expert, poti pretinde ca exista un prejudiciu daca propriile masuratori si teste infirma ce a semnat primarul; adica daca esti Expert (cu E mare) ai datoria sa faci tocmai propria ta expertiza sau dupa caz sa comanzi o contraexpertiza la un tert expert neutru; desigur ca unele expertize se pot face chiar si vizual in teren, caz in care tot nu are sens sa invoci „lipsa documente justificative”; si chiar in cazul unor eventuale neconformitati, nu rezulta automat un prejudiciu, ci intervin clauzele privind remedierile in perioada de garantie si dupa caz posibilitatea de a executa contul de garantie bancara la dispozitia Beneficiarului, a carui valoare se lichideaza in favoarea Contractantului abia la Receptia finala, confirmata si ea de ISC;
      Studiu de caz 2: sume forfetare
      un raport de audit al CC a fost motiv de reziliere a contractului Bechtel pentru ca impiedica Beneficiarul sa achite Contractantului circa 1mil.USD pentru Organizare de santier; OS are capitol separat in devizul general tocmai pentru ca e suma forfetara si asa e in toata lumea, conform FIDIC; e firesc sa fie asa, ca beneficiarul efectiv al OS este insusi Contractantul, iar cheltuielile sunt atat de variate si imprevizibile ca nu pot fi cuantificate printr-un deviz cu sute sau mii de articole cu cantitati si preturi unitare ferme, in faza de ofertare, inainte de semnarea contractului; un astfel de deviz ar depasi documentatia lucrarilor de baza si ar trebui revizuit in permanenta, ceea ce ar denatura principiul liberei concurente, fermitatea si previzibilitatea contractului; conform FIDIC, in lipsa unor eventuale clauze specifice, OS s-ar deconta ca suma forfetara, fie proportional cu progresul lucrarilor de baza, fie in procente predefinite, de ex.40% la infiintare + 20% la desfiintare + restul in rate lunare; ei bine, expertii CC au instituit cu de la sine putere o regula proprie, pretinzand deviz de OS, ca altfel chipurile nu s-ar putea confirma „justificarea” platilor; ceea ce e o aberatie: antreprenorii patiti acum au grija sa distribuie costurile estimate pentru OS in preturilr unitare; aceasta aberatie mai naste o alta aberatie: cantitati pentru OS prevazute de proiectant in caietul de sarcini, ca si cum proiectantul ar sti ce necesitati ar avea fiecare antreprenor pentru propria OS; per ansamblu, singurul eefect este tocmai denaturarea liberei concurente, nu prevenirea prejudiciului; pai nu cumva prejudiciul ar trebui sa fie tocmai ceea ce se abate de la libera concurenta ? am zis „libera concurenta” ? scuzati, am uitat ca functionarii de la stat n-au de unde sa stie ce e aia, ca la ei nu se aplica asa ceva…

    • per ansamblu, vanarea de prejudicii, pe langa distorsiunile politice conduc la distorsiuni ale concurentei creaza un imens prejudiciu birocratic, prin cresterea cheltuielilor birocratice la Beneficiar (necesar suplimentar de personal si de servicii de consultanta), la antreprenor (volum imens de munca si terte cheltuieli pentru „documente justificative”) si in final la buget, atat prin crestere cheltuielilor de personal si logistica, dar mai ales prin cresterea preturilor lucrarilor ca urmare a cresterii costurilor birocratice la antreprenor; la fonduri europene mai apare o cheltuiala suplimentara cu propria birocratie, care se suprapune peste cea initiala (ca si expertii astia sunt experti in reverificarea de „documente justificative”);
      ar fi mult mai ieftin (si chiar mai sigur, ca documentele mai pot si sa minta) sa se efectueze contraexpertize reale direct in teren si in laborator;

  5. Propunere de lege :
    1. Scoaterea Curții de Conturi a României de sub influența partidelor politice.
    Rog sa se mai adauge:
    2. Scoaterea Curtii Constitutionale a României de sub influența partidelor politice.
    Membrii acestor institutii esentiale pentru Romania sa fie selectati in urma unui concurs cu probe eliminatorii: limba romana si limba engleza. Comisia de examene sa fie formata din specialisti recunoscuti pe plan mondial in aceste domenii. Avem? Da, dar nu ii stie mai nimeni.
    Astfel personaje sinistre ca Marian Enache, sau insi mediocrii care n-au fact nimic in meseria lor ca inginer metalurg,inginer geolog, chimisti SRI sa nu mai reprezinte statul la cel mai inalt nivel.

    • Curtea de Conturi este una din cele mai retrograde institutii (de forta…) din tara.
      impanata cu pile si incompetenti pervers de bine platiti, trimisa cu dedicatie la adversari politici si emana rapoarte stupide pe banda rulanta.
      da, se fura in tara si la insitutiile/companiile de stat, insa metoda si, mai ales spiritul, controalelor este aproape interlop

      • Acolo Directorii sunt clasificati dupa nr de amante p care-l au.😎
        Partidul le-a inlesnit accesul la Curtea cu Amante!😯

  6. „Asociația Film și Cultură Urbană – Festivalul internațional de film Transilvania și
    Colours of Cluj Festival,plăți nelegale în sumă de 1.023 mii lei” de unde cuvântul „plăti nelegale” pentru că dacă e din raportul curții de conturi atunci de ce nu se auto sesizează procuratura, DNA, etc ?
    Sau „plăți nelegale” este o presupunere a autorului și defapt Boc s-a acoperit cu vreo HCL pentru bani aceia ?

    Oricum faptul că toate sumele sunt în mii lei face totul să pară o nimica toată dar e vorba de peste un miliard de lei în total doar la Cluj-Napoca

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Györke Zoltán
Györke Zoltán
Györke Zoltán, doctor în istoria administrației, înalt funcționar public

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro