luni, ianuarie 18, 2021

Premierul Mihai Tudose a fost secerat de molima din PSD

Cred că nimic nu sintetizează mai elocvent situația absurdă în care se situează din ianuarie 2017, adică de la preluarea guvernării, și până în ianuarie 2018 PSD decât fraza rostită, înainte de a intra în ședința CEX de ieri, de inenarabilul ministru al Agriculturii, dl. Petre Daea. Insul comparat adesea cu celebrul Zăroni a meditat cu voce tare și a spus: “Ce frumos ninge! Zăpadă pe culturi !”
Dl. Daea observa, de fapt, că din orice alt punct de vedere decât din acela legat strict de modul în care se comportă PSD, țara traversează o perioadă cât se poate de favorabilă. Slavă Domnului, vremea a fost prielnică, nu am avut parte de secete ori de inundații cumplite. Nu s-au înregistrat nici un fel de alte catastrofe naturale care să tulbure grav evoluția țării. Opoziția e pe mai departe slabă și nu se prea putea (din păcate, nici nu se poate), lua nici la întrecere, nici la trântă cu cel mai mare partid al țării. Președintele Iohannis a contestat, e drept, în ultimele săptămâni, la Curtea Constituțională o seamă de legi adoptate de Parlament sau de ordonanțe de urgență emise de guvernul condus de dl. Mihai Tudose, dar s-a abținut de la gesturi spectaculoase de natură să pună într-o situație defavorabilă guvernarea.
Și cu toate acestea, țara nu parcurge nicidecum o perioadă fastă, iar culturile nu rodesc. La figurat, firește.
Nu am avut parte din ianuarie 2017 încoace decât de o succesiune de aberații legislative, multe dintre ele adoptate în favoarea și pentru a i se face pe plac unui singur om temător de pușcărie și cum nu se poate mai avid de putere, de o tot mai evidentă incoerență a zicerilor și faptelor la nivelul guvernării, de lupte interne, de situații explozive în sânul PSD, de incapacitatea lui cronică de a guverna, de uitarea ori de abandonarea promisiunilor din campania electorală că li se va face viața românilor un pic mai bună.
Ajunge să vrei să faci un plin de benzină la pompă, să te duci să îți faci aprovizionarea zilnică, să dorești să plătești facturile la utilități sau la telefonia mobilă exprimate în lei , dar calculate în funcție de rata cursului de schimb euro-leu și realizezi că ceea ce se întâmplă în România nu e deloc bine. Și toate acestea deoarece PSD nu a făcut din ianuarie 2017 până în ianuarie 2018 decât să își amplifice anomia, bătându-și joc de cele peste 3 milioane de voturi care l-au adus la guvernare.
Nu “problema Carmen Dan”, la urma urmei una minoră, doamna Dan nefiind decât o piesă din angrenajul ce îl menține la putere pe președintele partidului, dl. Liviu Dragnea, a generat scandalul care a zguduit partidul în ultima săptămână. Ci incapacitatea tuturor liderilor PSD de a înțelege specificitățile unei autentice vieți democratice. Avem de-a face cu convingerea fermă a șefimii PSD că acesta s-ar confunda cu Statul. Pentru mulți dintre șefi, Statul este Liviu Dragnea Drept pentru care orice le-ar fi permis. Și lui Dragnea, și pesediștilor. Chiar blocarea periodică a țării pentru a se mai consuma un episod din lupta pentru putere ce se dă în interiorul partidului.
Ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână printre fruntașii social-democraților români și mai ales ieri cu ocazia ședinței CEX nu a fost decât o parodie proastă a piesei shakespeariene Julius Caesar. Amestecată cu o parodie la fel de neizbutită a piesei lui Giraudoux, Război cu Troia nu se face. Am avut de toate. Conspirații, jurăminte scrise de fidelitate, luate probabil la înghesuială, precum cele solicitate de dl. Dragnea, discursuri, monoloage (prost și cel prim-ministrului Mihai Tudose, proastă și ieșirea publică de joi seară a d-nei ministru Carmen Dan),promisiuni de reconciliere, declarații în conformitate cu care nu ar exista, în realitate, nici un motiv de dispută, invocarea condiției de oameni de onoare (vă amintiți, desigur, discursul lui Marc Antoniu, acela care figurează în mai toate manualele de retorică în care e vorba despre oamenii de onoare, discurs din sus-menționata piesă shakespeareană) a celor ce dețin funcții-cheie în partid ori învestiți în ele prin voința partidului. Mai exact a d-lui Liviu Dragnea.
La urma urmei, ceea ce s-a întâmplat în zilele din urmă și climaxul de luni seară nu au reprezentat decât continuarea operațiunii de deconstrucție ce definește atât partidul cât și fruntașii acestuia de un an încoace. O deconstrucție precum o molimă. Că de molimă este vorba o arată faptul că, de data asta, ALDE a preferat expectativa, dl. Teodor Meleșcanu invocând condiția de partid junior a formațiunii politice conduse de dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Molima l-a secerat ieri seară pe dl. Mihai Tudose.
Dacă președintele Iohannis își va încălca promisiunea și va accepta nominalizarea unui nou premier tot de la PSD (dacă nu îl va accepta există riscul suspendării despre care a vorbit clar luni seară la TVR d-na Lia Olguța Vasilescu) nu ne rămâne decât să așteptăm să vedem cine va fi viitorul decapitat de aici în șase luni.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Citiți în cheia greșită. Pur și simplu nu au noțiuni de democrație. Statutul lor e ăsta: 1) să faci bani; 2) să rămâi la putere. Dragnea i-a mai adăugat ceva: 3) să nu intri la închisoare; 4) să faci legi astfel încât să nu intri la închisoare. Restul e tăcere în Partidul Slugilor lui Dragnea.

  2. Mai glumind, mai in serios, eu cred ca Tudose era imun la „molima PSD”.
    Doar este de-al lor si dintre ei.
    La fel ca Grindeanu, ametiti de mirajul puterii, a dat de un vinticel aducator de alt virus si a sucombat.
    Amindoi niste neica nimeni scosi la inaintare.
    Acum, dupa parerea mea si o expresie din sport, mingea e in terenul lui Iohannis.
    Pina acum a avut destule rateuri, poate va marca in fosta proprie poarta.
    Va fi un autogol de povestit nepotilor.

  3. De guverne, premieri, miniștri nu ducem lipsă. O fi actualul guvern de penali penibil, incompetent și dezastruos pentru statul de drept, concurența nu se arată. Cred că e vorba de concurență, de un adversar politic și în nici un caz de un „dusman“ (din vocabularul tovarășilor de ieri și de azi). Societatea civică și opoziția din parlament au obligația și sansa să prezinte opiniei publice o alternativă mai bună la actualii penali din guvern, parlament și instituțiile publice. Cum pot fi atrași azi tinerii din țară în așa fel ca să participe la treburile publice, la alegerile 2019?

    …. „ …. Nu am avut parte din ianuarie 2017 încoace decât de o succesiune de aberații legislative, multe dintre ele adoptate în favoarea și pentru a i se face pe plac unui singur om temător de pușcărie și cum nu se poate mai avid de putere, de o tot mai evidentă incoerență a zicerilor și faptelor la nivelul guvernării, de lupte interne, de situații explozive în sânul PSD, de incapacitatea lui cronică de a guverna, de uitarea ori de abandonarea promisiunilor din campania electorală că li se va face viața românilor un pic mai bună. … „….

    Bunăstare, belșug și prosperitate pentru locuitorii țării trebuie să fie țelul și reperul la care e măsurat calitatea unui guvern, parlament și serviciu public.

    Naționalismul legionar ortodox interbelic, naționalcomunismul autohton, naționalismul „identitar-etnicist“ (Ministerul Culturii și Identității Naționale 2017) în 28 de ani de libertate nu au dus la un „sentiment de apartenență“, la o loialitate față țara (peste 3 milioane au migrat spre vest) guvernată de guvernele diverse trecătoare 1912- 1918-1939-1989-2018. Sentimentul de „fericire“ nu poate fi ordonat de sus.

    Ramâne speranța ca opoziția, spiritul civic dezlăntuit 1989 să găsescă o cale mai bună pentru o Românie europeană decât în acel secol sărbătorit 2018.
    Unde e azi opoziția politică și alternativa civică care poate înlocui în mod democratic prin alegeri 2019-2021 actualii penali, jecmănitori, proști și mincinoși?

    Cu care țel, cu care concept și cu care personal se va prezenta opoziția și societatea civică 2019 la președinția UE.27, la alegerile PE 2019?

    Să se schimbe totul în principiu suntem pentru,
    doar ici cole în părțile esentiale să nu se ….. …..

  4. Iohannis va accepta o noua nominalizare de premier, pentru ca nu are nicio altă posibilitate de a muta altfel. Nu există opoziție și nu va exista până când ÎCCJ nu va lămuri problema penală a lui Orban, cel mai probabil pronunțând o condamnare (dacă era doar o formalitate, instanța cu cerea probe suplimentare).
    PNL, USR și poate chiar PMP mai au nevoie de timp, cel puțin un an, ca să poată oferi lui Iohannis șansa unui alt joc.
    În plus, sondajele, cât pot fi ele de credibile, cotează încă PSD peste 40% și ALDE undeva la peste 6-7%. Deci anticipatele nu pot fi nici ele soluția dorită de Iohannis și de componenta liberală și activă a societății.
    Va trebui să traversăm acest deșert. Va trebui în această perioadă ca PNL să găsească un lider credibil, de ce nu pe Cioloș, PMP să se debaraseze de Băsescu, dacă poate, iar USR să devină un partid serios, nu doar un partid megafon. Și asta repede, până la mijlocul lui 2018.

  5. Mie mi se pare ca Mihai Tudose se saturase sa fie mereu tras de maneca de Dragnea. Un prim ministru, oricare ar fie el are un program pe care trebuie sa-l aduca la indeplinire. Atata vreme cat nu este lasat sa-si faca treaba de altcineva, ca o musca ce-i bazaie mereu la urechi, iar ministri se fac ca lucreza fara rezultate, trebuie sa spuna o data : ajunge! M-am saturat !
    Atunci, premierul Tudose a gasit un motiv care sa-i permita sa se scuture de aceasta neplacuta situatie si s-a legat de ,, pupila” lui Dragnea. Atat i-a trebuit si atat a asteptat.
    L-am vazut la iesirea de la sedinta. Nu cred ca zambea de circumstanta. Era efectiv bucuros ca a a scapat. In sine lui cred ca jubila : Mi-a iesit pasenta! Bravo mie! I-am ciuruit ! vorba lui Basescu.
    In schimb cred ca Dragnea e mai bucuros decat Darwin cand a constatat ca functia creaza organul Dragnea l-a depasit asa cum Marx l-a depasit pe Hegel cu celebra : existenta determina constiinta.
    El, Dragnea a reusit sa constate ca : organul ( de partid ) creaza functia.

  6. Pe forma:
    – head-ul corect ar fi fost

    Premierul Mihai Tudose a fost secerat de molima (…) PSD

    deoarece:
    a. cand „chestiunea” este abordata din perspectiva corecta si de bun simt, pede$ereaua este „dumneaei” insasi o molima, ba chiar suna a pleonasm;
    b. daca abordarea se face prin prisma celor care, in ’89, n-au dorit cu adevarat sa se schimbe regimu’, pede$ereaua ii reprezinta perfect si le promoveaza dorintele;

    Pe fond:
    este „decat” un lung prilej de vorbe si de ipoteze
    pede$ereaua se „desctructureaza” „decat” in mintea celor care refuza sa accepte realitatea. O realitate trista, fada si acuta care poate fi schimbata „decat” prin educatie.

  7. Toate ca toate, insa ati vazut pe cine vrea Tov. Dragnea sa puna premier? Pe Viorica Dancila, o petrolista de Videle ajunsa varza de Bruxelles, in Bruxelles, ca europarlamentar. Aceasta doamna cu allura de secretar al PCR, condamna ferm protestele impotriva legilor justitiei si crede ca noile legi sunt ideale pentru Romania. Intr-adevar „va trebui sa traversam un mare desert ” care se intinde in fata noastra…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.