luni, mai 23, 2022

Presa mincinoasă asigură succesul știrilor false

În campania de acum pentru alegerile prezidențiale, PSD a ales să producă știri false, să practice dezinformarea pe scară largă și să lucreze subliminal, adică să sperie lumea. E deja un refren că noul guvern trece la tăierea pensiilor și a salariilor, mai mult, că nu mai sunt bani pentru plata pensiilor, că Iohannis intenționează să acapareze întrega putere și să instaureze dictatura, fiind gata să îi interneze în „lagăre de concentrare” pe pesediști și pe votanții lor. Distribuirea rapidă a acestor mesaje este facilitată de existența rețelelor sociale alimentate de armate de postaci, dar, pentru mai multă autoritate, e nevoie și de presa clasică, mai ales de televiziuni, de unde aproape 80% din publicul românesc declară că se informează. Declarațiile politice ale primului tur de scrutin analizate de factual.ro arătau mai degrabă că numeroșii candidați sunt nesiguri în privința atribuțiilor președintelui. Mircea Diaconu promitea modernizarea sistemului automat de urmărire a materialelor lemnoase, Klaus Iohannis amintea necesitatea finanțării grădinițelor și creșelor, Viorica Dăncilă promitea că face un recensământ al diasporei, iar Teodor Paleologu vorbea despre digitalizarea și depolitizarea administrației publice.

Campania pentru turul doi a schimbat atât tonul, cât și maniera marketingului politic. O avalanșă de fake news a inundat publicațiile online și rețelele sociale: imagini contrafăcute cu Iohannis purtând cască în ureche la conferința de presă, paginile ministrului finanțelor, Florin Câțu, cu alerta că se impozitează banii veniți în țară din diasporă și ale președintelui USR, Dan Barna, cu îndemnuri de vot pentru PSD, pagina Vioricăi Dăncilă copiată cu mesaje negative pentru diasporă, toate clonate pentru a difuza conținut fals cu vădit scop manipulator. Suspiciunea că motorul dezinformării este uns de echipa de campanie a PSD vine din graba cu care lideri și membri importanți ca Gabriela Firea, Bodrog, Valeriu Steriu sau fiul gen.Oprea au distribuit și/sau comentat atacurile la adresa lui Iohannis, în timp ce candidata Dăncilă nega că ar ști ceva. Prinși cu mâța în sac, pesediștii au motivat că și PNL, și mai ales „comunistul”, „antieuropeanul” Iohanis, fac la fel, ceea ce însă nu au putut exemplifica. Fiindcă există în Codul Penal articole referitoare la difuzarea de informații false, USR-PLUS examinează posibilitatea de a face o plângere penală împotriva PSD.

Felul cum s-a raportat presa mainstream la fenomen, dezvăluie mulți dinți stricați. Ion Cristoiu, ironic numit „maestre”, s-a grăbit să dea crezare și să comenteze „casca din ureche”:Breaking news:Candidatului Klaus Iohannis i se suflă răspunsurile!”. Nu are nicio scuză, ca unul care știe din televiziune cum funcționează o cască și de ce nu poate fi folosită la o conferință de presă. România TV și Antena 3 difuzeză în fiecare seară mesaje de coșmar despre PNL, iar DCNews preferă să facă tapaj doar în jurul Vioricăi Dăncilă, uitând să analizeze și celelalte cazuri de dezinformare și atac la contracandidat. La orchestrarea campaniei murdare iau parte cu sârg Sputnik, cocoon.ro, national.ro și multe alte site-uri foarte active în campanie. Cu ajutorul fotoreporterilor aflați la fața locului și ghidați de cunoștințe digitale, jurnaliștii au demontat repede știrile făcând și puțină educație, explicând publicului de ce sunt acestea știri false și ce se poate face pentru autoprotecție. Se știe din rapoartele Reuters și ale Comisiei Europene că România are un grad mare de expunere la fake newsalături de țări ca Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Turcia, Spania. Dezinformarea are multe fețe, de la știri fabricate, povești inventate vândute ca știri, adevăr trunchiat adesea numit „adevăr alternativ”, bârfe, manipulare a datelor, până la falși formatori de opinie și false victime. Fenomenul a luat amploare și îngrijorează tot mapamondul, de aceea există asocieri pentru ridicarea nivelului de educație, pentru alertarea guvernelor, pentru etică în mass-media. În septembrie 2019 unsprezece organizații ale societății civile s-au constituit la Paris în Forumul pentru Informație și Democrație cu dorința de a aplica în coaliția a 30 de state principiile parteneriatului pentru apărarea democrației, prin încurajarea reglementării și autoreglementării în spațiul online, prin combaterea fenomenului fake news și prin promovarea rolului social al jurnalismului. Fiindcă, așa cum arăta într-un clip video inițiatorul forumului amintit, organizația Reporteri fără Frontiere, democrația este victima certă a știrilor false.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. O mai trăi găina care l-a făcut celebru pe ziaristul Ion Cristoiu (născând, special pentru dânsul, pui vii)?
    Văd că are mulți discipoli (ziaristul, nu găina).

  2. Stimată doamnă, ceea ce scrieți e interesant, la obiect, bine argumentat… Preiau, cu acordul dumneavoastră, un citat din textul de mai sus:
    „Se știe din rapoartele Reuters și ale Comisiei Europene că România are un grad mare de expunere la fake news, alături de țări ca Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Turcia, Spania. Dezinformarea are multe fețe, de la știri fabricate, povești inventate vândute ca știri, adevăr trunchiat adesea numit „adevăr alternativ”, bârfe, manipulare a datelor, până la falși formatori de opinie și false victime. Fenomenul a luat amploare și îngrijorează tot mapamondul, de aceea există asocieri pentru ridicarea nivelului de educație, pentru alertarea guvernelor, pentru etică în mass-media. În septembrie 2019 unsprezece organizații ale societății civile s-au constituit la Paris în Forumul pentru Informație și Democrație cu dorința de a aplica în coaliția a 30 de state principiile parteneriatului pentru apărarea democrației, prin încurajarea reglementării și autoreglementării în spațiul online, prin combaterea fenomenului fake news și prin promovarea rolului social al jurnalismului. Fiindcă, așa cum arăta într-un clip video inițiatorul forumului amintit, organizația Reporteri fără Frontiere, democrația este victima certă a știrilor false.”

    Tot ce se spune în citatul de mai sus sunt constatări/urmări/efecte… Despre cauze și eliminarea sau măcar diminuarea efectelor lor – nimic? Să vorbiți și voi, măcar SĂ VORBIȚI, dacă de făcut NU FACEȚI, despre o Educație/educare bazată pe bună-credință, bun-simț, verticalitate, principii, onestitate, omenie, conștiință, caracter, respect reciproc, ca să nu mai aduc vorba de strămoșescul „cei șapte ani de acasă” – NIMIC, NIMICUȚA???…

    Oamenii educați în acest spirit ar evita, ar demasca știrile false – mă irită la culme „romglezismul” fake news! – i-ar pune la punct, luând atitudine, pe cei care le emit, le distribuie și ar evita să spună, mințind, bârfind, neadevăruri, pe „principiul” strămoșesc „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”… Dar, e greu și doar să zici/scrii/tehnoredactezi (despre) așa ceva, dară-mite să mai și educi într-un asemenea spirit!… Se vorbește despre acest tip de Educație, undeva în România: în școil, licee, facultăți? În „societatea civilă”, în „mass-media”??? NU! Nici măcar NU SE VORBEȘTE despre așa ceva! Și se miră lumea: uite, domnule, ce se întâmplă în/cu țara asta, cu oamenii ei!…

    Păi, nu vă mai văicăriți! „Culegeți” ce „semănați”!…

    • @ Paganel

      Zilele trecute folosind „Goagal” am revazut unele caricaturi ale lui Mihai Stanescu (odihneasca in pace) si mi-am adus aminte de cum circulau inainte de ’89: in copie xerox si vizionate pe sub birou, de maximum 2 persoane.

      Iata vorbele/cuvantarea unuia din cei trei aflati in „prezidiul” unei sedinte :

      AR TREBUI SA NE PUNA PE GANDURI FAPTUL CA MAI MULT FACEM DECAT VORBIM !…
      Restul vedeti aici:

      http://www.delaomlaom.ro/wp-content/uploads/Scan10012.jpg

      Cred ca este vie si actuala aceasta caricatura, in toti acesti peste 30 de ani de atunci.

  3. Articol care reflecta corect realitatea din presa noastra. Nu mai avem presa libera, nu mai avem – cu rare exceptii, la gazete de mai mica circulatie – ziaristi independenti, formatori de opinie De posturile TV nici nu mai vorbesc, pana si DIGI, atat de corect pe vremea lui Hurezeanu, a ajuns o tribuna jalnica unei unice tendinte. Poate pare paradoxal dar buletinele de stiri ale TVR sunt cele mai corecte, mai neutre ! Nu vorbesc desigur despre Romania 9 , acolo-i altceva. Si invitatii de serviciu, pe bani multi … Rau am mai ajuns !

  4. 1.
    La ședința în care se votează mărirea de trei ori a salariului administratorului de bloc nu mă duc.
    Propunerea se votează de către cei prezenți în ședință (prietenii administratorului).
    La plata salariului (mărit de trei ori) al administratorului de bloc voi contribui și eu cu bani (cu mai mulți bani) , lună de lună, an de an.
    2.
    Îmi votez eu Președintele, nu las alegerea pe mâna altora. Merg la vot.

  5. Fiind ei PSD si Dancila si tot neamul lor niste mincinosi nu trebuie votati si fie nu mergi la vot fie votezi Dancila este tot aia de fapt votezi Dancila.

  6. Totusi, sa fim seriosi- cine citeste stiri si articole in aces mileniu trebuie sa fie „echipat” pentru a distinge adevarul de manipulare.

    Daca mai mergem mult pe drumul controlarii stirilor, ne vom trezi cu cenzura oficiala, fara sa bagam de seama.

    Ca sa preiau un exemplu celebru: cine ar trebui sa te pazeasca de „stirea” ca o gaina a nascut pui vii?! Daca esti atat de fraier incat sa crezi asa ceva, atunci iti meriti soarta.

    Noi am vrea probabil sa ne zgaim la TV cu diagonala mare, sa bagam in noi carne grasa cu paine alba, sa pilim menta pe la servici, sa ne milogim la stat sa ne dea „pomana cea de toate zilele” si sa ne si fereasca de „fake news”?!

    De ce nu vrem ca statul sa numesca pe cineva care sa ne care in spate pana la servici, sa lucreze in locul nostru, sa invete in locul nostru?!

    Stii ceva, „biata victima” a fake news? O meriti!

  7. O analiza interesanta, care ar fi meritat mai putina subiectivitate si mai mult adevar, asa cum clameaza. De aceea nu mai are rost niciun comentariu, cele spuse mai sus de Paganel si Dorin Valeriu fiind suficiente si cuprinzatoare. Pai cum sa ne dam analistii dreptatii daca omitem cu nonsalanta fapte si realitati in articolele publicate? Sau nu mai avem oglinzi in care ne vedem…

  8. Manipularea bine făcută este efectivă.

    „350 milioane de lire, care ar putea fi folosiți în sistemul de sănătate britanic, plătiți săptămânal Uniunii Europene”, reprezintă un mesaj care a fost scris lăbărțat pe niște autocare roșii.

    Manipularea, pentru a fi bine făcută, are nevoie de un scenariu și de actori care „trollează”, așa cum în mod profesionist Orson Welles a scos din case sute de mii de ascultători ai postului de radio CBS care au plecat în pribegie din calea marțienilor. Mulți dintre ei erau bine „echipați”. „Echipați” au fost și britanicii, cetățeni ai unui stat cu un sistem de educație performant, care au decis în majoritate că dl D Cummings este un bun profesionist.

    Este drept că la „construcția” asta cărămizile au tot fost clădite într-o perioadă ceva mai lungă, dar aceasta demonstrează tocmai faptul că dacă perseverează, în cele din urmă trollii reușesc. Depinde doar de suma pe care comanditarii lor sunt dispuși să o investească.

    https://blogs.ec.europa.eu/ECintheUK/euromyths-a-z-index/

    • Depinde si de suma pe care uneltele acestora sunt dispuse sa o primeasca, pentru a executa comanda sociala, profesionala, de dezinformare si manipulare. Avem exemple concrete si la noi acasa, unde sumele disponibile pentru astfel de servicii fiind cam micutze, serviciile se platesc in functii. De regula de europarlamentari, ca sunt mai bune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro