sâmbătă, decembrie 7, 2024

Pretul gazelor naturale in Romania si Europa de Est

Pretul gazelor naturale in Romania la consumatorul final este o rezultanta a actiunilor institutilor statului.

Astfel,

–        pretul gazelor naturale produse in Romania de catre societatile comerciale este stabilit de catre Guvern, prin calendarul de liberalizare a pretului aprobat;

–        cantitatea de import a gazelor in Romania este influentata de „cosul de gaze” si obligativitatea inmagazinarii gazelor naturale, ambele stabilite de ANRE. „Cosul de gaze” din Romania a permis absorbtia gazelor de import indiferent de pret, fara a se demara actiuni de scadere a acestuia asa cum s-a intamplat si s-a reusit prin actiunile comerciale, juridice sau politice intreprinse de unele din tarile UE;

–        tarifele servicilor de transport, distributie si inmagazinare sunt aprobate de ANRE;

–        pretul reglementat al gazelor, de care beneficiaza consumatorii captivi, este stabilit de catre ANRE;

–        taxele si accizele sunt stabilite de catre Ministerul de Finante.

Impunerea sau influentarea pretului la clientul final de catre institutile statului face ca sa nu putem discuta de o piata libera.

Pretul gazelor in ultimii 5 ani a prezentat o crestere la nivelul tarilor Bulgaria si Ungaria si a ramas constant in Romania, urmare a sustinerii pretului la populatie de pretul la industrie.

Susa: Eurostat

Cu toate acestea, conform Eurostat, ponderea taxelor in pretul gazelor livrate la populatie a crescut continuu si este mai mult decat dublu fata de taxele practicate in tarile vecine Romaniei.

Reducerea taxelor la nivelul celor practicate in Bulgaria sau Ungaria ar permite o scadere a pretului la consumatorul casnic din Romania cu cca. 35%.

Pe baza datelor Eurostat am calculat raportul dintre salariul mediu si pretul gazelor pentru populatie. Putem observa ca Romania prezinta valori superioare tarilor vecine, respectiv ponderea costurilor medii a gazelor in bugetul familiei din Romania (cca. 11%) este inferior situatiei din Ungaria (20%) si Bulgaria (23%).  Reducerea consumului unitar de gaze pentru încalzire de la cca. 180 kWh/mp  an (consum mediu in Romania) la un nivel de 90 kWh/mp an (consum mediu in Germania) ar pozitiona Romania la egalitate cu Germania sub aspectul ponderii costurilor medii cu gazele naturale in bugetul familiei (in Germania aceasta este de 6%).

Ideea ca pretul poate sa fie mentinut continuu la o valoare care nu corespunde valorii data de fortele economice, micro si macromediului, fara reducerea unor componente ale costurilor care-l compun, este falsa si ea nu face dacat sa adune problemele prezente din „inghetarea” pretului si sa le transfere perioadelor viitoare. De asemenea aceasta practica nu permite sa se cunoasca daca intr-o piata reala lucrurile ar sta altfel, cel putin pe perioade limitate atunci cand cererea este inferioara ofertei, asa cum este in perioada calda.

Gaze mai scumpe pentru industrie pentru a subventiona pretul pentru populatie ar fi o idee ce s-ar rasfrange tot asupra populatiei prin produse cu preturi mai ridicate sau inchideri de unitati si disponibilizari de personal.

Sustinerea pretului gazelor la populatie a fost principalul motiv care a determinat cresterea continua a pretului gazelor la industrie in ultimii 5 ani in Romania chiar daca la un nivel inferior tendintei din Ungaria si Bulgaria.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Marea majoritate a populatiei Romaniei va intra in categoria „consumator vulnerabil”

    Romania este obligata sa „liberalizeze” pretul gazelor naturale pentru populatie pana la 31 decembrie 2018, adica sa il duca la nivelul celui mediu din UE. Asta inseamna o scumpire semnificativa intr-un interval scurt de timp. Conform Eurostat, in semestrul 2 din anul 2011, media europeana a pretului gazelor naturale pentru populatie a fost de 0,064 EURO/kWh (acest pret s-a regasit, de exemplu in Germania si Franta). In Romania, pretul a fost de 0,028 EURO/kWh. Asta inseamna ca pana in 2018, pretul gazelor din Romania va trebui sa creasca de 2,286 ori (in cel mai bun caz, daca nu se va mai scumpi pretul gazelor la nivel mondial).

    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Electricity_and_natural_gas_price_statistics

    Tot Eurostat spune ca consumul de gaz anual al unei gospodarii variaza intre 5.600 kWh si 56.000 kWh. Asta inseamna un consum mediu de 30.800 kWh. La pretul de 0,064 EURO/kWh, costul anual al gazului (pentru un consum mediu) va fi de 1.971 EURO, adica 8.870 LEI (la un curs de 4,5 LEI/EURO, luat in calcul pentru bugetul din 2013). Costul lunar mediu va fi de 739 LEI, la un salar minim net de 750 LEI/Luna.
    Salariului mediu net in 2012 a fost de 1.697 LEI (conform insse.ro). Totusi aceasta cifra nu reflecta realitatea. „Romanii castiga in medie doar 1.552 lei in momentul de fata” (realitatea.net).
    Sau: „Judetele in care se inregistreaza cele mai mici salarii din Romania se gasesc cu o treime sub media nationala: Botosani – 1.052 lei lunar, Suceava – 1.055, Salaj – 1.067, Vaslui – 1.068, Maramures – 1.068, Harghita – 1.069, Vrancea – 1.071. Iar diviziunile administrative unde se vad cele mai mari remuneratii lunare au in frunte Bucurestiul – 2.222 lei/luna si Ilfovul – 1.919 lei, urmate de Sibiu – 1.619, Cluj – 1.584, Timis – 1.517, Gorj – 1.487, Prahova – 1.477, Brasov – 1.434, Mures – 1.422 si Arges – 1.409”.

    http://www.finantistii.ro/bani/salariile-din-moldova-sunt-cu-un-sfert-mai-mici-decat-media-nationala-73033

    De fapt, situatia se prezinta si mai prost. Conform unei analize facuta de businessday.ro: „daca ii scoatem din calcul pe cei care se situeaza in top 3% din punctul de vedere al veniturilor, venitul mediu scade cu 18%, de la 1306 lei la 1075 lei. Daca nu ii luam in considerare pe cei situati in top 20%, media scade dramatic, de la 1306 la 702 lei” (in anul 2010, insa procentele raman valabile si in 2013).

    http://businessday.ro/04/2010/cat-castiga-de-fapt-romanul-mediu/

    Sau: „Romania este singura tara in care aproape un sfert dintre angajati au salariul minim, numarul acestora crescand cu peste 200.000 numai in ultimul an, dupa modificarea Codului Muncii, a declarat, vineri, presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin” (e-transport.ro – Aprilie 2012).

    http://tinyurl.com/ce3sb6d

    http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-singura-tara-sfert-angajatii-romani-platiti-salariul-minim-1_50ba03c37c42d5a663afec0e/index.html

    Astfel, marea majoritate a populatiei Romaniei va intra in categoria „consumator vulnerabil”, fiind in imposibilitatea de a-si plati facturile. (probabil ca si salariile vor mai creste pana in 2018, insa in mod sigur cu mult mai putin decat de 2,286 ori, de cate ori va creste pretul gazului).

    ***

    De ce trebuie scumpit gazul pentru populatie, cand si la nivelul actual, pretul gazul din productia interna este cu mult peste pretul de productie:

    In Romania, pretul de productie al gazelor este de 110 LEI/1000mc.

    „Pretul gazelor romanesti este cel stabilit prin Memorandumul cu FMI, adica 110$/1000 mc, spune Cosmeanu, referindu-se la Romgaz”.

    http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1208842-distributia-gazelor-arde-consumatorii-buzunar.htm

    „Prin ordinul nr.254/2006, MEC si ANRM a hotarat ca, in perioada 01.03-31.12.2006, valorificarea gazelor naturale noi din productia interna se va face la un pret maxim determinat dupa formula: PRET PRODUCTIE INTERNA + 10 USD/1.000 mc.
    este posibil ca Petrom sa furnizeze o cantitate de circa 3,6 milioane mc, pentru numai doua combinate, dar nu la pretul de 110+10 USD, ci de 130+10 USD, conform unui ordin al ANRM din 2005. „Pentru ca Petrom este societate privata, nimeni nu poate sa faca nimic, chiar daca industria ingrasamintelor chimice se duce de rapa”, a conchis Marin Mirea.

    http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-11/presedintele-organizatiei-patronale-nitrofosfor-avertizeaza-petrom-pune-in-dificultate-industria-de-ingrasaminte-chimice.html

    Asta inseamna un pret de 0,007935 EURO/kWh (la o „puterea calorifica superioara” de 10,5 kWh/mc):

    E=V x PCs

    unde:

    E – energia gazelor naturale [kWh]
    V – volumul masurat în conditii de referinta(indicat de convertor sau, în absent,a acestuia, de contor [mc]
    PCs – puterea calorifica superioara corespunzatoare conditiilor de referinta [kWh/mc]

    http://www.eon-gaz-distributie.ro/cps/rde/xchg/SID-85834783-43246EB9/eon-gaz-distributie/hs.xsl/2454.htm?rdeLocaleAttr=ro

    PCs = 10,5 kWh/mc
    1 DOLAR = 0,7574 EURO

    E (la 1000mc) =1000mc x 10,5kWh/mc = 10.500 kWh

    Energia (la 1000mc) = 10.500 kWh

    10.500 kWh …………………………………. 83,314 EURO (110 dolari)
    1 kWh…………………………………………… x EURO

    x = 0,007935 EURO

    Pret Productie = 0,007935 EURO/kWh

    Pret actual Gaze = 0,028 EURO/kWh

    0,028 : 0,007935 = 3,52867

    REZULTA CA PRETUL ACTUAL AL GAZULUI ESTE DE 3,5 ORI MAI MARE DECAT PRETUL DE PRODUCTIE!

    ***

    Ce folos ca avem resurse naturale si vom fi independenti energetic daca pretul pentru populatie nu este dictat de costuri (de extractie, prelucrare, etc.) ci de interese comerciale private? Daca cetatenii romani ar cumpara doar gaze din productia interna, pretul gazelor pentru populatie nu ar trebui sa creasca.

    P.S. Comentariul se refera la consumatorii casnici nu si la consumatorii industriali.

  2. Nu inteleg de ce comparati Romania cu Bulgaria si Ungaria. De ce nu cu Rusia sau cu Luxembourg? Au cumva maghiarii sau bulgarii acelasi mix de consum din productie interna si importuri? Au si ei monopol al unei companii de stat pt productia si transportul gazelor? Ungaria este importator net de gaze (80% din consum), petrol, energie electrica. Bulgaria produce doar energie electrica.. Romania importa doar 30% din consumul de gaze si rafinariile noastre produc semnificativ mai mult decat consumam, chiar daca jumatate din petrol este importat.
    Noi ne mai incalzim si cu pacura.. multi ard lemne in soba.. presiunea cererii e mai mica in piata.
    O politica inteligenta in domeniu ar putea transfera incet consumul de gaze pentru incalzire catre energia electrica (e suficient sa terminam reactoarele 3 si 4) si astfel am deveni relativ independenti in domeniul energetic..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Chisalita
Dumitru Chisalita
Chisăliţă Dumitru a absolvit Facultatea de Inginerie, pofilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2000. A obținut masterul în “Valorificarea Gazelor Naturale” (2002) la Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, în „Managementul și marketingul petrolului” (2006) la Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, în „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007) la UniversitateaTransilvania din Brașov. Are titlul Ştiinţific obţinut în iunie 2004 în Științe Inginerești, Specializarea Mecanica fluidelor. Începând cu anul 2010 este doctorand laUniversité de Technologie de Belfort Montbéliard, Franța, cu tema L’histoire de gaz naturel. În perioada 1966 – 2002 l-a asistat pe domnul prof.dr.ing Simescu Nicolaie la disciplina “Transportul gazelor naturale” la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Din 2008 până în prezent este Șef de Lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov, Catedra Instalații cu disciplinele Termotehnica clădirilor, Măsurarea Fluidelor și Sisteme de energie regenerabile pentru clădiri. Din ianuarie 2006 este membru în colectivul de redacție al revistei Tehnica Instalațiilor, Tg. Mureș, din iunie 2005, este membru în colectivul de redacție al suplimentului revistei Ştiinţă şiTehnică, Bucureşti. Din octombrie 2001 este membru fondator al Asociaţiei Culturale “Mediaşul Nostru“. De asemenea, este membru al Societății Ingineriilor de Petrol și Gaze (SIPG), membru al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR) și Președintele Societății Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale din cadrul AGIR. În anul 2006 obține atestatul de Expert tehnic extra judiciar și consultant in domeniul petrol si gaze eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris, in anul 2007 obtine atestatul de Auditor Energetic eliberat de ANRE, in anul 2009 atestatul de Auditor Energetic pentru Cladiri eliberat de MDRL si in anul 2010 atestatul de Expert tehnic judiciar în domeniul petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției. În 2010 a câștigat Premiul AGIR – Inginerul anului 2009 la secțiunea Ingineria resurselor naturale și a energiei pentru activitatea desfășurată în ultimii 12 ani de promovare a gazelor natural și valorificarea istoriei gazelor natural în lucrarea intitulată sugestiv: O istorie a gazelor naturale din România.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro