vineri, martie 29, 2024

Prezența religiei în școli, într-o nouă etapă?

Reluarea temei sus-menționate a fost prilejuită de o recentă dezbatere organizată de Grupul pentru Dialog Social (GDS) și de Revista 22. În pofida discuțiilor aprinse uneori, am constatat substanțiale modificări de stil din mai multe perspective.

Indubitabil, prezența religiei în școli generează una dintre cele mai aprinse controverse referitoare la Biserica Ortodoxă Română (BOR), majoritară. Dincolo de cele câteva locuri comune rostite în astfel de prilejuri, constatăm un altfel de discurs din partea BOR, dar și din partea unor reprezentanți ai societății civile.

Obișnuit prin structură să privesc partea plină a paharului, consider că nu poate fi trecută cu vederea intervenția domnului Gabriel Liiceanu – chiar dacă bazată, parțial, și pe informații inexacte –, care, sper, va fi transcrisă și publicată integral în numărul din Revista 22 dedicat evenimentului (o relatare parțială a fost publicată și pe Hotnews, aici ). De asemenea, la celălalt pol – chiar dacă poate fi considerată o întâlnire multipolară, prin participarea unor reprezentați ai catolicismului (Pr. Wilhelm Dancă, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică, București), ai mozaismului, ai penticostalilor etc. ori prin mai mulți reprezentanți ai organizațiilor civice interesate –, s-a remarcat prezența reconfortantă a Pr. Ionuț Corduneanu, consilier patriarhal, ale cărui intervenții anunță un alt tip de discurs în dialogul BOR – societate civilă (mă refer și la cea cu scopuri trepidant laicizante, după modelul laicității franceze).

Întrucât am fost invitat și am participat la rându-mi la această dezbatere, voi nota sau relua mai jos câteva gânduri pe acest subiect, rostite în calitate de profesor de religie creștin-ortodoxă, pe care am predat-o cu ceva ani în urmă într-un colegiu bucureștean, dar și de istorie a religiilor, predată în medii preuniversitare și universitare.

  1. Este o evidență că o astfel de discuție presupune o imensă plajă de abordări. Am reținut obișnuitele reproșuri, punctuale, la adresa unor manuale de religie ancorate încă în secolul XIX (în cel mai bun caz). Da, acestea sunt slabe, perfectibile, conținând încă tehnici pedagogice ridicole prin care se dorește educația creștin-ortodoxă a copiilor noștri. Ceea ce s-a observat din discuții și trebuie evidențiat este că pe de o parte Patriarhia BOR, pe de altă parte Ministerul Educației (de asemenea reprezentat) se declară deschise îmbunării acestei situații. Raționamentul nerostit este simplu: majoritatea membrilor Sf. Sinod al BOR, în frunte cu Patriarhul, aparțin deja altei generații, comparativ cu situația de acum 20 de ani, când BOR era condusă de ierarhi aparținând vechiului regim comunist. De aceea și exemplele aflate în dezbatere au fost parțial desuete: instalarea în scaunul patriarhal în 2007 a PF Daniel a generat „reacții în lanț” care au schimbat multe, inclusiv în problema învățământului. Nu putem „rostogoli” în spațiul public exemple jenante, disfuncții de acum 10-15 ani, când situația reală astăzi este alta. Însăși prezența la dezbaterea GDS și discursul constructiv încercat (nu totdeauna reușit, dată fiind înfierbântarea majorității participanților) de reprezentantul oficial al BOR – însoțit, din nefericire, de un coleg numit, cred, George Grigoriță, cam agitat și necivilizat – vine să confirme acest fapt. Dacă BOR va scoate în față astfel de oameni (foarte tineri, de altfel, dar excepțional pregătiți), precum Pr. Ionuț Corduneanu, putem considera că bună parte din dispute au reale șanse de îmbunare.
  2. De cealaltă parte, discursul și atitudinea obișnuit ostilă religiei în sine, practicate în mod programatic de câteva organizații prezente la dezbatere, „specializate” în promovarea ateismului în România prin varii mijloace (inclusiv prin dovedite manipulari de informații ș.a.), a avut parte de o serioasă contrabalansare dinspre intelectuali de calibru (Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea sau mai tinerii Eugen Ciurtin, Ștefan Vianu, Andrei Găitănaru) – așadar o atmosferă firească spațiului GDS. BOR va ieși totdeauna în câștig dacă va asculta opiniile acestora, chiar dacă uneori pot fi distorsionate de eventuale manipulări existente pe piață (vezi pct. 4, mai jos). Discursul domnului Gabriel Liiceanu, care făcea referire la obligativitatea cunoașterii temelor esențiale ale Vechiului Testament și ale Noului Testament pentru orice om care vrea să înțeleagă cultura occidentală, ar merita reprodus în toate manualele de religie adresate tinerilor, indiferent de confesiune…
  3. Afirmația de mai sus este încă un argument în sprijinul ideii că BOR ar trebui să-i cultive mai des pe acei intelectuali care o privesc critic și nu exclusiv yesmanii, cum se cam petrece acum… Presupunând că ambele părți stăpânesc arta dialogului, aceste întâlniri n-ar fi decât un câștig pentru toți! Nu contează faptul că unii mai puțin duși la biserică nu știu cum să i se adreseze protocolar unui anume ierarh, ci buna sa intenție este importantă. A nu se uita că acum câțiva ani doi intelectuali, adesea incriminați aiurea, inclusiv de clerici ai BOR, din motive mai curând semidocte ori în urma unor manipulări de teapa celor practicate la Antena 3 – mă refer la același G. Liiceanu și la H.-R. Patapievici –, au luat apărarea prezenței icoanelor în școli! Se dovedește astfel că BOR poate dialoga și cu personalități ale societății civile, chiar dacă nu sunt totdeauna „creștini practicanți”, ci „doar” bine ancorați în cultura de amplă respirație și, mai ales, onești – ceea ce cântărește sensibil mai mult în dezbaterile publice comparativ cu semidocții habotnici incapabili de discursuri credibile. Dar și reciproca este valabilă. Poate că acei critici fără leac ai religiei, în general, și ai BOR, în particular, și-ar mai nuanța părerile dacă ar dialoga mai des cu teologi de calitatea Pr. Ionuț Corduneanu sau cu vreun ierarh care știe să asculte, să vorbească pe limba acestui secol și, mai ales, să zâmbească…
  4. Da, există manipulări provenite din multiple surse. Numeric vorbind, BOR este cea mai mare Biserică Ortodoxă din țările UE. Atacurile împotriva acesteia provin uneori și dinspre celelalte Biserici Ortodoxe și deseori dinspre alte confesiuni creștine ori dinspre cei pe care i-aș numi – după modelul Martorilor lui Iehova – ”Martorii laicității” (cu nimic mai prejos în agresivitatea cu care își promovează ideologia). Nu în ultimul rând, există interese geopolitice, iar Biserica (Ortodoxă și Greco-Catolică, mai ales) a reprezentat totdeauna pentru români, fie că vrem, fie că nu vrem s-o recunoaștem, un puternic coagulant, un vector de securitate și de apărare. De aceea, nu ar trebui să privim indiferenți la „jocurile” făcute de Biserica Rusiei în mod direct în Basarabia și, prin interpuși profesioniști ori prin „idioții utili” – puzderie în mediile ortodoxe conservatoare! –, chiar în România. Poate că întrebarea corectă care trebuie pusă este: oare – prin calitatea orelor de religie în școli, prin tolerarea „cu blândețe” a acelor cazuri care fac de râs întreaga BOR (exemplu: cum mai poate fi preot un personaj care susține public, în conferințe special programate – suntem în secolul XXI –, că Soarele se-nvârte în jurul Pământului !?!) ori a numeroaselor fapte de corupție din Biserică îngropate sub preș etc. etc.  – nu cumva cele mai puternice atacuri la adresa Bisericii vin nu atât din exterior, ci chiar dinlăuntrul acesteia, realitate diagnosticată, de altfel, în repetate rânduri, de câțiva mari duhovnici?? Orice profesor de religie cinstit poate confirma: copiii și tinerii te-ntreabă la ore direct, fără milă sau prejudecăți, în primul rând despre aceste probleme penibile ale Bisericii. Crede cineva că poate minți un copil sau un adolescent?!
  5. Cu toate acestea, un proverb din Orientul Apropiat spune astfel: „Singura cetate care nu poate fi cucerită este cetatea fără de ziduri”. În pofida faptului că religia creștină s-a născut în același spațiu care a generat celelalte două religii abrahamice, ortodoxia, în general, și BOR se comportă precum o cetate permanent asediată! Se apără cu mijloace mai mult sau mai puțin inteligente, dar rarisim cu subtilitate ori înțelepciune. Exemplu: atacurile aproape săptămânale, suburbane, la adresa reprezentanților media prin comunicatele (țâfnoase, arțăgoase, pline de etichete) emise de Patriarhia BOR – nu fac decât să răspundă cu aceeași monedă agresivității practicate de jurnaliștii laici! Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, s-ar zice, ne întoarcem la Vechiul Testament… Să nu ne mire așadar – dincolo de posibila agendă ascunsă a unor persoane particulare ori instituții mai mult sau mai puțin vizibile – ostilitatea din media la adresa religiei ortodoxe, la adresa BOR, inclusiv în privința prezenței orelor de religie în școli. Un caz punctual, un scandal câteodată minor din BOR devine rapid, din cauza unei media preponderent ostile, scandal național. Fie că este vorba despre cine știe ce afirmație ridicolă dintr-un manual școlar, fie că vorbim de comportamentul inadecvat al vreunui profesor de religie, al unui preot, ierarh etc. Bref: folosind o expresie incorectă politic & teologic: în materie de învățământ religios, dracu’ nu e totdeauna chiar așa negru cum ar vrea unii să pară…
  6. Apoi, dincolo de manualele de religie, foarte importante, problema reală este resursa umană – mai gravă și mai importantă! Cine predă religie în școli? Care este nivelul de pregătire psihologic, cultural, științific, teologic, spiritual al profesorilor de religie? Prea puțini dintre acești oameni au vocație de dascăl – dar câți au din întreg învățământul românesc? –, nu mai zic, vorbă mare, vocație de îndrumător spiritual! Cei mai mulți sunt simpli activiști, precum activiștii altor culte religioase (să nu facem obsesie pe BOR!), precum activiștii laicității, precum activiștii oricărui partid politic de mâna a treia – cum sunt toate partidele în România aflată în perpetuă tranziție… Cine operează și cum se practică selecția acestor profesori de religie pentru a primi „binecuvântarea” (aprobarea ierarhului locului) de predare a religiei în școală? De ce am uitat sensul primar, profund spiritual (duhovnicesc) al binecuvântării? – aceasta devenind astăzi o simplă hârtie, o semnătură grăbită, un act strict birocratic. S-a ajuns la paradoxul ca numai cel care se spovedește să poată primi sau nu împărtășania, dar aprobarea pentru a preda religie în școli, așadar de a vorbi despre/întru Hristos unor suflete curate, de (de)formarea cărora răspunzi până la moarte și dincolo, să o poată primi orice personaj cu vagă pregătire teologică. A ajuns să predea religie ortodoxă orice semidoct care deține diplomă de teolog obținută la vreuna din nenumăratele instituții (seminare, facultăți) de provincie. De ce discursul acestora intră constant și pe terenuri improprii disciplinei? Cine îi învață pe profesorii de religie pedagogia creștină și diferența dintre mărturisire și activism? Dar pe profesorii acestora, cei care predau în seminare, în facultăți, pe clerici, în general, cine-i învață mărturisirea și nu activismul??
  7. Și care este relația cu celălalt : catolicul, (neo)protestantul, non-creștinul, ateul? Da, avem nevoie de predarea religiei (propriei confesiuni) în școli și chiar în licee – de ce nu, căci adolescența este vârsta întrebărilor existențiale esențiale –, dar tot în liceu, măcar în ultimele două clase, consider sine qua non predarea istoriei religiilor. Este adevărat că se predau oarece noțiuni deja, pe alocuri, în cadrul orelor de religie din liceu. Dar acestea sunt predate subiectiv, tot de teologi, prin prisma ortodoxiei, și nu cu obiectivitate științifică! Realitatea este că în țara lui Mircea Eliade și a lui Ioan Petru Culianu nu există oameni calificați care să predea istoria religiilor (religii comparate)! Ceea ce se învață acum în facultățile de teologie sub denumirea de „istorie a religiilor” este o tratare apologetică, prin care să fie evidențiată propria confesiune. Deocamdată, singura instituție de învățământ din România în care există o abordare științifică a acestei discipline este masterul de studii religioase din cadrul Universității București. Ce-ar zice oare un Mircea Eliade despre această Românie?
  8. Din numeroase discuții private știu că mulți din oficialii BOR sunt de acord, măcar parțial, cu afirmațiile notate mai sus. Prezența decentă, inteligentă – vorbim aici înainte de toate de inteligență spirituală (duhovnicească)… – a religiei în școală și în spațiul public va aduce și răspunsul la întrebarea dacă peste câteva decenii bisericile care s-au tot construit după 1989 vor mai avea sau nu la fel de mulți credincioși. Deocamdată, orice statistică onestă arată că, de aproximativ un deceniu, încrederea în Biserică scade lent…

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că astfel de întâlniri ar putea fi organizate mai des, inclusiv în spații ale BOR sau ale altor culte, că ar putea participa și ierarhii direct răspunzători de prezența religiei în școli. În fond, fie că vrem, fie că nu, indiferent de vremelnicele tabere, poate vom descoperi cu toții cândva că, dincolo de orice zid real sau închipuit, singura cetate inexpugnabilă este aceea din inima noastră..

PS:  Acest articol a fost publicat, într-o primă versiune, pe site-ul Revistei 22.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Dupa 10 randuri m-am oprit din citit. Pur si simplu lipseste informatia referitoare la subiectul insinuat in titlu. Actiunile ilegale si imorale ale inspectorului scolar din Gorj, in special, si a concubinajului dintre BOR si statul „laic” roman, in cazul scolilor, in general.

  2. Stimate domnule Vasileanu
    O excelentă luare de atitudine….
    Și totuși o întrebare esențială rămâne fără răspuns; de ce a forțat BOR studiul DOGMEI creștin-ortodoxe în școli înainte de buna pregătire a momentului (manuale, cadre competente, condiții) ?
    Educația filozofică (creștină sau nu) a unei generații mi se pare un lucru mult prea important pentru a fi tratat cu superficialitate.

  3. Eu nu am inteles din textul de mai sus de ce „avem nevoie” de aceasta materie in scoli? Din cate stiam eu, BOR si celelalte culte sunt entitati private (desi BOR e finantata de statul roman, contrar constitutiei). De ce nu pot invata copiii crestinilor ortodocsi religia asta direct din biserici? Daca ar fi ceva de invatat in scoli, atunci cred ca ar trebui sa se predea istoria religiilor, care este cu totul altceva. Sa li se explice copiilor clar cine/cand a scris textele religioase, cate variante exista, asemanarile si deosebirile intre aceste religii si influenta institutiilor religioase de-a lungul timpului.
    In fond, Liiceanu (daca tot l-ati amintit) cam despre asta vorbeste, nu?
    Cred ca BOR se teme de fapt ca acesti copiii, corect informati, nu vor mai putea fi indoctrinati. Ca un credincios care intelege prapastia dintre practicile BOR si textele religioase nu va mai contribui financiar la burtile si hainele aurite dupa care ii recunoastem azi pe membrii BOR.

  4. Cred ca acest articol este binevenit. Sunt de acord cu ideea, logica, dupa parerea mea ca in scoli ar trebui predate elemente de spiritualitate – zic eu. Deci din capul locului ar trebui sa inlocuim cuvintul ‘religie’ cu spiritualitate intrucit altfel riscam sa ajungem iar la polemici intre diferite culte religoase. Oricum, nu stiu cum se face de exemplu in Dobrogea unde sunt si musulmani si ortodocsi :) Pe scurt, cred ca aceasta ora de elemente de spiritualitate – ce ar trebui sa contina elemente introductive privind ideile, conceptele de spiritualitate si apoi de istorie a ideilor religioase – ar trebui predata de oameni calificati care sa aiba un master in istoria religiilor si nicidecum de preoti care pina la urma vor fi nolens volens subiectivi.
    In aceasi ordine de idei cred ca nu trebuie in niciun caz sa cadem in extrema cealalta si sa dam apa la moara curentelor ateiste. Ateismul este doar o lipsa de inteligenta si de bun simt, atita tot. Nu putem priva copiii de o educatie corecta si completa doar ca o mica minoritate doreste acest lucru…

    • Si, ma rog, de cind esti tu etalon de inteligenta si bun simt? Esti de un tupeu fantastic sa pui tu etichete si sa „permiti/dai voie”! De unde si pina unde decizi tu ce sa se faca si ce nu un om liber? Las-o jos, ca macane, asa trebuie tratati bigoti ca tine! Vorbeste doar pentru tine, e plina lumea de smecherasi „bine” intentionati!

  5. Presupun ca sondajul increderii in Biserica este alterat de o similitudine sau o confuzie..Mai degraba atentia trebuie oferita divinitatii ,indiferent de cult.Banuiesc ca multi dintre cei care au dat raspunsuri pozitive se gindesc la Creator(sau un Dumnezeu unic)..

    Sunt milioane de romani care nu merg la biserica,nu apartin nici unui cult,,nu se supun normelor inventate de oameni..de-a lungul timpul;ui si care au cea mai mare Incredere in Dumnezeu.La El se indreapta speranta,ruga si ajutorul de care au nevoie la un moment dat.

    Biserica Ortodoxa isi aroga dreptul de a impune o dictatura de tip fundamentalist peste cetatenii care nu fac parte din acest cult.Dincolo de birurile mari,de bogatia etalata si revarsata la vedere ,preotii ortodocsi au ajuns negustori de suflete.Si vinatori de materialitate.
    NU avem spitale si scoli cite biserici avem.Ignoranta este speculata si folosita pentru foloase materiale ,fara nici o implicare de ajutorare sociala exprimata prin azile si orfelinate,cantine si slujbele specifice, gratuite pentru cei fara de venit.

    Paradoxul dintre Increderea in Biserica si neimplicarea acesteia in programe sociale de ajutor ne arata cum se mentine Minciuna la rang de Adevar,si inca unul institutionalizat politic.
    Religia nu trebuie introdusa in scoli.Intra in contradictie cu stiinta ,tehnica si informatica ,dar produce si conflicte la nivel de culte,parinti,copii si profesori….
    Biserica ortodoxa sa isi deschida propriile ei scoli ,asa cum era altadata ,unde sa vina cine vrea….iar politicienii sa nu mai ia decizii populiste si in defavoarea altor religii.
    Guvernele sa inceteze a mai aloca fonduri si terenuri pentru construirea altor Biserici…

  6. Mda…sa ii aruncati la gunoi pe „vechii”, „comunistii” prelati de pana acum 15 ani si sa ni-i bagati pe gatlejuri pe „noii”, „deschisii” Daniel, Teofan sau Cornel de la Husi, exemple de tinerete si exuberanta, deschidere la nou si modernitate, e ceva. Doar ca deschiderea lor este pur influentata de „ochiul dracului”. Masini moderne, tehnologie de varf, excursii si plimbareli. In rest, sa mi-i dati pe acestia ca modele este ca si cum l-ati da pe Mao exemplu de modernitate in budism. Da, i-a modernizat de reincarnarea i-a luat.
    Va rog frumos, din decenta pentru adevaratii crestini (nu sunt eu unul dintre ei) sa nu mai amestecati tot feluld e caractere „ne-ortodoxe” in ciorba transformarilor. Transformarile se vor petrece, dar daca tinem mereu sa-i pupam in fund ep acesti politicieni BOR (ca asta sunt , de fapt) pierdeti si suportul oamenilor de bine care nu se regasesc neaparat in religie dar care, prin prisma istoriei, traditiei, neamului o mai pretuiesc putin.

  7. N-am participat la intalnirea de la GDS, din nefericire, deci stiu mai putin ce s-a petrecut acolo. Raspund, prin urmare, temelor ridicate de acest text.

    1. Genul de discurs practicat de autor, la suprafata impaciuitor, in substrat plin cand de intepaturi bine tintite, cand de vorbe mieroase pentru o personalitate sau alta, face parte, in lectura mea, dintr-o specie bine-cunoscuta. Anume, una aservita, de fapt, valorilor BOR (asa cum sunt ele proiectate la varf), dar care pretinde respectabilitatea dialogului … social. Cu ironia de rigoare, e o „coloana a cincea” in sanul societatii civile.

    2. Ce inteleg: pe de-o parte, prezenta „de calibru” a lui Liiceanu, Cornea etc.; pe de alta, cea „reconfortatnta” a preotului Corduneanu; si, ce sa vezi, „atitudinea obișnuit ostilă religiei în sine, practicate [sic] în mod programatic de câteva organizații prezente la dezbatere, „specializate” în promovarea ateismului în România prin varii mijloace (inclusiv prin dovedite manipulari de informații ș.a.)”.

    3. Criticile adresate practicii predarii religiei in scoli sunt „desuete”, cu exemple de acum 10-15 ani (!), timp in care multe s-ar fi remediat. Culmea, eu tot aud si citesc povesti – si statistici – din ultimii ani.

    Poate ca as fi tolerat mai usor pretinsul „discurs mediu” al autorului daca n-ar fi fost presarat cu teme si sintagme care devoaleaza excelent, in opinia mea, mentalitati si reflexe discursive perfect congruente cu cele ale ierarhiei BOR. Cateva exemple:

    *** „manipulări provenite din multiple surse”;

    *** „Atacurile împotriva [BOR] provin … deseori dinspre alte confesiuni creștine ori dinspre cei pe care i-aș numi – după modelul Martorilor lui Iehova – ”Martorii laicității” (cu nimic mai prejos în agresivitatea cu care își promovează ideologia).”

    *** „există interese geopolitice, iar Biserica (Ortodoxă și Greco-Catolică, mai ales) a reprezentat totdeauna pentru români … un vector de securitate și de apărare…”

    *** „un scandal câteodată minor din BOR devine rapid, din cauza unei media preponderent ostile, scandal național…”

  8. Cu mult calm va spun:

    1. BOR sa se finanteze singura. Nu din impozitele mele, ci din cele ale credinciosilor de confesiune. Valabil pentru orice religie. N-am nimic impotriva sa subventionez manastirile de patrimoniu national (Putna, Voronet, etc) indiferent de confesiune dar nu bisericile per se.

    2. BOR (si orice alta biserica) – out din scoli. Daca vreti predarea unor notiuni de istorie a religiilor, sa se faca de profesori laici, dupa un manual agreat de toate cultele din Romania precum si de istorici (nu de alta, dar istoria nu este intotdeauna favorabila bisericilor, si trebuie sa respectam adevarul).

    3. Daca vreti educatie religioasa, exista institutia scolii duminicale. N-aveti decit sa-i convingeti pe parinti sa-si duca copiii la orele de educatie religioasa. Duminica.

    4. Faceti scoli, licee, daca vreti sa aveti suplimentar in programa religie. Propriile scoli si licee. Nu obligati pe ceilalti (stat sau privat) sa sustina credintele voastre.

    Cred ca sint reguli de bun simt. Aratati-ne ca aveti asa ceva.

    ===

    Acum: „Fie că este vorba despre cine știe ce afirmație ridicolă dintr-un manual școlar […] ” – Afirmatia aia a apucat deja sa mutileze suflete. Ma uimeste seninatatea cu care treceti peste asa ceva. Nesimtire din partea d-voastra sau o regretabila scapare? I bet my ass it is the first one

    Apoi: iata gindirea omului care vrea sa-i constringa pe ceilalti: „Da, avem nevoie de predarea religiei (propriei confesiuni) în școli și chiar în licee” – nu va suparati, dar cum vreti sa predati religia propriei confesiuni intr-o sala de clasa cu 25 ortodocsi, un musulman si un evreu? Deci, nu, nu avem nevoie de pasta d-voastra mentala.

    Concluzia mea e clara: nu mai avem ce discuta sau negocia. V-ati intins prea mult. Uite un exemplu de nesimtire al slujitorilor BOR:

    http://avereabisericii.ro/obsesia-comparatiei-numarului-de-biserici-spitale-si-scoli/

    Citat:

    „Bisericile deservesc întreaga populație. Școlile și spitalele, nu.

    În cele aproximativ 4700 de școli generale învață aproximativ 2.144.000 de copii cu vîrste între 5-15 ani. Adică aproximativ 450 de copii pe școală. Cum în România există 72283 săli de clasă în școlile generale (sursă), reiese că există în medie 15 clase pe școală și 30 de elevi într-o clasă. O situație mai mult decît normală. ”

    Mai vreti? Mai luati:
    http://avereabisericii.ro/mai-sunt-necesare-2000-de-biserici-ortodoxe-in-bucuresti/

    Cite parcuri vreti sa demolati ca sa va faceti biserici, ca dupa aia sa vindeti posturile de preot, ca deh! va trebuie mercedesul la scara? De fapt, asta e afacerea … postul de preot costa de la 20000 EUR spaga in sus, iar biserica se face din banii altora … super, nu?

    Si acum, ia sa vad cum ma veti acuza de agresivitate, cind de fapt agresivitatea vine din partea voastra.

  9. :) la gunoi cu tot ce i perimat
    sa ne dezinhibam sexual. sa uitam de orice morala. sa ne despuiem si sa patrundem in noile temple. de unde vom iesi curati (spalati la creier adica) si imbracati pentru noile vremuri (trendy). cu haine armani din vinilin manufacturate in china si posete versace (din acelasi material) in care sa ne punem hamburgherul global/universal pentru pauza de prinz.

      • Nu va stresati, comentariul lui euripide este o flotare logica numita „slippery slope”, foarte la moda printre aparatorii bisericii (vedeti in paginile la care faceti trimitere in comentariul anterior). Desigur, am mai intalnit metoda si la stangisti gen Victoria Stoiciu, care a raspuns unui comentariu care contesta casatoriile homosexuale printr-o tirada in care concluziona ca mai avem putin pana sa-i executam in piata publica.

        Dar nu ma mira, face parte din vechiul principiu „dai in mine – dai in fabrici si uzine, in ogoare si tractoare – dai in clasa muncitoare”.

        Ca veni vorba, va recomand (nu, nu glumesc) cabinetul particular de stomatologie aflat la subsolul bisericii de cartier, cabinet aflat – cum altfel? – in proprietatea coanei preotese. Veti avea astfel ocazia sa simtiti ce inseamna coborarea in infern si sa ascultati huruitul frezei dentare in acorduri de „Ha-leluia, ha-leluia, ha-le-lu-ia”!
        Pai daca avem religie in scoli, de ce n-am avea si stomatologie in biserici?

    • precizare pentru ante comentatori
      de unde si pina unde ce am scris este o pledoarie pentru bor si diriguitorii ei ? ma refer la valorile perene ale traditiei crestine. am pomenit eu de popimea intreprinzatoare care s a apropiat mai mult de putere si s a indepartat de spiritualitate ? apoi, in romania nu sint doar parohiile bucurestene cu megafoane ai caror slujbasi se deplaseaza in limuzine. exista si lacasuri saracacioase dar cu oameni care si ajuta semenii. apoi, nu prea inteleg asocierile credinta / convingere politica, puerile de altfel

      • Problema este ca exact acei popi cu mertzane sunt cei care inghit banii nostri. Si ca afaceristii sunt cei care fac legea in BOR, nu minoritatea celor umili si cu chemare.

  10. Dle Vasileanu

    Asa, ca ipoteza, vedeti posibila infiintarea pe langa parohii a scolilor duminicale, unde tinerii enoriasii pot fi initiati, ca practicanti in situ, in tot ce inseamna ritualul credintei: icoane, tamaieri, botezuri, cununii, inmormantari, totul sub semnul implinirii dragostei fata de tatal ceresc?
    Poate ca asa bacalaureatul n-ar mai fi chiar o minune cereasca.

  11. Din discutia redata de Hotnews as dori sa remarc si alte doua persoane.
    Prima ar fi cea a lui Eduard Kupferberg, directorul Cancelariei Rabinice din cadrul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania care a pus punctul pe i, iar acesta a fost acceptat cu mult mai mare usurinta decat daca ar fi venit de la BOR.
    ” Un profesor de matematica poate sa isi piarda credinta in matematica? Pentru ca in momentul in care se spune cum se deosebeste un profesor de religie de altul se ajunge la aceasta problema. Eu daca as avea copii cu ore de religie in cadrul scolilor, as vrea sa am un anumit control asupra profesorului respectiv pentru ca nu am de unde sa stiu daca el nu trece la o alta religie si niciun cult din lume nu l-ar mai putea considera calificat sa predea o educatie religioasa confesionala.”
    „Personal nu cred ca se poate preda doar partea culturala a unei religii, fara partea cultuala. Marea problema se naste nu la nivelul de idee, de principiu, ci la nivelul de jos, de implementare si am vazut mult prea multe scandaluri in educatie care au fost musamalizate si, din experienta mea de om care s-a ocupat de 10 ani de educatie, de fiecare data cand am avut o problema cu un anumit profesor de religie mult mai multa intelegere am gasit-o la biserica. Reactia unui anumit cult cand un profesor isi depaseste atributiile va fi mult mai prompta decat un cazul unui inspectorat.
    Sunt doua aspecte: Este aspectul de cunostinte si cel de credinta. Una fara cealalta nu se poate. Un profesor de religie trebuie sa aiba o dubla subordonare: nu e suficent sa fie un preot, trebuie sa absolve cursuri de pedagogie foarte serioase, dar trebuie sa fie la fel de stapan pe religia pe care o preda si cred ca biserica mai degraba poate sa stopeze accentele extremiste, decat ministerul invatamantului.”
    Cea de-a doua este Gabriel Ispas care este o persoana inteligenta si care, chiar daca are ceva pete negre la activ pe alte probleme din zona educationala, in ceea ce priveste conceptia privind religia in scoala este foarte in regula, chiar mai bine nuantat decat pr. Ionut Corduneanu. Sa nu uitam ca Ispas este si absolvent de teologie.

    • Practica BOR ne arata ca nu poate (mai probabil nu vrea) sa rezolve problemele create de preotimea manjita. Nu zic ca nu ar putea, dar astazi si aici nu o face, preferand sa le ascunda sub pres si sa minta in declaratii. Copiii nostri sunt in scoli astazi si aici, deci situatia de astazi este cea care merita criticata. Vorbele articolului sunt frumoase dar realitatea din tara le contrazice vehement.

  12. Titlul ales de dvs, dle. autor, este fundamental gresit. Pentru ca, intr-un stat laic, in sistemul public de invatamant, religia nu are ce sa caute nici in scoala, nici in curtea scolii. Deci, nu au cum sa existe una, doua,…, noua etape ale prezentei religiei in scolile publice! Manipularea pe care o faceti prin acest text cu accent mieros si impaciuitor este dezgustatoare. Nu puteti sa pretindeti sa negociati ceva cand nu aveti niciun drept asupra acelui ceva! (prezenta religiei, adica)

  13. romanica stat laic; tot atit cit democratic
    rolul ortodoxilor in continuarea formarii poporului rumin unit si curat etnic, este si motivul relatziei strinse intre ei si acest stat

  14. Articol pe langa subiect. Sa va povestesc cum oameni cu doctorate nu pot preda religia in scoala pentru ca nu au binecuvantare?

    Criterii morale?

    Pe naiba! Posesorul de doctorat nu avea binecuvintare pentru ca nu facea parte din gasca de spagari ai bisericii, postul x fusese promis preotului y , s.a.m.d.

    ….

    Cea mai simpla cale ca sa rezolvam topate discutiile legate de discriminare pe care le starneste povestea asta este sa scoatem religia din scoala. Fiecare cult poate sa-si faca scoli de duminica (vineri, sambata, de la caz la caz). Daca parintii si copii sunt interesati de religia respectiva pot merge la Scoala de Duminica intretinuta de cult. Daca nu, nu.

  15. Incerc să răspund întrebării [retorice?] din titlu. Nu, Religia nu intră intr-o nouă etapă -că nu există niciun campionat şi nici meciuri, ci doar blaturi de tip feroviar intre cele două tabere, Biserica şi Guvernământul- ci se adânceşte in raportul de subordonare faţă de Biserica-Stat. Nu o etapă, ci o epocă veche renaşte odată cu eforturile martorilor lui Mussolini -socialişti, corporatişti din sfera religiosului, birocraţi habotnici şi educatori bolnavi de misticism- de a transforma o instituţie a religiosului intr-o autoritate a statului, susţinută din contribuţiile cetăţenilor forţaţi să accepte raptul permanentizat. BOR călătoreşte fără bilet -nu plăteşte impozite şi taxe, ba mai obţine şi scutiri, înlesniri şi subvenţii- pe marfarul România Socialistă şi, in loc de mită, oferă influenţă politică Naşului cel roşu asupra şeptelului plimbat de păstorii săi de colo-colo, întru ameţirea veşnică. Pactul lui Ponta este echivalentul mioritic al Pactului de la Lateran. Asta ca să fie clar pentru dreapta partinică ce i s-a întâmplat: i s-a luat preşul bisericii de sub picioare. Netrebnicul Ponta s-a dovedit a fi mai vrednic intr-ale demagogiei şi politichiei decât Ilici şi năstase la un loc: a dat lovitura de graţie dreptei neaoşe ortodoxiste!

  16. Nu este nevoie de religie in invatamantul public. Nu e Romania stat laic? Continuati indoctrinarea micutilor, reteta perfecta pentru zapacirea tineretului. Cine vrea religie in scoala sa isi trimita odraslele la scoli private, de orientare religioasa. Societatea Comerciala BOR isi permite sa finanteze astfel de lacase de indoctrinare si prostire in masa. Nu ar fi mai bine pentru toata lumea asa? Astfel de lucruri au fost transate acum mai bine de 200 de ani prin alte locuri. Si rezultatele se vad. Garantat, e mai bine fara pochi in scoli.

  17. Dle M.Vasileanu, in calitatea dvs de profesor, ma surprinde lipsa totala din acest articol a unicului subiect care mi se pare important in contextul dezbaterilor despre scoala, si anume interesul elevului!
    De ce, in tarile civilizate, scoala este obligatorie? Ca sa dea de lucru la profesori, sau ca sa formeze tanara generatie, prin transmiterea de cunostinte SI de valori UNIVERSALE?
    De ce, in tarile civilizate, invatamantul public este laic? Ca sa sicaneze biserica, din prozelitism ateist, sau pentru a evita orice tip de discriminare si de distragere a atentiei de la unicul scop al scolii, acela de transmiterea cunoasterii si a valorilor UNIVERSALE?
    Care este interesul tanarului roman care merge azi la scoala? Sa-si imite dascalii, sau sa acumuleze informatiile primite de la ei in vederea propriei lor constructii intelectuale?
    Dupa >20 de ani de studiu al religiei in scoli, tinerii romani sunt mai bine pregatiti pentru viata?
    Performantele lor sunt pe masura potentialului fiecaruia? Au mai multa incredere in fortele proprii decat parintii lor la aceeasi varsta, sunt mai cultivati, mai educati, mai civilizati?
    Daca raspunsul dvs este DA, atunci continuati in a cauta „noi etape” pentru prezenta religiei in scoli, daca insa realitatea va obliga sa raspundeti negativ, recunoasteti-va erorile, renuntati sa va mai sustineti propiile interese, si dati o sansa noilor generatii sa invete la scoala in cele mai senine si mai neutre conditii, asa cum este…NORMAL!

  18. intre biserica ortodocsilor si stat,relatzia este atit de strinsa,incit ea slabeshte legatura bisericii cu Dumnezeu;morala creshtina poate fi eludata ,daca interesul statului o cere
    de cealalta parte,statul are o relatzie preferentziala cu ortodocsii in raport cu celelalte culte.o mina spala pe alta.
    bor a incercat sa impuna declararea bisericii ortodoxe-biserica natzionala in statul unitar indivizibil.
    daca n au reushit pe moment,in timp,cu shmecheria caracteristica plaiurilor,se va obtzine poate acest deziderat

  19. Domnule Vasileanu, considerandu-va de buna credinta si avand in vedere calitatea discursului de care dati dovada scriu acest raspuns desi consider de ceva vreme invatamantul romanesc o cauza pierduta. Problemele predarii religiei in scolile din romania sunt multiple, incerc o enumerare.

    1)Problema cantitativa. Religia este actualmente predata din scoala primara pana in anul terminal de liceu si din cate inteleg chiar si la gradinite. Orice programa pedagogica din lumea asta are in vedere niste principii de proportionalitate. Ori multi copii din romania fac mai multa religie decat literatura universala, mai multa religie decat informatica, mai multa religie decat biologie si chiar mai multa religie decat gramatica limbii romane. Trebuie spus lucrurilor pe nume, asa cum a facut-o domnul Miclea: aceste ore exista intr-un numar atat de mare pentru a da de lucru absolventilor de teologie.

    2)Problema angajatilor statului ca si servitori ai interesului public. Chiar si fara statutul de functionar public mi se pare firesc sa acceptam ca un angajat al statului trebuie sa depuna o munca de interes public. Predarea orelor de religie poate intra in principiu in acest cadru, nu orice stat trebuie sa adopte politica Frantei. Ceea ce este insa mult mai greu de acceptat este necesitatea „bincuvantarii”. Adica statul are nevoie de aprobarea unei institutii particulare pentru a-si angaja agentii? Adica oameni aflati in slujba interesului public au nevoie de „parafa” unei institutii care scapa controlului democratic? Aici este o problema. Fie profesorii de religie sunt angajati ai patriarhiei detasati in invatamant, fie sunt angajati ai statului suveran si democratic si atunci nu au nevoie de binecuvantarea nici unei alte puteri pamantesti.

    3)Problema diferentierii predarii religiei de practica religiei. Pot sa inteleg rolul invatamantului confesional in scolile publice. Pot sa inteleg transmiterea valorilor si cunostiintelor referitoare la religie. Incolonarea copiilor si mersul la biserica cu scoala il inteleg mult mai putin. Aici deja nu mai este vorba de invatamant confesional. Este vorba de practicarea unor ritualuri care devine cvasi-obligatorie. Ceea ce se intampla in scolile publice din Romania nu se mai intampla in Occident nici macar in scolile catolice.

    4)Problema separarii epistemelor. Romania este probabil singura tara din Uniunea europeana unde evolutia biologica nu mai este predata ca un fapt stiintific si tinerii accepta creationismul ca teorie alternativa valabila. Sa nu ne miram atunci ca moliftele sunt considerate ca o terapie alternativa.

    5)Problema logistica. Toata lumea este de acord ca un ateu, un martor al lui Iehova sau un evreu are dreptul sa isi creasca copiii conform propriilor principii si legea ii da dreptul inclusiv de a-l retrage de la ora de religie. In practica insa absenta unor materii optionale alternative religiei face acest lucru imposibil, de multe ori copiii „scutiti” de cateheza ramanand in clase, fapt complet inacceptabil care vrand nevrand devine prozelitism. Mergeti pe teren domnule Vasileanu si vedeti de ce nu se propun si alte materii optionale in acelasi interval orar cu religia. Mergeti sa vedeti unde este blocajul atunci cand directorii au astfel de alternative.

  20. Despre biserica si lege, sau cum BOR-aste preotimea pe Constitutie (cateva intrebari pornind de la biserica din fata blocului).

    1. Toti locatarii sunt sculati de clopote in fiecare duminica. Am masurat nivelul de presiune acustica, si depaseste cu mult valorile admisibile (prin lege). Din cete stiu, Constitutia prevede ca nimeni nu este mai presus de lege – este BOR exceptata?

    2. Preotul a instalat megafoane in exteriorul bisericii, astfel incat „da slujba la tot cartierul”. Pe langa faptul ca mi se pare straniu sa ascult Tatal Nostru in timp ce stau pe buda, exista legi impotriva indoctrinarii religioase, care includ constrangerea cuiva de a participa la un ritual religios. Are BOR dreptul sa predice ortodoxia inclusiv celor de alta religie (sau ateilor)?

    3. Preotul percepe taxe pentru toate serviciile prestate (acatiste, slujbe de pomenire, de botez, de nunta, de inmormantare etc.).
    – este acest lucru legal, in conditiile in care BOR este finantata prin taxe si impozite?
    – daca este legal, de ce nu exista o lista de preturi afisata la loc vizibil, iar dijmuirea se face dupa ureche?
    – de ce nu elibereaza preotul bonuri fiscale pentru sumele primite (de unde stiu enoriasii ca banii ajung la BOR si nu in buzunarul preotului)?

    4. Subsolul bisericii gazduieste un cabinet stomatologic privat al carui proprietar este „coana preoteasa”.
    – este normala aceasta intrebuintare, in loc de a organiza acolo un spatiu de gazduire pentru batranii fara adapost si copii strazii?
    – exista un contract de inchiriere intre BOR si „coana preoteasa”. Daca nu, nu incalca BOR legea privind chiriile? Daca da, plateste BOR impozit pentru chiria perceputa (asa cum o face orice persoana alta fizica sau juridica)?
    – in fine, daca BOR nu percepe chirie pentru acel spatiu, nu inseamna ca am finantat din taxe si impozite functionarea cabinetului cu pricina?

    Astept raspunsuri concrete, fara ironii si injurii si fara deturnarea subiectului. Doar suntem cre(s)tini, nu?

    • Domnule IosiP, sunteți absolut savuros: punctele 1, 2, 3 și 4 furnizează cel puțin comic de situație. Ar fi de-a dreptul de râs, dacă n-ar fi de plâns. Tocmai din cauza râsului (: p), nu vă pot da un răspuns concret, dar nu voi deturna subiectul oferindu-vă un exemplu cât se poate de elocvent: unul dintre preoții care predau religia în școala unde profesez era paroh la o biserică istorică din oraș, situată în centru (parohie bogată, emisiune la unul din posturile tv locale, pe vremea când preoțimea avea liber la funcții a fost consilier etc.). În urmă cu câțiva ani a început o campanie de direcționare a 2% din impozit pentru construirea unei biserici într-un cartier nou al orașului (n. b. rezidențial! cu vile, notabilități etc.). Mulți colegi pioși au marșat – suntem un popor de buni creștini etc. Biserica este particulară, în proprietatea respectivei fețe bisericești. Parohia anterioară a lăsat-o moștenire fiului său, cu care împarte emisiunea tv sus-amintită – și pe care a avut grijă musai să-l aducă pe 5 ore de religie rămase vacante în școală (deși le-ar fi putut lua alt profesor, care însă nu-i preot, mai și cântă rock într-o trupă etc.). Ei?

      • Mi-ati inveselit seara! Pai daca tot e vorba de rock, de ce nu propuneti preotului respectiv sa-si aduca tatal, dascalii si alte prea-sfintite fete bisericesti la o manifestatie in curtea scolii, la care sa il coopteze si pe cantaretul rock si sa critice stiinta actuala: imbracati in sutane, cu patrafir si cu barbile in vant, sa intoneze pe trei voci (cu leganari din solduri):
        „We don’t need no education
        All we need is thought control
        No darwinism in the classroom
        Teachers leave them kids alone”
        [pentru conformitate: Pink Floyd adaptat cf. preceptelor BOR-eale]

        Sa vedeti atunci inghesuiala la orele de religie :)

  21. cred că RELIGIA nu are ce căuta în sistemul de învățământ general, România nu este nici total ortodoxă, nici islamică, nici catolică, nici penticostală, nici mozaică, etc. Fiecare biserică și fiecare organizație religioasă să se ocupe de educația tinerilor pe care va reuși să-i atragă. Ne aflăm în secolul XXI și tot nu am înțeles că Dumnezeu este Unic, indiferent de ritual sau tradiție. Nu se aplică principiul MAJORITĂȚII, nu mai trăim în feudalism sau în regimul comunist. Ultra-religioșii de orice fel sunt un pericol pentru civilizație. Mă mir că intelectualii nu se lămuresc în această privință. Că de la omul simplu nu avem ce aștepta păreri, fiecare cu Dumnezeul lui. Nu sunt împotriva niciunei credințe, dar să lăsăm copiii și tinerii să aleagă singuri calea credinței. Mai absurdă mi se pare prfezența preoților în armată, când DECLOGUL spune – SĂ NU UCIZI. Oare BOR-ul nu se va lămuri vreodată că trăim alte timpuri?

  22. Sai sa fim seriosi: 80% dintre cei care s-au declarat ortodocsi la recensamant nu calca prin biserica decat de Paste, si si-au declarat apartenenta religioasa strict pe baza faptului ca au fost botezati in rit ortodox.
    Deci mai scutiti-ma cu marea majoritate care se usuca intern din lipsa adaparii la fantana religiei: si-acum imi dreg colesterolul de cati mici, muschiuleti si vrabioare am mancat in casele prietenilor ortodocsi, in perioade de post!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marius Vasileanu
Marius Vasileanu
MARIUS Vasileanu este jurnalist şi profesor de istoria religiilor. Ultima carte publicată: „Recurs la generozitate. Întrebări despre limitele antropologiei creştine” (Editura Eikon, 2011).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro